杏MAP导航

Andrea Tornielli ?i Andrea Monda – Cetatea Vaticanului

Sâmb?t?, 12 iulie a.c., cardinalul Matteo Zuppi, pre?edinte al Conferin?ei Episcopilor Italieni, a oferit pentru mass-media de la Vatican un interviu pe tema p?cii. Conversa?ia a pornit de la cuvintele pe care papa Leon al XIV-lea le-a rostit la 17 iunie a.c., primind Conferin?a Episcopilor Italieni, c?rora a dorit s? le dea o indica?ie precis?, dramatic de actual?, în raport cu timpurile pe care le tr?im, cerând tuturor diecezelor s? dezvolte o pastoral? a p?cii.

Papa a vorbit valorizând ini?iativa ?colilor p?cii, o experien?? care apar?ine deja unor dieceze, dar a precizat c? aceasta este într-un fel o necesitate urgent? pentru toat? lumea. Întrebat cum a în?eles aceste cuvinte ale papei ?i ce se inten?ioneaz? s? se fac? într-un mod concret pentru a le pune în practic?, cardinalul Zuppi a r?spuns: ”Este important - ?i v? mul?umesc pentru acest lucru - s? g?sim momente de compara?ie, s? fim capabili s? dialog?m pe aceste teme, care ast?zi, a? spune, sunt decisive ?i dramatice; pentru c? nu ne putem limita la o discu?ie academic? despre pace, care în cele din urm? ar fi un dialog al celor care sunt bine ?i care discut? despre cum s? fie mai bine; nu, aceasta este o discu?ie tragic? care se confrunt? cu numeroasele r?zboaie, cu violen?a teribil?, cu logica reînarm?rii, adic? a aliment?rii r?zboaielor, cu logica de a crede c? armele sunt singura modalitate de a evita r?zboiul sau de a aduce pacea. Papa a folosit aceast? expresie foarte concret? ?i eficient?: ”o cas? a p?cii”. Care este, a?adar, angajamentul? În primul rând, este rug?ciunea. Ca ?i consiliu permanent al Conferin?ei Episcopale Italiene în aceast? privin??, am subliniat ocazia Rusaliilor ?i, de aici, nevoia de a g?si alte ocazii pentru a implica toate comunit??ile noastre; Rusaliile sunt, de fapt, un moment de reunire, toate na?iunile unite prin spirit, exact opusul Babelului, ?i am dorit ca acest moment s? devin? o mare invocare pentru pace. Prin urmare, rug?ciune, ?i apoi primire ?i solidaritate. În primire, de fapt, se afl? antidotul violen?ei ?i r?zboiului, iar pe de alt? parte, solidaritatea este esen?ial? pentru a-i ajuta pe cei cople?i?i de furtuna r?zboiului. V? voi da un exemplu care a implicat multe organiza?ii Caritas, cu mare bucurie în cei care sunt primi?i ?i în cei care primesc: copiii care au venit din Ucraina pentru o perioad? de pace, un moment de pace din r?zboi. ?i m? gândesc, în special, la cei care au fost primi?i cu bra?ele deschise de copiii ”Taberei de Var? a Sfântului Scaun de la Vatican”, minunata ini?iativ? care exist? de ani de zile pentru copiii angaja?ilor, datorit? muncii preotului Franco Fontana. Nu este o coinciden?? faptul c? Zelensky i-a mul?umit papei pentru aceast? primire”.

Parohia, ca o cas? a p?cii care poate fi ?i o ”?coal? a p?cii”: întrebat dac? este, a?adar, educa?ia calea fundamental? spre construirea p?cii, cardinalul a subliniat: ”Acesta este cu siguran?? un mesaj frumos pentru Ziua Mondial? a P?cii: educa?ia ca ”nume al p?cii”. ?i pentru c? trebuie s? fim aten?i, ast?zi, din p?cate, exist? o educa?ie pentru r?zboi, care este cea a violen?ei, urii, ignoran?ei, prejudec??ilor... M? gândesc la ”r?zboinicii tastaturii”. În opinia mea, aceasta este o form? de alfabetizare, de educa?ie pentru r?zboi. R?zboiul nu vine niciodat? pe nea?teptate, nu este un fulger. Dac? apare, este ceva ce apare într-un mediu ?i asta pentru c? acel mediu s-a înc?lzit deja, este deja electrizat ?i nu a avut parte de educa?ie pentru pace, care const? tocmai în a face contrariul, adic? s? fac? cunoscut, s? creeze leg?turi, respect, aten?ie, re?ele de întâlnire. Cred c? este foarte important ca o cas? a p?cii s? fac? un mic antrenament zilnic pentru a contracara procesul care duce la crearea de ”r?zboinici ai tastaturii” ?i s? ini?ieze în schimb procese opuse în ?coli, în activit??ile extra?colare din parohii. M? gândesc la exemplele minunate ale atâtor programe after-school ?i ?coli de limba italian?. Multe parohii ?i realit??i organizeaz? aceste ?coli pentru c? limba este ?i prima modalitate de a-i face pe oameni s? se simt? ca acas?, de a le da cheia casei. Sau m? gândesc la acei copii ?i tineri care, paradoxal, sunt înc? considera?i str?ini, când, de fapt, sunt amici ?i, prin urmare, ar trebui s? fie datoria noastr? fireasc? s?-i ajut?m, s?-i protej?m, s?-i ajut?m s? se recupereze chiar ?i acolo unde se confrunt? cu dezavantaje, evident din cauza circumstan?elor ambientale ale familiilor lor. Aceste semne, pe care le v?d în atâtea locuri, cred c? sunt începuturile ”alfabetiz?rii” necesare pentru a crea ?coli ale p?cii. Sunt medii de via?? care favorizeaz? întâlnirile ?i în?elegerea a ceea ce se întâmpl?, pentru c? în realitate exist? atâta ignoran?? ?i, prin urmare, atâta polarizare. Trebuie, a?adar, s? ne intensific?m educa?ia, cuno?tin?ele ?i, prin urmare, informarea corect?”.

