Crezul de la Niceea, cartea de identitate a cre葯tinului
Cetatea Vaticanului
Vatican News 鈥� 10 aprilie 2025. Anul acesta, la 20 mai, lumea cre葯tin膬 va aniversa 1700 de ani de la deschiderea primului conciliu ecumenic, cel de la Niceea, din anul 325, care a r膬mas în istorie mai ales pentru Crezul care define葯te 葯i proclam膬 credin葲a mântuirii prin Isus Cristos 葯i credin葲a în Dumnezeu Unul, Tat膬l, Fiul 葯i Duhul Sfânt. Completat ulterior de Conciliul de la Constantinopol, din 381, Crezul de la Niceea a devenit, de fapt, cartea de identitate a credin葲ei m膬rturisit膬 a Bisericii. Din acest motiv, Comisia Teologic膬 Interna葲ional膬 (ITC) a decis s膬 dedice un document de circa 葯aptezeci de pagini conciliului care a fost convocat de împ膬ratul Constantin, în Asia Mic膬. Documentul are un dublu scop: pe de o parte, dore葯te s膬 reaminteasc膬 semnifica葲ia fundamental膬 a Conciliului de la Niceea 葯i, pe de alt膬 parte, î葯i propune s膬 eviden葲ieze resursele extraordinare ale Crezului în actualul context caracterizat de schimb膬ri epocale, cu scopul de a le relansa în viitor.
Un alt motiv al public膬rii documentului este legat de contextul în care are loc aniversarea celor 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea: 葯i anume Anul Sfânt 鈥� Jubileul Speran葲ei 葯i coinciden葲a datei Pa葯telui pentru to葲i cre葯tinii, din Orient 葯i di Occident.
Din aceste motive, documentul intitulat "Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul 鈥� 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea (325-2025)", publicat în data de 3 aprilie, nu este un simplu text de teologie academic膬, ci se propune ca o sintez膬 care s膬 înso葲easc膬 crezul 葯i m膬rturia sa în via葲a comunit膬葲ii cre葯tine. În plus, la Niceea au fost exprimate pentru prima dat膬 unitatea 葯i misiunea Bisericii la nivel universal (de unde 葯i titlul "ecumenic în forma sinodal膬 a acestui parcurs, devenind astfel 葯i un punct de referin葲膬 葯i de inspira葲ie în procesul sinodal în care este implicat膬 ast膬zi Biserica Catolic膬.
La document au lucrat, de asemenea, dou膬 femei specializate în Teologie
Alc膬tuit din 124 de puncte, documentul este rezultatul deciziei Comisiei Teologice Interna葲ionale de a aprofunda un studiu privind relevan葲a dogmatic膬 a Conciliului de la Niceea. Lucr膬rile au fost conduse de o subcomisie prezidat膬 de preotul francez Philippe Vallin 葯i alc膬tuit膬 din episcopii Antonio Luiz Catelan Ferreira 葯i Etienne Vetö, preo葲ii Mario Angel Flores Ramos, Gaby Alfred Hachem 葯i Karl-Heinz Menke 葯i profesorii Marianne Schlosser 葯i Robin Darling Young. Textul a fost votat 葯i aprobat în forma specific膬, în unanimitate, în 2024, 葯i apoi supus aprob膬rii cardinalului pre葯edinte Víctor Manuel Fernández, prefect al Departamentului pentru Doctrina Credin葲ei de care este legat膬 înfiin葲area Comisiei Teologice Interna葲ionale. Dup膬 ce a primit aprobarea papei Francisc, cardinalul argentinian Fernández a autorizat, în data de 16 decembrie 2024, publicarea documentului.
Cele patru capitole care con葲in reflec葲iile teologilor sunt precedate de o introducere intitulat膬 "Doxologie, teologie 葯i proclamare" 葯i sunt urmate de concluzie.
