杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
6 septembrie 2025 – Vatican News. ”A spera înseamn? a s?pa. Împ?r?teasa Elena”, a fost tema catehezei prezentat? de papa Leon al XIV-lea la audien?a jubiliar? de sâmb?t?, 6 septembrie a.c., desf??urat? în Pia?a Sfântul Petru din Vatican. La începutul catehezei, lectorii au citit pericopa din Evanghelia Sfântului Matei (13,44) despre Împ?r??ia cerurilor care este asemenea unei comori ascunse într-un ogor.

V? oferim aici, în traducerea noastr? de lucru, alocu?iunea papei Leon al XIV-lea de la cateheza audien?ei jubiliare de sâmb?t?, 6 septembrie 2025:

«Bun venit tuturor pelerinilor sosi?i la Roma din atât de multe locuri diferite. În acest ora? bogat în istorie, putem fi înt?ri?i în credin??, caritate ?i speran??. Ast?zi, ne vom opri asupra unui aspect particular al speran?ei.

A? dori s? încep cu o amintire: în copil?rie, b?gatul mâinilor în p?mânt avea o fascina?ie special?. Ne amintim de asta ?i poate c? înc? o observ?m: ne face bine s?-i vedem pe copii jucându-se! S?pând în p?mânt, sp?rgând crusta dur? a lumii ?i v?zând ce se afl? dedesubt...

Ceea ce Isus descrie în parabola comorii din ogor (cf. Mt 13,44) nu mai este o joac? de copii, dar bucuria surprizei este aceea?i. ?i Domnul ne spune: aceasta este Împ?r??ia lui Dumnezeu. Într-adev?r, a?a se g?se?te Împ?r??ia lui Dumnezeu. Speran?a se reaprinde atunci când s?p?m ?i spargem crusta realit??ii, când mergem dincolo de suprafa??.

Ast?zi a? vrea s? reamintesc împreun? cu voi c?, de îndat? ce au avut libertatea de a tr?i public ca ?i cre?tini, discipolii lui Isus au început s? sape, în special în locurile Patimilor, Mor?ii ?i Învierii Sale. Tradi?ia oriental? ?i occidental? o aminte?te pe Flavia Julia Elena, mama împ?ratului Constantin, ca suflet al acelor c?ut?ri. O femeie care caut?. O femeie care sap?. Comoara care aprinde speran?a este, de fapt, via?a lui Isus: trebuie s? c?lc?m pe urmele Sale.

Câte alte lucruri ar fi putut face o împ?r?teas?! Ce locuri nobile ar fi putut alege în locul Ierusalimului periferic. Câte pl?ceri ?i onoruri ale cur?ii. ?i noi, surori ?i fra?i, ne putem mul?umi cu pozi?iile pe care le-am atins ?i cu bog??iile, mai mult sau mai pu?in mari, care ne ofer? siguran??. În acest fel, pierdem bucuria pe care o aveam când eram copii, acea dorin?? de a s?pa ?i de a inventa, ceea ce face ca fiecare zi s? fie nou?. ”A inventa” – ?ti?i – în latin? înseamn? ”a g?si”. Marea ”inven?ie” a Elenei a fost descoperirea Sfintei Cruci. Iat? comoara ascuns? pentru care merit? s? vindem totul! Crucea lui Isus este cea mai mare descoperire a vie?ii, valoarea care schimb? toate valorile.

Elena putea în?elege acest lucru, probabil, pentru c? î?i purtase mult timp propria cruce. Nu se n?scuse la curte: se spune c? era o hangi?? de origini umile, de care viitorul împ?rat Constan?iu s-a îndr?gostit. S-a c?s?torit cu ea, dar din motive de putere, nu a ezitat s? se despart? de ea, îndep?rtând-o de fiul ei, Constantin, pentru ani de zile. Odat? împ?rat, Constantin însu?i i-a adus nu pu?in? durere ?i dezam?gire, dar Elena a fost mereu ea îns??i: o femeie în c?utare. A decis s? devin? cre?tin? ?i s? practice întotdeauna caritatea ?i s? nu uite niciodat? de oamenii umili din care provenea ea îns??i.

O astfel de demnitate ?i fidelitate fa?? de con?tiin??, dragi fra?i ?i surori, schimb? lumea chiar ?i ast?zi: ne apropie de comoar?, asemenea muncii agricultorului. Cultivarea inimii noastre cere efort. Este cea mai mare munc?. Dar s?pând, o g?sim; coborându-ne, ne apropiem tot mai mult de acel Domn care s-a dezbr?cat de sine pentru a deveni ca noi. Crucea Lui se afl? sub crusta p?mântului nostru.

Putem merge mândri, c?lcând f?r? s? ne d?m seama pe comoara de sub picioarele noastre. Dac?, în schimb, devenim ca ni?te copii, vom cunoa?te un alt Regat, o alt? for??. Dumnezeu este întotdeauna sub noi, gata s? ne ridice spre în?l?imi».

Saluturile adresate grupurilor prezente

În fine, pontiful i-a salutat pe romanii ?i pelerinii prezen?i în Pia??, în englez?, spaniol? ?i italian?, iar în mod particular, a salutat grupurile ”credincio?ilor de limb? italian?, în special celor din urm?toarele dieceze: Ascoli Piceno, San Benedetto del Tronto-Ripatransone-Montalto, cu arhiepiscopul Giampiero Palmieri; Sant’Angelo dei Lombardi-Conza-Nusco-Bisaccia, cu arhiepiscopul lor Pasquale Cascio; Lodi, cu episcopul Maurizio Malvestiti. Sper c? pelerinajul vostru jubiliar va fi o surs? de inspira?ie, alimentând dorin?a de a fi purt?tori ai speran?ei ?i bucuriei cre?tine în Biseric? ?i în societate. Salut, de asemenea, grupurile parohiale, în special cele din Ruvo di Puglia, Archi ?i Francavilla in Sinni, precum ?i Ente Formedil Italia ?i Edizioni Frate Indovino. În sfâr?it, gândurile mele se îndreapt? c?tre cei bolnavi, so?ii recent c?s?tori?i ?i c?tre tineri, printre care îi salut cu afec?iune pe studen?ii Institutului Marcello Candia din Seregno, pe cerceta?ii din Varese ?i pe cei din Agropoli ?i Padova. S?rb?toarea liturgic? de poimâine, Na?terea Preasfintei Fecioare Maria, îmi sugereaz? s? v? îndemn s? umbla?i mereu, ca Maria, pe c?ile Domnului”.

Cateheza audien?ei jubiliare s-a încheiat cu rug?ciunea ”Tat?l nostru” cântat? în limba latin? ?i cu binecuvântarea apostolic? a Sfântului P?rinte, ce ajunge prin mass-media la to?i cei care o primesc în spirit de credin??.