杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – A. M?rtina?
Vatican News – 2 august 2025. Veghea de rug?ciune, unul dintre momentele cele mai intense din programul Jubileului tinerilor, cu desf??urare între 28 iulie ?i 3 august, a avut în centru dialogul Sfântului P?rinte cu tinerii, bazat pe trei întreb?ri ale acestora privind prietenia, curajul de a alege, chemarea binelui ?i valoarea t?cerii.

Papa a dus crucea jubiliar?, înso?it de tineri din cele cinci continente

La începutul Veghii de rug?ciune, dup? ce a trecut prin mijlocul tinerilor cu papamobilul, pentru a-i saluta ?i a le împ?rt??i entuziasmul, papa Leon s-a îndreptat spre scena pe care a fost amenajat altarul, purtând în mâini crucea jubiliar?. Pontiful era înso?it de tineri din cele cinci continente ?i urmat de arhiepiscopul Rino Fisichella, pro-prefect al Departamentului pentru Evanghelizare ?i organizator al evenimentelor jubiliare din Anul Sfânt 2025.

În cadrul dialogului cu tinerii, avut în trei limbi (spaniol?, italian? ?i englez?), Pontiful le-a oferit tinerilor r?spunsuri de o mare claritate care s-ar putea rezuma în fraze cu valoare de maxime, de cuget?ri menite s?-i ajute pe tineri s? reflecteze la via?a, alegerile ?i viitorul lor.  În esen??, papa Leon le-a spus c? "prietenia cu Cristos, care st? la baza credin?ei, nu este doar un ajutor printre multe altele pentru a construi viitorul, ci este steaua noastr? polar?", încurajându-i pe tineri s? persevereze în credin??, cu bucurie ?i curaj!

Rug?ciune pentru tinerele decedate Maria ?i Pascale

Dialogând cu tinerii, papa Leon a vorbit ?i despre alegerile care dau sens vie?ii noastre, transformând-o "dup? chipul Iubirii perfecte, care a creat-o ?i a r?scump?rat-o de orice r?u, chiar ?i de moarte". În acest context, pontiful le-a amintit pe cele dou? tinere care au trecut la Domnul: Maria, în vârst? de dou?zeci de ani, spaniol?, ?i Pascale, în vârst? de optsprezece ani, egiptean?, spunând: "Amândou? au ales s? vin? la Roma pentru Jubileul Tinerilor, iar moartea le-a r?pit în aceste zile. S? ne rug?m împreun? pentru ele, pelerine ale speran?ei; s? ne rug?m pentru familiile lor, pentru prietenii ?i comunit??ile lor. Isus cel Înviat s? le primeasc? în pacea ?i bucuria Împ?r??iei Sale. ?i s? ne rug?m ?i pentru un adolescent spaniol, Ignacio Gonzalvez, care a fost internat la spitalul Bambino Gesù".

De altfel, papa Leon al XIV-lea a vorbit despre speran?a în înviere  ?i tinerilor din grupul de pelerini veni?i la Roma pentru Jubileul tinerilor, din care f?cea parte tân?ra egiptean? de 18 ani, Pascale Rafic, care, în cursul noap?ii de vineri  a încetat din via?? subit, în urma unui stop cardio-respirator.

Vorbindu-le liber, pontiful ?i-a exprimat profunda întristare pentru moartea tinerei venit? de la Cairo pentru a lua parte la Jubileul tinerilor.  Grupul,  înso?it de episcopul Jean-Marie Chami, titular de Tars ?i auxiliar al Bisericii Patriarhale din Antiohia Greco-Melkit? pentru Egipt, Sudan ?i Sudanul de Sud, a fost primit de papa Leon sâmb?t?, 2 august, în sala adiacent? Aulei Paul al VI-lea.

Adora?ia euharistic?

Dialogul cu tinerii, lecturile din Sfânta Scriptur?, rug?ciunile ?i cânt?rile sacre au preg?tit un alt moment: adora?ia Preasfântului Sacrament. În timp ce corul condus de mons. Marco Frisina cânta imnul euharistic Anima Christi, a fost adus în procesiune ostensoriul cu Preasfântul Sacrament ?i depus pe altar. Sfântul P?rinte s-a recules,  în genunchi, în adora?ie.

V? propunem, într-o traducere de lucru, r?spunsurile pontifului la cele trei întreb?ri adresate de trei dintre participan?ii la Veghea de rug?ciune.