O lectur膬 doxologic膬 a Crezului
Primul capitol al documentului, intitulat "Un Simbol pentru mântuire: doxologia 葯i teologia dogmei niceene" (nr. 7-47) este cel mai substan葲ial. Acesta ofer膬 "o lectur膬 doxologic膬 a Simbolului, pentru a eviden葲ia resursele sale soteriologice 葯i, prin urmare, hristologice, trinitare 葯i antropologice", cu inten葲ia de "a da un nou impuls parcursului spre unitatea cre葯tin膬". Subliniind semnifica葲ia ecumenic膬 a Crezului de la Niceea, textul exprim膬 speran葲a unei date comune pentru celebrarea Pa葯telui, pe care însu葯i papa Bergoglio a solicitat-o în mod repetat. De fapt, la num膬rul 43, documentul subliniaz膬 cum acest an 2025 reprezint膬 pentru to葲i cre葯tinii "o ocazie nepre葲uit膬 de a sublinia c膬 ceea ce avem în comun este mult mai puternic decât ceea ce ne desparte: to葲i împreun膬, credem în Dumnezeul trinitar, în Cristos adev膬rat om 葯i adev膬rat Dumnezeu, în mântuirea în Isus Cristos, conform Scripturilor citite în Biseric膬 葯i sub ac葲iunea Duhului Sfânt. Împreun膬, credem în Biseric膬, în botez, în învierea mor葲ilor 葯i în via葲a ve葯nic膬". În consecin葲膬 鈥� se spune în documentul Comisiei Teologice Interna葲ionale, la num膬rul 45, "divergen葲a cre葯tinilor cu privire la cea mai important膬 s膬rb膬toare din calendarul lor creeaz膬 disconfort pastoral în cadrul comunit膬葲ilor, pân膬 la divizarea familiilor, 葯i provoac膬 scandal în rândul necre葯tinilor, prejudiciind astfel m膬rturisirea Evangheliei".
"Noi credem a葯a cum ne botez膬m; 葯i ne rug膬m a葯a cum credem"
Con葯tientizarea valorii Crezului, dup膬 葯aptesprezece secole de la Conciliul Ecumenic de la Niceea alimenteaz膬 葯i ghideaz膬 existen葲a cre葯tin膬 de zi cu zi: de aceea, capitolul al doilea, intitulat "Simbolul de la Niceea în via葲a credincio葯ilor" (nr. 48-69), cu o tent膬 patristic膬, exploreaz膬 modul în care liturgia 葯i rug膬ciunea au fost f膬cute s膬 rodeasc膬 în Biseric膬 de la acel eveniment care constituie un punct de cotitur膬 în istoria cre葯tinismului. "Credem a葯a cum botez膬m; 葯i ne rug膬m a葯a cum credem" 鈥� aminte葯te documentul, îndemnându-ne s膬 ne aliment膬m, în prezent 葯i în viitor, din acel "izvor de ap膬 vie" al c膬rui bogat con葲inut dogmatic a fost decisiv în stabilirea doctrinei cre葯tine. 葮i în acest sens, documentul aprofundeaz膬 receptarea Crezului în practica liturgic膬 葯i sacramental膬, în catehez膬 葯i predicare, în rug膬ciune 葯i imnuri din secolul al IV-lea.
Eveniment teologic 葯i eveniment eclezial
Capitolul al treilea, intitulat "Niceea ca eveniment teologic 葯i ca eveniment eclezial" (nr. 70-102) analizeaz膬 apoi modul în care Simbolul credin葲ei 葯i Conciliul "m膬rturisesc acela葯i eveniment al lui Isus Cristos, a c膬rui apari葲ie în istorie ofer膬 un acces f膬r膬 precedent la Dumnezeu 葯i introduce o transformare a gândirii umane" 葯i modul în care acestea reprezint膬, de asemenea, o noutate în modul în care Biserica se structureaz膬 葯i î葯i îndepline葯te misiunea. "Chema葲i de Împ膬rat pentru a rezolva o disput膬 local膬 care s-a extins la toate Bisericile din Imperiul Roman de R膬s膬rit 葯i la numeroase Biserici din Occident" 鈥� explic膬 documentul 鈥� "pentru prima dat膬 sunt reuni葲i în Sinod episcopi din întreaga Oikouménè. Profesiunea sa de credin葲膬 葯i deciziile sale canonice sunt promulgate ca normative pentru întreaga Biseric膬. Comuniunea 葯i unitatea f膬r膬 precedent trezite în Biseric膬 de evenimentul Isus Cristos sunt f膬cute vizibile 葯i eficiente într-un mod nou, printr-o structur膬 de anvergur膬 universal膬, iar proclamarea ve葯tii bune a lui Cristos în toat膬 imensitatea sa prime葯te, de asemenea, un instrument de o autoritate f膬r膬 precedent" (cf. n. 101).