S? ne întoarcem la cuvintele papei Leon al XIV-lea de a face din parohii case ale p?cii. Întrebat dac? poate fi aceast? invita?ie ?i o ocazie de a reflecta la natura parohiei, la destinul acesteia ?i la nevoia de schimbare în care trebuie s? investeasc? ?i parohia, cardinalul Matteo Zuppi a specificat: ”Da, cu siguran??, ?i cred c? parohiile se schimb?, în special în centrul ?i în nordul ??rii noastre. Pân? acum, parohiile la singular devin aproape rare, dar în general sunt întotdeauna parohii la plural ?i acest lucru ajut? ?i la cre?terea comuniunii. Nu mai exist? ”parohia mea unic?”. Ideea este, totu?i, c? parohia este cu adev?rat o cas? ?i, în schimb, risc?m uneori, trebuie s? recunoa?tem acest lucru, ca parohiile s? fie locuri anonime. Marea provocare este de a ?ese fraternitatea, de a construi comunitatea, de a cre?te cuno?tin?ele, capacitatea de rela?ionare. De câte ori am subliniat tema rela?iilor, care, îns?, nu este acela?i lucru cu grupurile de auto-ajutorare. Nu este vorba de a petrece un pic de timp împreun?, nu este ca un spa?iu de locuin?e, ci mai degrab? o cas? - folosesc în mod deliberat o expresie drag? papei Francisc: o cas? unde fiecare se poate sim?i ca acas?. Cred c? aceasta este marea provocare a tuturor timpurilor ?i a? spune cu atât mai mult ast?zi, într-o lume care ne izoleaz? ?i ne desparte. În Italia, una din trei familii este format? dintr-o singur? persoan?, o cifr? în cre?tere, în timp ce sc?derea natalit??ii reduce adesea casele la garsoniere. Biserica, a?adar, ar trebui s? fie un loc unde masa este întotdeauna mare ?i to?i, chiar ?i cei singuri, pot g?si locul unde descoper? c? au cu adev?rat mul?i fra?i ?i surori”.

Au trecut dou? luni de la alegerea papei Leon, o alegere care a fost surprinz?toare din anumite puncte de vedere, chiar ?i din punctul de vedere al unui laic trebuie s? fim sinceri ?i s? recunoa?tem c? exist? ceva care scap? omului ?i este inexplicabil, de fapt, se pune întrebarea cum a fost posibil ca 133 de persoane din medii ?i limbi diferite, dintre care majoritatea nu se întâlniser? niciodat?, în mai pu?in de 24 de ore, s?-l aleag? pe episcopul Romei cu o majoritate atât de mare. Pornind de la acest fapt istoric, s? vorbim ?i despre aceste prime dou? luni de pontificat: ”?i eu împ?rt??esc aceast? reflec?ie”, a spus cardinalul, ”pentru a o spune cu o glum?: algoritmul nostru este întotdeauna cel mai bun, este inegalabil, Duhul Sfânt este algoritmul care le însumeaz? pe toate. Dincolo de glum?, a? spune c? aceste alegeri au fost, f?r? îndoial?, o surs? de mare bucurie, bucuria de a putea r?spunde lungii a?tept?ri într-un timp atât de scurt. Aceste dou? luni mi se par marcate de atâta blânde?e, atâta determinare ?i o dorin?? de a relua drumul, a?a cum se întâmpl? întotdeauna cu schimb?rile...De aceea cred c? acestea sunt luni cu adev?rat importante, care se încadreaz? ?i în programul Anului Sfânt, acest timp de momente intense de împ?rt??ire, de întâlniri în care putem fi împreun?, chiar ?i fizic, reluând drumul împreun?. În acest context, îl înso?im pe papa Leon cu prietenia noastr?, cu rug?ciunile noastre mai ales ?i cu ascultare...Ascultând ?i fiind al?turi de el, f?cându-l s? se simt? aproape, repet, în acest context al Jubileului, pentru a profita de ocazia ca to?i s? în?eleag? frumuse?ea drumului nostru, a acestui Jubileu care preg?te?te pentru speran??, care ne aduce speran??. Într-o lume ca cea de ast?zi, cred c? Anul Sfânt este cu adev?rat o mare oportunitate, Jubileul Speran?ei s? fie tr?it cu papa Leon”.