杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
12 septembrie 2021 – Vatican News. În dup?-amiaza de duminic?, 12 septembrie a.c., papa Francisc a plecat de la Budapesta la Bratislava unde începe o c?l?torie apostolic? de trei zile sub genericul ”Cu Maria ?i Iosif, pe calea c?tre Isus”.

Papa a sosit la Budapesta duminic? la ora local? 7.45. Dup? colocviile cu pre?edintele ??rii Janos Ader ?i cu premierul Viktor Orban, papa a avut o întâlnire cu episcopii maghiari ?i, succesiv, cu membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria ?i cu reprezentan?ii mai multor Comunit??i Ebraice. Punctul culminant al vizitei pastorale la Budapesta l-a constituit Sfânta Liturghie solemn? de încheiere a celui de-al 52-lea Congres Euharistic Interna?ional, desf??urat în capitala ungar? în zilele 5-12 septembrie a.c., sub genericul biblic ”Toate izvoarele mele sunt în tine” (Psalm 88,7).

La ora local? 14.30, pe aeroportul interna?ional din Budapesta, a avut loc ceremonia simpl? de plecare. Dup? o c?l?torie cu avionul de aproximativ 50 de minute, papa a ajuns la Bratislava unde începe a doua etap? a celei de-a 34-a c?l?torii apostolice a pontificatului.

Prima întâlnire stabilit? în agenda vizitei în Slovacia a avut loc duminic? la ora 16.30, la nun?iatura apostolic? din Bratislava, unde Episcopul Romei era a?teptat de membrii Consiliului Ecumenic al Bisericilor din R. Slovac?. Papa s-a prezentat ca ”pelerin în Slovacia” ?i a manifestat bucuria pentru faptul c? la prima întâlnire îi are ca oaspe?i pe membrii Consiliului Ecumenic, ”un semn”, a afirmat papa în discursul s?u, ”c? credin?a cre?tin? este ?i vrea s? fie în aceast? ?ar? germen de unitate ?i pl?mad? de fraternitate”, expresie a angaj?rii pe un drum comun pentru ”a trece de la conflict la comuniune”.

Dup? anii de persecu?ie ateist?, când libertatea religioas? era împiedicat? sau pus? la grea încercare, comunit??ile cre?tine din Slovacia experimenteaz? acum, chiar dac? par?ial, ”cât este de frumos, dar în acela?i timp greu, a tr?i credin?a ca oameni liberi. Exist?, într-adev?r, tenta?ia de a se întoarce sclavi, nu ai unui regim, desigur, ci ai unei sclavii mai rele, ai unei sclavii interioare”. Este pericolul despre care vorbea Dostoievski în romanul ”Fra?ii Karamazov” prin cunoscuta Legend? a Marelui Inchizitor.

Papa Francisc: ”Dragi Fra?i, s? nu ni se întâmple acest lucru. S? ne ajut?m unii pe al?ii s? nu c?dem în capcana de a ne mul?umi cu pâine ?i alte lucruri m?runte. Acest pericol se adaug? atunci când situa?ia se normalizeaz?, când ne-am stabilizata ?i ne acomod?m dorindu-ne s? p?str?m un trai lini?tit. Atunci, ceea ce se urm?re?te nu mai este libertatea pe care o avem în Cristos Isus (Galateni 2,4), adev?rul s?u care ne face liberi (Ioan 8,32), ci ob?inerea unor spa?ii ?i privilegii. Ceea ce, dup? Evanghelie, înseamn? pâine ?i alte lucruri m?runte. Aici, din inima Europei, î?i vine s? te întrebi: noi, cre?tinii, am r?t?cit ardoarea vestirii ?i profe?ia m?rturiei? Este adev?rul Evangheliei cel care ne face liberi sau ne sim?im liberi când decup?m zone de confort care ne permit s? ne gestion?m ?i s? mergem înainte lini?ti?i f?r? b?t?i de cap? Mai departe, mul?umindu-ne cu pâine ?i siguran??, nu am pierdut noi oare elanul în c?utarea unit??ii implorate de Isus, unitate care, cu siguran??, cere libertatea matur? a unor decizii curajoase, renun??ri ?i sacrificii, dar este premisa pentru ca lumea s? cread? (cf. Ioan 17,21)? S? nu ne interes?m doar de ceea ce poate fi de folos respectivelor noastre comunit??i: libertatea fratelui ?i a surorii este ?i libertatea noastr?, pentru c? libertatea noastr? nu este deplin? f?r? el sau f?r? ea”.

