Sfântul Scaun: comerțul neloial alimentează sărăcia, să fie modelat de reguli juste
Alessandro De Carolis – Cetatea Vaticanului
Există un comerț cu vocație sănătoasă, cel care se bazează ”pe principiul destinației universale a bunurilor”, cel care garantează dezvoltarea și, prin urmare, demnitatea. Dar, din păcate, există și forme de ”comerț inechitabil”, care penalizează cu reguli ”internaționale nedrepte” țările structural mai slabe, care ”suferă adesea de o lipsă de capital, agravată frecvent de povara datoriei externe”. Arhiepiscopul Gabriele Caccia, observator permanent al Sfântului Scaun la ONU, cu sediul la New York, s-a oprit asupra dinamicii unui sector fundamental și vital în epoca economiei globalizate, într-o declarație pentru cea de-a treia Conferință internațională privind țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare, care a avut loc la Awaza, în Turkmenistan, pe 6 august a.c.
Conform regulilor solidarității
Tocmai țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare sunt o porțiune geografică care suferă cel mai mult de pe urma practicilor comerciale incorecte, care în aceste zone duc cu ușurință la ”o exploatare excesivă a mediului”, provocând ”foame și sărăcie”. Pentru a remedia această situație, afirmă monseniorul Caccia, ”comerțul trebuie să fie modelat de cerințele dreptății și solidarității”, iar comerțul internațional, ”orientat în mod adecvat, promovează dezvoltarea și poate crea noi posibilități de ocupare a forței de muncă și poate furniza resurse utile”.
Sărăcia este rodul nedreptăților
Ca în multe alte circumstanțe, reprezentantul Vaticanului face apel la comunitatea internațională să opteze pentru o voință politică concretă, în special în favoarea țărilor care fac obiectul conferinței din Turkmenistan și care sunt adesea afectate de forme de sărăcie ”răspândită și complexă”, care privează ”milioane de oameni de nevoile lor fundamentale”. Aceste țări, amintește monseniorul Caccia, deși diferite din punct de vedere istoric, cultural și economic, ”se confruntă cu aceleași provocări sistemice”, printre care se numără datorii mari, costuri ridicate de transport și vulnerabilitate la schimbările climatice și șocurile externe. ”Sărăcia”, observă în continuare prelatul, ”provine din diverse forme de privare culturală și din negarea drepturilor culturale”, dar cu toate acestea ”nu este inevitabilă; este consecința unor structuri nedrepte și a unor alegeri politice și, prin urmare, poate și trebuie să fie depășită”.
Comerțul să promoveze binele tuturor
Persoana umană, concluzionează monseniorul Caccia, ”trebuie să rămână în centrul tuturor strategiilor de dezvoltare”, iar comerțul și creșterea economică ”nu sunt scopuri în sine, ci mijloace de promovare a dezvoltării umane integrale a fiecărei persoane și a progresului binelui comun”.