Întrebarea întâi – Prietenia

Sfinte P?rinte, suntem fii ai timpului nostru. Tr?im într-o cultur? care ne apar?ine ?i care, f?r? s? ne d?m seama, ne modeleaz?; ea este marcat? de tehnologie, mai ales în domeniul re?elelor de socializare. Adesea ne am?gim c? avem mul?i prieteni, c? stabilim leg?turi de apropiere, în timp ce tot mai des experiment?m numeroase forme de singur?tate. Suntem apropia?i ?i conecta?i cu multe persoane, dar aceste leg?turi nu sunt reale ?i durabile, ci efemere ?i adesea iluzorii.

Sfinte P?rinte, iat? întrebarea mea: cum putem g?si o prietenie sincer? ?i o iubire autentic? care s? ne deschid? spre adev?rata speran??? Cum ne poate ajuta credin?a s? ne construim viitorul?

Dragi tineri, rela?iile cu alte persoane sunt indispensabile pentru fiecare dintre noi, începând cu faptul c? to?i b?rba?ii ?i femeile din lume se nasc ca fii ai cuiva. Via?a noastr? începe datorit? unei rela?ii ?i cre?tem prin rela?ia cu al?ii. În acest proces, cultura joac? un rol fundamental: este codul prin care ne interpret?m pe noi în?ine ?i lumea. Ca un vocabular, fiecare cultur? con?ine atât cuvinte nobile, cât ?i cuvinte vulgare, atât valori, cât ?i erori, pe care trebuie s? înv???m s? le recunoa?tem. C?utând cu pasiune adev?rul, nu numai c? primim o cultur?, ci o transform?m prin alegerile de via??. Adev?rul, de fapt, este o leg?tur? care une?te cuvintele cu lucrurile, numele cu chipurile. În schimb, minciuna, desprinde aceste aspecte, generând confuzie ?i neîn?elegeri.

Printre numeroasele conexiuni culturale care caracterizeaz? via?a noastr?, internetul ?i mass-media au devenit "o oportunitate extraordinar? de dialog, întâlnire ?i schimb între oameni, precum ?i de acces la informa?ie ?i cunoa?tere" (papa Francisc, Christus vivit, 87). Aceste instrumente sunt îns? ambigue atunci când sunt dominate de logica comercial? ?i de interese care ne fragmenteaz? rela?iile în mii de intermiten?e. În acest sens, papa Francisc amintea c? uneori "mecanismele de comunicare, publicitate ?i re?ele sociale pot fi utilizate pentru a ne transforma în subiec?i adormi?i, dependen?i de consum" (Christus vivit, 105). Atunci rela?iile noastre devin confuze, suspendate sau instabile. Când instrumentul domin? omul, omul devine un instrument: da, instrument al pie?ei, marf? la rândul s?u. Numai rela?iile sincere ?i leg?turile stabile fac s? creasc? istorii ale unei vie?i bune.

Dragi prieteni, fiecare persoan? dore?te în mod natural aceast? via?? bun?, a?a cum pl?mânii tind spre aer, dar cât de greu este s? o g?se?ti! Cu secole în urm?, sfântul Augustin a în?eles dorin?a profund? a inimii noastre, chiar f?r? a cunoa?te dezvoltarea tehnologic? de ast?zi. ?i el a trecut printr-o tinere?e furtunoas?: îns? nu s-a mul?umit cu pu?in, nu a redus la t?cere strig?tul inimii sale. C?uta adev?rul care nu în?al?, frumuse?ea care nu trece. Cum l-a g?sit? Cum a g?sit o prietenie sincer?, o iubire capabil? s? dea speran??? Întâlnindu-l pe cel care îl c?uta deja: Isus Cristos. Cum ?i-a construit viitorul? Urmându-L pe El, prietenul s?u dintotdeauna. Iat? cuvintele sale: "Nicio prietenie nu este fidel? decât în Cristos. Numai în El poate fi fericit? ?i etern?" (Împotriva celor dou? scrisori ale pelagianilor, I, I, 1); "Îl iube?te cu adev?rat pe prietenul s?u cel care în prietenul s?u îl iube?te pe Dumnezeu" (Discurs 336). Prietenia cu Cristos, care st? la baza credin?ei, nu este doar un ajutor printre multe altele pentru a construi viitorul: este steaua noastr? polar?. A?a cum scria fericitul Pier Giorgio Frassati, "a tr?i f?r? credin??, f?r? un patrimoniu de ap?rat, f?r? a lupta pentru Adev?r nu înseamn? a tr?i, ci a supravie?ui" (Scrisori, 27 februarie 1925). Când rela?iile noastre reflect? aceast? leg?tur? intens? cu Isus, ele devin cu siguran?? sincere, generoase ?i adev?rate.