O credin葲膬 accesibil膬 chiar 葯i oamenilor simpli
În sfâr葯it, în al patrulea 葯i ultimul capitol, intitulat "Salvgardarea unei credin葲e accesibile întregului popor al lui Dumnezeu" (103-120), "condi葲iile de credibilitate a credin葲ei m膬rturisite la Niceea sunt eviden葲iate într-o etap膬 de teologie fundamental膬 care eviden葲iaz膬 natura 葯i identitatea Bisericii, în m膬sura în care ea este interpretul autentic al adev膬rului normativ al credin葲ei prin Magisteriu 葯i custodele credincio葯ilor, în special al celor mai mici 葯i mai vulnerabili". Potrivit Comisiei Teologice Interna葲ionale, credin葲a propov膬duit膬 de Isus celor simpli nu este o credin葲膬 simplist膬 葯i cre葯tinismul nu s-a considerat niciodat膬 o form膬 de exoterism rezervat膬 unei elite de ini葲ia葲i. Dimpotriv膬, Niceea de葯i datorit膬 ini葲iativei lui Constantin reprezint膬 "o piatr膬 de hotar în lungul drum spre libertas Ecclesiae, care este pretutindeni o garan葲ie de protec葲ie a credin葲ei celor mai vulnerabili în fa葲a puterii politice". În 325, binele comun al Revela葲iei este pus cu adev膬rat "la dispozi葲ia" tuturor credincio葯ilor, dup膬 cum confirm膬 doctrina catolic膬 a infailibilit膬葲ii "in credendo" a poporului botezat. De葯i episcopii au un rol specific în definirea credin葲ei, ei nu 葯i-l pot asuma f膬r膬 a fi în comuniunea eclezial膬 a întregului Popor Sfânt al lui Dumnezeu, atât de drag papei Francisc.
Relevan葲a peren膬 a primului Conciliu Ecumenic de la Niceea
Iat膬, a葯adar, concluziile documentului cu "un o îndemn urgent" de a "vesti tuturor pe Isus Mântuirea noastr膬 ast膬zi" pornind de la crezul exprimat la Niceea într-o multitudine de sensuri. În primul rând, relevan葲a peren膬 a acelui Conciliu 葯i a Simbolului care a izvorât din el const膬 în a continua s膬 ne l膬s膬m "uimi葲i de imensitatea lui Cristos, pentru ca to葲i s膬 fie uimi葲i" 葯i s膬 "reînviem focul iubirii noastre pentru el", deoarece "în Isus homooúsios (consubstan葲ial) Tat膬lui... Dumnezeu însu葯i s-a legat de omenire pentru totdeauna"; în al doilea rând, înseamn膬 a nu ignora "realitatea" 葯i a nu ne distrage aten葲ia "de la suferin葲ele 葯i tulbur膬rile care chinuie lumea 葯i par s膬 submineze orice speran葲膬", inclusiv prin încercarea de în葲elegere a culturii 葯i a culturilor; în al treilea rând, înseamn膬 s膬 fim "deosebit de aten葲i la cei mici dintre fra葲ii 葯i surorile noastre", deoarece "ace葯ti r膬stigni葲i ai istoriei sunt Cristos printre noi", adic膬 "cei care au cea mai mare nevoie de speran葲膬 葯i har", dar în acela葯i timp, cunoscând suferin葲ele celui R膬stignit, ei sunt la rândul lor "apostolii, înv膬葲膬torii 葯i evanghelizatorii celor boga葲i 葯i înst膬ri葲i" 葯i, în sfâr葯it, înseamn膬 a proclama "ca Biseric膬" sau mai degrab膬 "cu m膬rturia fraternit膬葲ii", ar膬tând lumii lucrurile minunate pentru care ea "una, sfânt膬, catolic膬 葯i apostolic膬" este "sacramentul universal al mântuirii" 葯i, în acela葯i timp, r膬spândind comoara Scripturii pe care Crezul o interpreteaz膬, bog膬葲ia rug膬ciunii, a liturghiei 葯i a sacramentelor care deriv膬 din botezul profesat la Niceea 葯i din lumina Magisteriului; întotdeauna cu privirea a葲intit膬 asupra Celui Înviat care triumf膬 asupra mor葲ii 葯i a p膬catului 葯i nu asupra adversarilor, deoarece nu exist膬 învin葯i în misterul pascal, cu excep葲ia învinuitului escatologic, Satana, cel care dezbin膬. Nu este întâmpl膬tor faptul c膬, la 28 noiembrie 2024, primindu-i în audien葲膬 pe membrii Comisiei Reologice Interna葲ionale, Suveranul Pontif, elogiind munca lor, a vorbit despre utilitatea unui document menit "s膬 ilustreze sensul actual al credin葲ei m膬rturisite la Niceea... s膬 hr膬neasc膬 credin葲a credincio葯ilor 葯i, pornind de la figura lui Isus, s膬 ofere 葯i indicii 葯i reflec葲ii utile pentru o nou膬 paradigm膬 cultural膬 葯i social膬, inspirat膬 tocmai de umanitatea lui Cristos".
O zi de studiu pe tema Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul 鈥� 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea (325-2025) 鈥� va avea loc chiar pe 20 mai, la Universitatea Pontifical膬 Urbaniana, între orele 9.00 葯i 19.30, cu participarea teologilor care au contribuit la redactarea documentului 葯i a altor exper葲i în domeniu.
