杏MAP导航

Federico Piana 鈥� Cetatea Vaticanului

Celebra oper膬 a pictorului spaniol Francisco Goya, intitulat膬 鈥漇omnul ra葲iunii na葯te mon葯tri鈥�, este cea care sintetizeaz膬 cel mai bine îngrijorarea care transpare din discursul pe care papa Leon al XIV-lea l-a rostit la 26 iunie a.c., în cadrul sesiunii plenare a întâlnirii 鈥漁pere per l'Aiuto delle Chiese Orientali鈥�. De acest lucru este convins cardinalul Claudio Gugerotti, prefect al Departamentului pentru Bisericile Orientale 葯i pre葯edinte al Roaco, care, într-un interviu acordat mass-mediei de la Vatican, a subliniat faptul c膬, ceea ce a spus papa, sunt cuvinte programatice de mare intensitate, care scot în eviden葲膬 o indignare profund膬 pentru tot ceea ce se întâmpl膬 în lume. 鈥滶xist膬 percep葲ia c膬 oamenii pierd ceea ce în termeni de gândire au construit de-a lungul secolelor: libertatea, dreptul persoanei, dreptul interna葲ional 葯i dreptul umanitar. Totul pare s膬 dispar膬, iar papa afirm膬 acest lucru în mod clar鈥�.

Politica elitelor

Iat膬 somnul ra葲iunii. Care d膬 na葯tere unor mon葯tri însp膬imânt膬tori, adaug膬 prefectul: 鈥滱ceast膬 umanitate r膬mâne s膬 priveasc膬 impasibil膬 la propria autodistrugere. Câteva voci apar, dar politica î葯i continu膬 drumul. Trebuie spus, totu葯i, c膬 nu mai este o politic膬 a poporului, ci s-a transformat într-o politic膬 a elitelor: oameni care î葯i atribuie dreptul de a conduce dincolo de reguli鈥�. 鈥滵iscursul papei鈥�, explic膬 Gugerotti, 鈥漮fer膬 posibilitatea de a în葲elege cum, în prezent, argumentele de mic膬 amploare 葯i cu perspective scurte nu sunt suficiente atunci când omenirea nu mai este capabil膬 s膬 foloseasc膬 ra葲iunea profund膬: Oamenii asist膬 neputincio葯i la devast膬rile care se r膬spândesc ca o pat膬 de ulei. Iar atunci când i se repro葯eaz膬 celui puternic din acel moment c膬 încalc膬 dreptul interna葲ional 葯i umanitar, acesta nu r膬spunde, ca 葯i cum ar spune: acest lucru nu m膬 intereseaz膬. A葯adar, cum se mai poate spera într-un dialog?鈥�.

P膬mânt al martirilor

O situa葲ie de incomunicabilitate în care se afl膬 葯i Orientul cre葯tin, care prin îns膬葯i natura sa este un p膬mânt al martirilor. 鈥澣榠 întotdeauna a fost a葯a鈥�, confirm膬 cardinalul, 鈥漞ste un p膬mânt al martirilor care continu膬 s膬 cad膬 prad膬 martiriului. Acest sistem de violen葲e îi for葲eaz膬 pe cre葯tini s膬 fug膬, îi elimin膬 efectiv din 葲ara lor: iar ei sunt unul dintre fundamentele culturale, sociale 葯i politice ale acelor p膬mânturi鈥�. Exist膬 葯i alte întreb膬ri pe care 葯i le ridic膬 prefectul: cât trebuie s膬 mai dureze acest martiriu? Cât de mult trebuie s膬 mai asist膬m neputincio葯i la uciderea unor oameni care se roag膬? Violen葲ele f膬r膬 limite sunt doar rezultatul fundamentalismului religios sau ascund un scop politic? 鈥漀e-am f膬cut iluzii鈥�, spune el, 鈥漜膬, odat膬 cu sfâr葯itul persecu葲iilor sovietice, cre葯tinii vor putea ob葲ine un spa葲iu pa葯nic în care s膬 tr膬iasc膬. Dar nu este a葯a. Percep葲ia pe care o au ace葯ti cre葯tini este aceea de a fi nedori葲i, ci doar tolera葲i, chiar în propria lor 葲ar膬鈥�.

Pericolul dispari葲iei

Pericolul pe care Gugerotti îl vede la orizont este cel al dispari葲iei cre葯tinilor. Iar prezen葲a Bisericilor orientale este foarte veche, cea mai apropiat膬 de originile cre葯tinismului. 鈥漅iscul este acela de a pierde o comoar膬 alc膬tuit膬 din P膬rin葲ii Bisericii, din imnuri, din rug膬ciuni, din tradi葲ii. Iar acestea nu pot fi înlocuite: va r膬mâne un gol în trupul lui Cristos, dar va fi 葯i un gol în cultura umanit膬葲ii鈥�. A葯adar, în acord cu gândirea papei Leon al XIV-lea, Gugerotti cere lumii s膬 se trezeasc膬, s膬 înceap膬 s膬 redescopere acea ra葲iune care a fost adormit膬 de prea mult timp. 鈥漀u ne mai putem鈥�, subliniaz膬 el, 鈥漰ierde în micile noastre lupte pentru putere, nu mai putem manipula istoria pentru a ob葲ine ceea ce ne dorim. Dintre toate minorit膬葲ile, minoritatea cre葯tin膬 este cea mai uitat膬, cea mai amenin葲at膬 cu moartea. Cu toate acestea, speran葲a este înc膬 vie printre ace葯ti credincio葯i, spre deosebire de noi, care îi observ膬m din exterior鈥�.

Ecumenismul carit膬葲ii

În ciuda r膬zboaielor 葯i a opresiunilor, a violen葲ei 葯i a durerii, Roaco lucreaz膬 neobosit pentru a crea mici oaze de speran葲膬, reconstruind acolo unde este posibil 葯i implementând dialogul ecumenic. 鈥漁 dimensiune care cap膬t膬 o importan葲膬 structural膬 pentru c膬鈥�, a葯a cum sus葲ine cardinalul, 鈥漚re ca obiectiv s膬 înl膬ture scandalul cre葯tinismului divizat. Iar solidaritatea istoric膬 care ast膬zi, din necesitate, are loc între Biserici este o invita葲ie clar膬 la o comuniune pe care, pân膬 acum, nu am reu葯it s膬 o realiz膬m prin reflec葲ie teologic膬. În esen葲膬, un ecumenism al ajutorului 葯i al carit膬葲ii鈥�.