Întrebarea a doua – Curajul de a alege

Sfinte P?rinte, anii no?tri sunt marca?i de deciziile importante pe care suntem chema?i s? le lu?m pentru a ne orienta via?a viitoare. Cu toate acestea, din cauza climatului de incertitudine care ne înconjoar?, suntem tenta?i s? amân?m ?i frica fa?? de un viitor necunoscut ne paralizeaz?. ?tim c? a alege înseamn? a renun?a la ceva ?i acest lucru ne blocheaz?, îns?, sim?im c? speran?a indic? obiective realizabile, chiar dac? sunt marcate de precaritatea momentului prezent.

Sfinte P?rinte, v? întreb?m: unde g?sim curajul de a alege? Cum putem fi curajo?i pentru a tr?i aventura libert??ii adev?rate, f?când alegeri radicale ?i pline de semnifica?ie?

Alegerea este un act uman fundamental. Observând-o cu aten?ie, în?elegem c? nu este vorba doar de a alege ceva, ci de a alege pe cineva. Când alegem, în sensul profund al cuvântului, decidem cine vrem s? devenim. De fapt, alegerea prin excelen?? este decizia pentru via?a noastr?: Ce fel de b?rbat vrei s? fii? Ce fel de femeie vrei s? fii? Dragi tineri, alegerea se înva?? prin încerc?rile vie?ii ?i, mai întâi de toate, amintindu-ne c? am fost ale?i. Aceast? amintire trebuie explorat? ?i educat?. Am primit via?a gratuit, f?r? s? o alegem! La originea noastr? nu a fost o decizie a noastr?, ci o iubire care ne-a dorit. De-a lungul existen?ei, cel care ne ajut? s? recunoa?tem ?i s? reînnoim aceast? har în alegerile pe care suntem chema?i s? le facem se dovede?te a fi cu adev?rat prietenul nostru.

Dragi tineri, a?i spus bine: "A alege înseamn? ?i a renun?a la altceva, iar acest lucru uneori ne blocheaz?". Pentru a fi liberi, trebuie s? pornim de la un fundament stabil, de la stânca care ne sus?ine pa?ii. Aceast? stânc? este o iubire care ne-a precedat, ne surprinde ?i ne dep??e?te infinit: iubirea lui Dumnezeu. De aceea, în fa?a Lui, alegerea devine un discern?mânt care nu ne priveaz? de vreun bun, ci ne conduce întotdeauna spre ce este mai bun.

Curajul de a alege vine din iubirea pe care Dumnezeu ne-o manifest? în Cristos. El este Cel care ne-a iubit cu toat? fiin?a Sa, mântuind lumea ?i ar?tându-ne astfel c? darul vie?ii este calea pentru a ne realiza ca persoane. De aceea, întâlnirea cu Isus corespunde a?tept?rilor cele mai profunde ale inimii noastre, pentru c? El este Iubirea lui Dumnezeu f?cut? om.

În acest sens, acum dou?zeci ?i cinci de ani, chiar aici, unde ne afl?m, sfântul Ioan Paul al II-lea a spus: "Pe Isus îl c?uta?i când visa?i la fericire; El v? a?teapt? când nimic din ceea ce g?si?i nu v? satisface; El este frumuse?ea care v? atrage atât de mult; El v? provoac? cu acea sete de radicalitate care nu v? permite s? v? adapta?i la compromis; El v? împinge s? renun?a?i la m??tile care fac via?a fals?; El v? cite?te în inim? cele mai sincere decizii pe care al?ii ar dori s? le sufoce" (Veghea de rug?ciune în cadrul celei de-a XV-a Zile Mondiale a Tinerilor, 19 august 2000). Frica las? atunci loc speran?ei, pentru c? suntem siguri c? Dumnezeu duce la îndeplinire ceea ce începe. Recunoa?tem fidelitatea Lui în cuvintele celor care iubesc cu adev?rat, pentru c? au fost cu adev?rat iubi?i. "Tu e?ti via?a mea, Doamne": este ceea ce un preot ?i o persoan? consacrat? pronun?? plini de bucurie ?i libertate. "Te iau pe tine de so?ie ?i de so?" este fraza care transform? iubirea dintre b?rbat ?i femeie într-un semn eficient al iubirii lui Dumnezeu. Iat? alegeri radicale ?i pline de semnifica?ie: c?s?toria, preo?ia ?i consacrarea religioas? exprim? darul de sine, liber ?i eliberator, care ne face cu adev?rat ferici?i. Aceste alegeri dau sens vie?ii noastre, transformând-o dup? chipul Iubirii perfecte, care a creat-o ?i a r?scump?rat-o de orice r?u (...).

Întrebarea 3 – Chemarea binelui ?i valoarea t?cerii

Sfinte P?rinte, suntem atra?i de via?a interioar?, chiar dac? la prima vedere suntem considera?i o genera?ie superficial? ?i lipsit? de griji. Sim?im în adâncul sufletului nostru chemarea c?tre frumos ?i bine ca surs? de adev?r. Valoarea t?cerii, a?a cum se manifest? în aceast? Veghe, ne fascineaz?, chiar dac? în unele momente ne inspir? team? din cauza sentimentului de goliciune.

