MAP

2022.14.04 GAZA, biserica catolică ”Sfânta Familie” 2022.14.04 GAZA, biserica catolică ”Sfânta Familie”   Editorial

Un popor sub bombe și globalizarea indiferenței

Atacul asupra bisericii din Gaza și escaladarea absurdă a războiului

Andrea Tornielli

Imaginile cu explozia sunt semnificative: o lovitură trasă de un tanc al armatei israeliene a lovit biserica Sfintei Familii, parohia catolică din Gaza. În acel complex, în care se află două biserici și o școală, cinci sute de persoane trăiesc ca refugiați de aproape doi ani, familii care și-au pierdut casele. Trei persoane și-au pierdut viața. Alte zece sunt rănite. Una dintre acestea din urmă, Suhail, contribuie cu o mică rubrică la L'Osservatore Romano: Vă scriu din Gaza. Cea de acum câteva zile, din 8 iulie, avea titlul ”Dragostea este mai puternică decât războiul” și se încheia astfel: ”Să ne rugăm ca nu numai Gaza, ci întreaga lume să trăiască într-o zi în pace, prin iertare reciprocă și reconciliere. O zi în care nu vor mai exista războaie, pentru că iubirea este mai puternică decât războiul”.

Autoritățile israeliene și-au cerut scuze, spunând că a fost o greșeală, că Israelul respectă lăcașurile de cult și că va fi efectuată o anchetă în acest caz. Acestea sunt declarații care cu siguranță nu pot liniști, nu numai pentru că sunt contrazise de imaginile semnificative ale moscheilor rase de pe fața pământului și ale bisericilor atacate - raidul împotriva bisericii ortodoxe Sfântul Porfirie a costat viața a zeci de persoane - ci și pentru că, de un an și jumătate, încă se așteaptă rezultatele anchetei privind uciderea a două femei creștine împușcate de un lunetist în parohia din Gaza.

Deosebit de semnificative în această privință au fost cuvintele ambasadorului israelian în Italia, Jonathan Peled, care a declarat: ”Nu dorim să punem în pericol instituțiile civile. Dar teroriștii sunt peste tot, chiar și în clădirile publice, cum ar fi școlile și, din păcate, locurile de cult”. Aceste declarații sunt izbitoare pentru că oferă cumva contextul pentru ceea ce a fost descris ca o ”eroare”. Cinci sute de oameni lipsiți de apărare, dintre care mulți se roagă zilnic rozariul, au devenit ținte colaterale, deoarece, după cum spune ambasadorul Peled, ”acestea sunt uneori consecințele războiului”.

După cum bine știu cititorii și ascultătorii mass-mediei de la Vatican, nu am așteptat moartea creștinilor pentru a vorbi despre masacrele zilnice din Gaza, unde în fiecare săptămână sunt uciși zeci de copii, femei și bărbați nevinovați, victime colaterale ale raidurilor sau ale loviturilor celor care ar trebui să garanteze distribuirea în siguranță a alimentelor. Nu ne ocupăm de victimele din Gaza acum pentru că sunt creștini sau pentru că Suhail a fost grav lovit: toate victimele nevinovate strigă după răzbunare în fața lui Dumnezeu, fiecare viață este sacră, creștinii din Fâșie, de toate confesiunile, împărtășesc în toate felurile soarta poporului lor, chinuitul popor palestinian. Masacrul inuman împotriva Israelului comis de teroriștii Hamas la 7 octombrie 2023 a fost condamnat de Sfântul Scaun în cuvinte fără echivoc, solicitând eliberarea tuturor ostaticilor și recunoscând dreptul Israelului de a se apăra. Dar acel masacru inuman, în detrimentul atâtor civili nevinovați, nu poate justifica șaizeci de mii de morți și orașe rase de pe fața pământului. Nu poate justifica tăcerea și nepăsarea atâtor oameni care se prefac că nu văd.

De aceea, nu vom obosi niciodată să denunțăm absurditatea acestui război, repetând cuvintele adresate de papa Leon al XIV-lea la Reuniunea Operelor de ajutorare a Bisericilor Orientale, la 26 iunie a.c.: ”Suntem cu toții chemați, ca umanitate, să evaluăm cauzele acestor conflicte, să le verificăm pe cele reale și să încercăm să le depășim, și să le respingem pe cele false, rodul simulărilor emoționale și al retoricii, prin demascarea lor decisivă. Oamenii nu pot muri din cauza unor fake news”. Suntem chemați să depășim acea globalizare a fazelor alternante de indiferență, care ne face să ne indignăm pe bună dreptate în legătură cu unele victime și să le ignorăm pe altele. Suntem chemați să privim realist situația din Orientul Mijlociu și escaladarea absurdă a războiului, cu deschiderea continuă de noi fronturi, aproape ca și cum supraviețuirea conducerii aflate la putere, în organizațiile teroriste ca și în state, ar depinde de perpetuarea nesfârșită a războaielor, mai degrabă decât de pace. Este timpul ca, în sfârșit, comunitatea internațională să găsească curajul de a interveni cu toate instrumentele oferite de lege: să reducă la tăcere armele, să pună capăt masacrelor și jocurilor de putere al căror preț este plătit de mii de victime nevinovate.

21 iulie 2025, 11:55