杏MAP导航

Federico Piana – Cetatea Vaticanului

Celebra oper? a pictorului spaniol Francisco Goya, intitulat? ”Somnul ra?iunii na?te mon?tri”, este cea care sintetizeaz? cel mai bine îngrijorarea care transpare din discursul pe care papa Leon al XIV-lea l-a rostit la 26 iunie a.c., în cadrul sesiunii plenare a întâlnirii ”Opere per l'Aiuto delle Chiese Orientali”. De acest lucru este convins cardinalul Claudio Gugerotti, prefect al Departamentului pentru Bisericile Orientale ?i pre?edinte al Roaco, care, într-un interviu acordat mass-mediei de la Vatican, a subliniat faptul c?, ceea ce a spus papa, sunt cuvinte programatice de mare intensitate, care scot în eviden?? o indignare profund? pentru tot ceea ce se întâmpl? în lume. ”Exist? percep?ia c? oamenii pierd ceea ce în termeni de gândire au construit de-a lungul secolelor: libertatea, dreptul persoanei, dreptul interna?ional ?i dreptul umanitar. Totul pare s? dispar?, iar papa afirm? acest lucru în mod clar”.

Politica elitelor

Iat? somnul ra?iunii. Care d? na?tere unor mon?tri însp?imânt?tori, adaug? prefectul: ”Aceast? umanitate r?mâne s? priveasc? impasibil? la propria autodistrugere. Câteva voci apar, dar politica î?i continu? drumul. Trebuie spus, totu?i, c? nu mai este o politic? a poporului, ci s-a transformat într-o politic? a elitelor: oameni care î?i atribuie dreptul de a conduce dincolo de reguli”. ”Discursul papei”, explic? Gugerotti, ”ofer? posibilitatea de a în?elege cum, în prezent, argumentele de mic? amploare ?i cu perspective scurte nu sunt suficiente atunci când omenirea nu mai este capabil? s? foloseasc? ra?iunea profund?: Oamenii asist? neputincio?i la devast?rile care se r?spândesc ca o pat? de ulei. Iar atunci când i se repro?eaz? celui puternic din acel moment c? încalc? dreptul interna?ional ?i umanitar, acesta nu r?spunde, ca ?i cum ar spune: acest lucru nu m? intereseaz?. A?adar, cum se mai poate spera într-un dialog?”.

P?mânt al martirilor

O situa?ie de incomunicabilitate în care se afl? ?i Orientul cre?tin, care prin îns??i natura sa este un p?mânt al martirilor. ”?i întotdeauna a fost a?a”, confirm? cardinalul, ”este un p?mânt al martirilor care continu? s? cad? prad? martiriului. Acest sistem de violen?e îi for?eaz? pe cre?tini s? fug?, îi elimin? efectiv din ?ara lor: iar ei sunt unul dintre fundamentele culturale, sociale ?i politice ale acelor p?mânturi”. Exist? ?i alte întreb?ri pe care ?i le ridic? prefectul: cât trebuie s? mai dureze acest martiriu? Cât de mult trebuie s? mai asist?m neputincio?i la uciderea unor oameni care se roag?? Violen?ele f?r? limite sunt doar rezultatul fundamentalismului religios sau ascund un scop politic? ”Ne-am f?cut iluzii”, spune el, ”c?, odat? cu sfâr?itul persecu?iilor sovietice, cre?tinii vor putea ob?ine un spa?iu pa?nic în care s? tr?iasc?. Dar nu este a?a. Percep?ia pe care o au ace?ti cre?tini este aceea de a fi nedori?i, ci doar tolera?i, chiar în propria lor ?ar?”.

Pericolul dispari?iei

Pericolul pe care Gugerotti îl vede la orizont este cel al dispari?iei cre?tinilor. Iar prezen?a Bisericilor orientale este foarte veche, cea mai apropiat? de originile cre?tinismului. ”Riscul este acela de a pierde o comoar? alc?tuit? din P?rin?ii Bisericii, din imnuri, din rug?ciuni, din tradi?ii. Iar acestea nu pot fi înlocuite: va r?mâne un gol în trupul lui Cristos, dar va fi ?i un gol în cultura umanit??ii”. A?adar, în acord cu gândirea papei Leon al XIV-lea, Gugerotti cere lumii s? se trezeasc?, s? înceap? s? redescopere acea ra?iune care a fost adormit? de prea mult timp. ”Nu ne mai putem”, subliniaz? el, ”pierde în micile noastre lupte pentru putere, nu mai putem manipula istoria pentru a ob?ine ceea ce ne dorim. Dintre toate minorit??ile, minoritatea cre?tin? este cea mai uitat?, cea mai amenin?at? cu moartea. Cu toate acestea, speran?a este înc? vie printre ace?ti credincio?i, spre deosebire de noi, care îi observ?m din exterior”.

Ecumenismul carit??ii

În ciuda r?zboaielor ?i a opresiunilor, a violen?ei ?i a durerii, Roaco lucreaz? neobosit pentru a crea mici oaze de speran??, reconstruind acolo unde este posibil ?i implementând dialogul ecumenic. ”O dimensiune care cap?t? o importan?? structural? pentru c?”, a?a cum sus?ine cardinalul, ”are ca obiectiv s? înl?ture scandalul cre?tinismului divizat. Iar solidaritatea istoric? care ast?zi, din necesitate, are loc între Biserici este o invita?ie clar? la o comuniune pe care, pân? acum, nu am reu?it s? o realiz?m prin reflec?ie teologic?. În esen??, un ecumenism al ajutorului ?i al carit??ii”.