”Sf?r?itul oric?rei judec??i”. A doua medita?ie la Exerci?iile spirituale din Vatican
Vatican News
Luni, 10 martie a.c., în cursul dimine?ii, în Aula Paul al VI-lea din Cetatea Vaticanului, predicatorul Casei Pontificale, preotul Roberto Pasolini, a ?inut cea de-a doua medita?ie a Exerci?iilor spirituale pentru timpul Postului Mare.
Red?m în cele ce urmeaz?, în traducerea noastr? de lucru, o sintez? a celei de-a doua medita?ii a predicatorului Casei Pontificale:
Parabola judec??ii finale, relatat? în Evanghelia dup? Matei ?i descris? în celebra fresc? a lui Michelangelo este interpretat? în mod obi?nuit ca o chemare la caritate. Cu toate acestea, o analiz? mai atent? dezv?luie o perspectiv? surprinz?toare: nu este vorba despre o judecat? în sensul tradi?ional, ci o declara?ie care dezv?luie realitatea deja experimentat? de fiecare persoan?. Criteriul de acces la Împ?r??ia lui Dumnezeu nu este apartenen?a religioas?, ci iubirea concret? pentru cei mai mici fra?i ?i surori, care, în perspectiva evanghelic? sunt reprezenta?i ca fiind ucenicii lui Cristos. Prin urmare, responsabilitatea cre?tinilor nu este în primul rând de a face binele, ci de a le permite celorlal?i s? îl fac?.
Mai mult, parabola r?stoarn? în?elesul comun al judec??ii: atât cei drep?i, cât ?i cei nedrep?i, se arat? uimi?i de cuvintele Regelui, semn c? binele f?cut în ei a fost tr?it în mod natural ?i incon?tient. Acest lucru sugereaz? c? accesul la via?a ve?nic? nu depinde de performan?ele morale, ci de capacitatea de a tr?i în iubire f?r? calcul.
Catehismul afirm? c?, la sfâr?itul timpului, Împ?r??ia lui Dumnezeu se va manifesta pe deplin, transformând umanitatea ?i cosmosul în ”ceruri noi ?i un p?mânt nou” (CCC 1042-1044). Aceast? speran?? este înr?d?cinat? în promisiunea lui Cristos, care ne cheam? s? tr?im deja, de acum, în aceast? perspectiv?, f?r? anxietate fa?? de performan??, ci cu încrederea c? Dumnezeu însu?i este cel care va transforma umanitatea noastr? dup? chipul ?i asem?narea sa, conform acelui plan de iubire care este de la început.
Isus a anun?at via?a ve?nic? nu ca o realitate viitoare ?i îndep?rtat?, ci ca o condi?ie deja accesibil? celor care ascult? cuvântul s?u ?i cred în Tat?l (cf. Ioan 5,24). Evanghelia ne invit? s? recunoa?tem c? via?a ve?nic? a început deja: ea se manifest? în modul în care tr?im ?i iubim, deschizându-ne la prezen?a transformatoare a lui Dumnezeu. Adev?rata surpriz? a judec??ii finale va fi s? descoperim c? Dumnezeu nu a avut a?tept?ri de la noi, decât s? ne recunoasc? pe deplin ca fiind copiii s?i, deja cufunda?i în eternitatea sa.