Sfinte P?rinte, v? întreb: Cum putem s?-L întâlnim cu adev?rat pe Domnul cel Înviat în via?a noastr? ?i s? fim siguri de prezen?a Lui chiar ?i în mijlocul dificult??ilor ?i incertitudinilor?

Chiar la începutul documentului cu care a proclamat Jubileul, papa Francisc a scris c? "în inima fiec?rei persoane se afl? speran?a ca dorin?? ?i a?teptare a binelui" (Spes non confundit, 1). A spune "inim?", în limbajul biblic, înseamn? a spune "con?tiin??": deoarece fiecare persoan? dore?te binele în inima sa, din aceast? surs? izvor??te speran?a de a-l primi. Dar ce este "binele"? Pentru a r?spunde la aceast? întrebare, este nevoie de un m?rturisitor al binelui: cineva care s? ne fac? bine. Mai mult, avem nevoie de cineva care s? fie binele nostru, ascultând cu dragoste dorin?a care vibreaz? în con?tiin?a noastr?. F?r? ace?ti martori, nu ne-am fi n?scut ?i nici nu am fi crescut în bine: ca adev?ra?i prieteni, ei sus?in dorin?a comun? de bine, ajutându-ne s? o realiz?m în alegerile de fiecare zi.

Dragi tineri, prietenul care înso?e?te mereu con?tiin?a noastr? este Isus. Vre?i s?-L întâlni?i cu adev?rat pe Domnul cel Înviat? Asculta?i cuvântul s?u, care este Evanghelia mântuirii! C?uta?i dreptatea, reînnoind modul de via??, pentru a construi o lume mai uman?! Sluji?i-i pe cei s?raci, m?rturisind binele pe care am dori s?-l primim mereu de la aproapele nostru! Adora?i Preasfânta Euharistie, izvorul vie?ii ve?nice! Studia?i, munci?i, iubi?i dup? modelul lui Isus, bunul Înv???tor care ne înso?e?te mereu.

La fiecare pas, în timp ce c?ut?m binele, s?-I cerem: r?mâi cu noi, Doamne (cf. Lc 24,29)! R?mâi cu noi, pentru c? f?r? Tine nu putem face binele pe care îl dorim. Tu vrei binele nostru; Tu e?ti binele nostru. Cine Te întâlne?te, dore?te ca ?i al?ii s? Te întâlneasc?, pentru c? cuvântul T?u este o lumin? mai str?lucitoare decât orice stea, care lumineaz? chiar ?i cea mai întunecat? noapte. A?a cum îi pl?cea papei Benedict s? repete, cine crede, nu este niciodat? singur. De aceea, noi îl întâlnim cu adev?rat pe Cristos în Biseric?, adic? în comuniunea celor pe care Domnul însu?i îi adun? în jurul s?u pentru a se întâlni, de-a lungul istoriei, cu fiecare om care îl caut? în mod sincer. Cât? nevoie are lumea de misionari ai Evangheliei care s? fie m?rturisitori ai drept??ii ?i ai p?cii! Cât? nevoie are viitorul de b?rba?i ?i femei care s? fie m?rturisitori ai speran?ei! Iat?, dragi tineri, misiunea pe care ni-o încredin?eaz? Domnul cel Înviat.

În acest angajament constant, dup? cum scria sfântul Augustin: "Omul, o particul? a crea?iei Tale, Dumnezeule, vrea s? Te laude. Tu e?ti Cel care îl stimuleaz? s? se bucure de laudele Tale, pentru c? Tu ne-ai creat pentru Tine, iar inima noastr? nu-?i afl? pacea pân? nu se odihne?te în Tine. Fie ca eu s? Te caut, Doamne, invocându-Te ?i chemându-Te, crezând în Tine" (Confesiuni, I). Asociind aceast? invoca?ie întreb?rilor voastre, dragi tineri, v? încredin?ez o rug?ciune: "Mul?umesc, Isuse, c? mi-ai venit al?turi: dorin?a mea este s? r?mân printre prietenii T?i, pentru ca, îmbr??i?ându-Te, s? pot deveni tovar?? de drum pentru oricine m? va întâlni. F?, Doamne, ca cei care m? întâlnesc s? Te întâlneasc? pe Tine, chiar ?i prin limitele ?i fragilit??ile mele". Prin aceste cuvinte, dialogul nostru va continua de fiecare dat? când ne vom uita la cel R?stignit: în El se vor întâlni inimile noastre. Persevera?i, a?adar, în credin?? cu bucurie ?i curaj. Mul?umesc!