杏MAP导航

Cetatea Vaticanului
Vatican News – 10 aprilie 2025. Anul acesta, la 20 mai, lumea cre?tin? va aniversa 1700 de ani de la deschiderea primului conciliu ecumenic, cel de la Niceea, din anul 325, care a r?mas în istorie mai ales pentru Crezul care define?te ?i proclam? credin?a mântuirii prin Isus Cristos ?i credin?a în Dumnezeu Unul, Tat?l, Fiul ?i Duhul Sfânt. Completat ulterior de Conciliul de la Constantinopol, din 381, Crezul de la Niceea a devenit, de fapt, cartea de identitate a credin?ei m?rturisit? a Bisericii. Din acest motiv, Comisia Teologic? Interna?ional? (ITC) a decis s? dedice un document de circa ?aptezeci de pagini conciliului care a fost convocat de împ?ratul Constantin, în Asia Mic?. Documentul are un dublu scop: pe de o parte, dore?te s? reaminteasc? semnifica?ia fundamental? a Conciliului de la Niceea ?i, pe de alt? parte, î?i propune s? eviden?ieze resursele extraordinare ale Crezului în actualul context caracterizat de schimb?ri epocale, cu scopul de a le relansa în viitor.

Un alt motiv al public?rii documentului este legat de contextul în care are loc aniversarea celor 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea: ?i anume Anul Sfânt – Jubileul Speran?ei ?i coinciden?a datei Pa?telui pentru to?i cre?tinii, din Orient ?i di Occident.   

Din aceste motive, documentul intitulat "Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul – 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea (325-2025)", publicat în data de 3 aprilie, nu este un simplu text de teologie academic?, ci se propune ca o sintez? care s? înso?easc? crezul ?i m?rturia sa în via?a comunit??ii cre?tine. În plus, la Niceea au fost exprimate pentru prima dat? unitatea ?i misiunea Bisericii la nivel universal (de unde ?i titlul "ecumenic în forma sinodal? a acestui parcurs, devenind astfel ?i un punct de referin?? ?i de inspira?ie în procesul sinodal în care este implicat? ast?zi Biserica Catolic?.

La document au lucrat, de asemenea, dou? femei specializate în Teologie

Alc?tuit din 124 de puncte, documentul este rezultatul deciziei Comisiei Teologice Interna?ionale de a aprofunda un studiu privind relevan?a dogmatic? a Conciliului de la Niceea. Lucr?rile au fost conduse de o subcomisie prezidat? de preotul francez Philippe Vallin ?i alc?tuit? din episcopii Antonio Luiz Catelan Ferreira ?i Etienne Vetö, preo?ii Mario Angel Flores Ramos, Gaby Alfred Hachem ?i Karl-Heinz Menke ?i profesorii Marianne Schlosser ?i Robin Darling Young. Textul a fost votat ?i aprobat în forma specific?, în unanimitate, în 2024, ?i apoi supus aprob?rii cardinalului pre?edinte Víctor Manuel Fernández, prefect al Departamentului pentru Doctrina Credin?ei de care este legat? înfiin?area Comisiei Teologice Interna?ionale. Dup? ce a primit aprobarea papei Francisc, cardinalul argentinian Fernández a autorizat, în data de 16 decembrie 2024, publicarea documentului.
Cele patru capitole care con?in reflec?iile teologilor sunt precedate de o introducere intitulat? "Doxologie, teologie ?i proclamare" ?i sunt urmate de concluzie.