În aceste ?inuturi, a amintit mai departe papa Francisc, evanghelizarea poart? înc? de la început o amprent? fratern?, fiind lucrarea Sfin?ilor Fra?i din Tesalonic Ciril ?i Metodiu. Martorii unei cre?tin?t??i înc? unificate ?i înfocate de ardoarea vestirii, ei îi pot ajuta pe cre?tinii de ast?zi s? mearg? mai departe pe cale cultivând comuniunea fratern? în numele lui Isus.
Papa Francisc: ”De altfel, cum ne putem dori o Europ? care s? reg?seasc? propriile r?d?cini cre?tine dac? noi suntem cei dintâi care sunt dezr?d?cina?i din comuniunea deplin?? Cum am putea visa o Europ? liber? de ideologii, dac? nu avem curajul de a pune libertatea lui Isus mai presus de respectivele grupuri de credincio?i? E greu a cere o Europ? mai fecundat? de Evanghelie f?r? a se preocupa de faptul c? noi nu suntem înc? pe deplin uni?i între noi pe continent ?i f?r? a avea grij? unii de al?ii. Calculele de convenien??, ra?iunile istorice ?i leg?turile politice nu pot fi piedici inamovibile pe drumul nostru. Sfin?ii Ciril ?i Metodiu, precursorii ecumenismului (Sf. Ioan Paul al II-lea, Slavorum Apostoli, 14), s? ne ajute în a ne d?rui pentru o reconciliere a diversit??ilor în Spiritul Sfânt, pentru o unitate care, f?r? a fi uniformitate, s? fie semn ?i m?rturie a libert??ii lui Cristos, Domnul care desface la?urile trecutului ?i ne vindec? de team? ?i de timiditate”.

Remarcând, în fine, c? Sfin?ii Ciril ?i Metodiu au permis Cuvântului lui Dumnezeu s? se întrupeze în aceste ?inuturi, papa a încheiat cu dou? sugestii sau ”sfaturi fraterne” în vederea r?spândirii Evangheliei libert??ii ?i a unit??ii în timpurile noastre. Primul sfat se refer? la contempla?ie, tr?s?tura contemplativ? fiind un caracter distinctiv al popoarelor slave: ”Ajuta?i-v? unii pe al?ii în cultivarea acestei tradi?ii spirituale, de care Europa are atât de mare nevoie. Are nevoie de aceasta de o manier? particular? Apusul bisericesc pentru a reg?si frumuse?ea adora?iei lui Dumnezeu ?i importan?a de a nu concepe comunitatea de credin?? pe baza unei eficien?e programatice ?i func?ionale”.  Al doilea sfat se refer?, în schimb, la ac?iune. ”Unitatea nu se ob?ine atât prin bunele propuneri ?i prin adeziunea la vreo valoare comun?, ci f?când ceva împreun? pentru cei care ne apropie mai mult de Domnul. Cine sunt ace?tia? Sunt cei s?raci, pentru c? în ei Isus este prezent (cf. Matei 25,40)”. În acest sens, papa a elogiat faptul c? elevii din ?colile Slovaciei înva?? pe de rost o poezie deosebit de frumoas?: ”Când la u?a noastr? bate o mân? necunoscut? cu încredere curat?, oricine ar fi ?i de oriunde ar veni, de aproape sau din zare, ziua sau noaptea, darul lui Dumnezeu îl a?teapt? pe masa noastr?” [tr.n.] (Samo Chalupka, Mor ho!, 1864).

Papa Francisc: ”Darul lui Dumnezeu s? fie prezent pe masa fiec?ruia pentru ca, în timp ce înc? nu suntem în m?sur? s? împ?r?im aceea?i mas? euharistic?, îl putem g?zdui împreun? pe Isus slujindu-L în cei s?raci. Va fi un semn mai gr?itor decât multe cuvinte, care va ajuta societatea civil? s? în?eleag?, mai ales în aceast? perioad? de suferin??, c? numai stând de partea celor mai slabi vom ie?i într-adev?r cu to?ii împreun? din pandemie”.

Papa a mul?umit la final pentru primirea comun? pe care i-au acordat-o reprezentan?ii confesiunilor cre?tine din Slovacia: ”tr?s?tura blând? ?i primitoare, tipic? a poporului slovac, tradi?ionala coexisten?? pa?nic? dintre voi ?i colaborarea pentru binele ??rii sunt pre?ioase pentru pl?mada Evangheliei. V? încurajez s? merge?i mai departe pe drumul ecumenic, atât de pre?ios, la care nu se poate renun?a”.

***
Prima zi a papei Francisc în Slovacia s-a încheiat cu întâlnirea fratern?, la sediul nun?iaturii apostolice din Bratislava, cu membrii Ordinului Iezuit din aceast? ?ar?. Întâlnirile stabilite în agenda de luni, 13 septembrie, se desf??oar? la Bratislava ?i încep cu vizita de curtoazie la pre?edintele Republicii. La Palatul Preziden?ial, pontiful prezint? un discurs la întâlnirea cu autorit??ile ?i reprezentan?ii societ??ii civile. Succesiv, papa merge la catedrala ”Sf. Martin” pentru întâlnirea cu episcopii ?i al?i membri ai Bisericii catolice. Vizita la ”Centrul Betleem” ?i întâlnirea cu Comunitatea ebraic? ocup? agenda de dup?-amiaz?, urmând ca în curul serii papa Francisc s? primeasc?, la nun?iatura apostolic?, vizitele pre?edintelui Parlamentului ?i primului ministru.

C?l?toria apostolic? a papei în Slovacia se încheie miercuri, 15 septembrie, comemorarea liturgic? a Sfintei Fecioare Maria Îndurerate – s?rb?toare civil? ?i religioas? deosebit de îndr?git? în rândul cre?tinilor din Slovacia.