O lectur? doxologic? a Crezului

Primul capitol al documentului, intitulat "Un Simbol pentru mântuire: doxologia ?i teologia dogmei niceene" (nr. 7-47) este cel mai substan?ial. Acesta ofer? "o lectur? doxologic? a Simbolului, pentru a eviden?ia resursele sale soteriologice ?i, prin urmare, hristologice, trinitare ?i antropologice", cu inten?ia de "a da un nou impuls parcursului spre unitatea cre?tin?". Subliniind semnifica?ia ecumenic? a Crezului de la Niceea, textul exprim? speran?a unei date comune pentru celebrarea Pa?telui, pe care însu?i papa Bergoglio a solicitat-o în mod repetat. De fapt, la num?rul 43, documentul subliniaz? cum acest an 2025 reprezint? pentru to?i cre?tinii "o ocazie nepre?uit? de a sublinia c? ceea ce avem în comun este mult mai puternic decât ceea ce ne desparte: to?i împreun?, credem în Dumnezeul trinitar, în Cristos adev?rat om ?i adev?rat Dumnezeu, în mântuirea în Isus Cristos, conform Scripturilor citite în Biseric? ?i sub ac?iunea Duhului Sfânt. Împreun?, credem în Biseric?, în botez, în învierea mor?ilor ?i în via?a ve?nic?". În consecin?? – se spune în documentul Comisiei Teologice Interna?ionale, la num?rul 45, "divergen?a cre?tinilor cu privire la cea mai important? s?rb?toare din calendarul lor creeaz? disconfort pastoral în cadrul comunit??ilor, pân? la divizarea familiilor, ?i provoac? scandal în rândul necre?tinilor, prejudiciind astfel m?rturisirea Evangheliei".

"Noi credem a?a cum ne botez?m; ?i ne rug?m a?a cum credem"

Con?tientizarea valorii Crezului, dup? ?aptesprezece secole de la Conciliul Ecumenic de la Niceea alimenteaz? ?i ghideaz? existen?a cre?tin? de zi cu zi: de aceea, capitolul al doilea, intitulat "Simbolul de la Niceea în via?a credincio?ilor" (nr. 48-69), cu o tent? patristic?, exploreaz? modul în care liturgia ?i rug?ciunea au fost f?cute s? rodeasc? în Biseric? de la acel eveniment care constituie un punct de cotitur? în istoria cre?tinismului. "Credem a?a cum botez?m; ?i ne rug?m a?a cum credem" – aminte?te documentul, îndemnându-ne s? ne aliment?m, în prezent ?i în viitor, din acel "izvor de ap? vie" al c?rui bogat con?inut dogmatic a fost decisiv în stabilirea doctrinei cre?tine. ?i în acest sens, documentul aprofundeaz? receptarea Crezului în practica liturgic? ?i sacramental?, în catehez? ?i predicare, în rug?ciune ?i imnuri din secolul al IV-lea.

Eveniment teologic ?i eveniment eclezial

Capitolul al treilea, intitulat "Niceea ca eveniment teologic ?i ca eveniment eclezial" (nr. 70-102) analizeaz? apoi modul în care Simbolul credin?ei ?i Conciliul "m?rturisesc acela?i eveniment al lui Isus Cristos, a c?rui apari?ie în istorie ofer? un acces f?r? precedent la Dumnezeu ?i introduce o transformare a gândirii umane" ?i modul în care acestea reprezint?, de asemenea, o noutate în modul în care Biserica se structureaz? ?i î?i îndepline?te misiunea. "Chema?i de Împ?rat pentru a rezolva o disput? local? care s-a extins la toate Bisericile din Imperiul Roman de R?s?rit ?i la numeroase Biserici din Occident" –  explic? documentul –  "pentru prima dat? sunt reuni?i în Sinod episcopi din întreaga Oikouménè. Profesiunea sa de credin?? ?i deciziile sale canonice sunt promulgate ca normative pentru întreaga Biseric?. Comuniunea ?i unitatea f?r? precedent trezite în Biseric? de evenimentul Isus Cristos sunt f?cute vizibile ?i eficiente într-un mod nou, printr-o structur? de anvergur? universal?, iar proclamarea ve?tii bune a lui Cristos în toat? imensitatea sa prime?te, de asemenea, un instrument de o autoritate f?r? precedent" (cf. n. 101).

O credin?? accesibil? chiar ?i oamenilor simpli

În sfâr?it, în al patrulea ?i ultimul capitol, intitulat "Salvgardarea unei credin?e accesibile întregului popor al lui Dumnezeu" (103-120), "condi?iile de credibilitate a credin?ei m?rturisite la Niceea sunt eviden?iate într-o etap? de teologie fundamental? care eviden?iaz? natura ?i identitatea Bisericii, în m?sura în care ea este interpretul autentic al adev?rului normativ al credin?ei prin Magisteriu ?i custodele credincio?ilor, în special al celor mai mici ?i mai vulnerabili". Potrivit Comisiei Teologice Interna?ionale, credin?a propov?duit? de Isus celor simpli nu este o credin?? simplist? ?i cre?tinismul nu s-a considerat niciodat? o form? de exoterism rezervat? unei elite de ini?ia?i. Dimpotriv?, Niceea de?i datorit? ini?iativei lui Constantin reprezint? "o piatr? de hotar în lungul drum spre libertas Ecclesiae, care este pretutindeni o garan?ie de protec?ie a credin?ei celor mai vulnerabili în fa?a puterii politice". În 325, binele comun al Revela?iei este pus cu adev?rat "la dispozi?ia" tuturor credincio?ilor, dup? cum confirm? doctrina catolic? a infailibilit??ii "in credendo" a poporului botezat. De?i episcopii au un rol specific în definirea credin?ei, ei nu ?i-l pot asuma f?r? a fi în comuniunea eclezial? a întregului Popor Sfânt al lui Dumnezeu, atât de drag papei Francisc.

Relevan?a peren? a primului Conciliu Ecumenic de la Niceea

Iat?, a?adar, concluziile documentului cu "un o îndemn urgent" de a "vesti tuturor pe Isus Mântuirea noastr? ast?zi" pornind de la crezul exprimat la Niceea într-o multitudine de sensuri. În primul rând, relevan?a peren? a acelui Conciliu ?i a Simbolului care a izvorât din el const? în a continua s? ne l?s?m "uimi?i de imensitatea lui Cristos, pentru ca to?i s? fie uimi?i" ?i s? "reînviem focul iubirii noastre pentru el", deoarece "în Isus homooúsios (consubstan?ial) Tat?lui... Dumnezeu însu?i s-a legat de omenire pentru totdeauna"; în al doilea rând, înseamn? a nu ignora "realitatea" ?i a nu ne distrage aten?ia "de la suferin?ele ?i tulbur?rile care chinuie lumea ?i par s? submineze orice speran??", inclusiv prin încercarea de în?elegere a culturii ?i a culturilor; în al treilea rând, înseamn? s? fim "deosebit de aten?i la cei mici dintre fra?ii ?i surorile noastre", deoarece "ace?ti r?stigni?i ai istoriei sunt Cristos printre noi", adic? "cei care au cea mai mare nevoie de speran?? ?i har", dar în acela?i timp, cunoscând suferin?ele celui R?stignit, ei sunt la rândul lor "apostolii, înv???torii ?i evanghelizatorii celor boga?i ?i înst?ri?i" ?i, în sfâr?it, înseamn? a proclama "ca Biseric?" sau mai degrab? "cu m?rturia fraternit??ii", ar?tând lumii lucrurile minunate pentru care ea "una, sfânt?, catolic? ?i apostolic?" este "sacramentul universal al mântuirii" ?i, în acela?i timp, r?spândind comoara Scripturii pe care Crezul o interpreteaz?, bog??ia rug?ciunii, a liturghiei ?i a sacramentelor care deriv? din botezul profesat la Niceea ?i din lumina Magisteriului; întotdeauna cu privirea a?intit? asupra Celui Înviat care triumf? asupra mor?ii ?i a p?catului ?i nu asupra adversarilor, deoarece nu exist? învin?i în misterul pascal, cu excep?ia învinuitului escatologic, Satana, cel care dezbin?. Nu este întâmpl?tor faptul c?, la 28 noiembrie 2024, primindu-i în audien?? pe membrii Comisiei Reologice Interna?ionale, Suveranul Pontif, elogiind munca lor, a vorbit despre utilitatea unui document menit "s? ilustreze sensul actual al credin?ei m?rturisite la Niceea... s? hr?neasc? credin?a credincio?ilor ?i, pornind de la figura lui Isus, s? ofere ?i indicii ?i reflec?ii utile pentru o nou? paradigm? cultural? ?i social?, inspirat? tocmai de umanitatea lui Cristos".

O zi de studiu pe tema Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul – 1700 de ani de la Conciliul Ecumenic de la Niceea (325-2025) – va avea loc chiar pe 20 mai, la Universitatea Pontifical? Urbaniana, între orele 9.00 ?i 19.30, cu participarea teologilor care au contribuit la redactarea documentului ?i a altor exper?i în domeniu.