Papa Leon: A ierta nu 卯nseamn膬 a nega r膬ul, ci a-l 卯mpiedica s膬 genereze alt r膬u
Cetatea Vaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 20 august 2025. Harul iert膬rii în葲eles nu ca negare a r膬ului ci ca împiedicare a r膬ului s膬 genereze alt r膬u s-a aflat în centrul catehezei papei Leon al XIV-lea de la audien葲a general膬 de miercuri, 20 august a.c., din Aula Paul al VI-lea din Vatican.
Succesiv, pontiful i-a salutat pe credincio葯ii, pelerinii 葯i turi葯tii care neputând intra în Aula Paul al VI-lea, din motive de spa葲iu, s-au adunat în Bazilica San Pietro 葯i în Piazzale Petriano.
Pontiful ne-a îndemnat s膬 cerem "harul de a 葯ti s膬 iert膬m, chiar 葯i atunci când nu ne sim葲im în葲ele葯i, chiar 葯i atunci când ne sim葲im abandona葲i", deoarece tocmai "în acele momente iubirea poate atinge apogeul".
«A葯a cum ne înva葲膬 Isus, a iubi înseamn膬 a-l l膬sa pe cel膬lalt liber 鈥� chiar 葯i s膬 tr膬deze 鈥� f膬r膬 a înceta niciodat膬 s膬 crezi c膬 chiar 葯i acea libertate, r膬nit膬 葯i pierdut膬, poate fi smuls膬 din în葯el膬ciunea întunericului 葯i redat膬 luminii binelui» 鈥� a spus Sfântul P膬rinte
f膬când referire la unul dintre "cele mai tulbur膬toare 葯i luminoase gesturi din Evanghelie: momentul în care Isus, în timpul Cinei celei de Tain膬, îi ofer膬 bucata de pâine celui care urmeaz膬 s膬-l tr膬deze. Nu este doar un gest de împ膬rt膬葯ire, este mult mai mult: este ultima încercare a iubirii de a nu se da b膬tut膬".
Iertarea, eliberatoare pentru cel care o ofer膬
«Când lumina iert膬rii reu葯e葯te s膬 p膬trund膬 printre cr膬p膬turile cele mai adânci ale inimii, în葲elegem c膬 ea nu este niciodat膬 inutil膬», a spus pontiful, explicând c膬, "chiar dac膬 cel膬lalt nu o prime葯te, chiar dac膬 pare zadarnic膬, iertarea îl elibereaz膬 pe cel care o ofer膬: dizolv膬 resentimentul, red膬 pacea, ne restituie nou膬 în葯ine".
Revenind la textul din Evanghelia dup膬 Ioan, capitolul 13, versetele 1-5, care a inspirat cateheza intitulat膬 I-a iubit pân膬 la sfâr葯it pontiful a reliefat c膬 "Isus, prin gestul simplu al pâinii oferite, arat膬 c膬 orice tr膬dare poate deveni o ocazie de mântuire, dac膬 este aleas膬 ca spa葲iu pentru o iubire mai mare. El nu cedeaz膬 r膬ului, ci îl învinge cu binele, împiedicându-l s膬 sting膬 ceea ce este mai adev膬rat în noi: capacitatea de a iubi".
Iertarea adev膬rat膬 nu a葯teapt膬 poc膬in葲膬
Subliniind c膬 "libertatea celuilalt, chiar 葯i atunci când se r膬t膬ce葯te în r膬u, poate fi înc膬 atins膬 de lumina unui gest blând", papa Leon a subliniat c膬 "iertarea adev膬rat膬 nu a葯teapt膬 poc膬in葲a, ci se ofer膬 mai întâi, ca dar gratuit, chiar înainte de a fi primit膬".
Îns膬, Iuda, din p膬cate, nu în葲elege 鈥� noteaz膬 pontiful, cu referire la precizarea versetului 27 în care se apune c膬, dup膬 înghi葲itura de pâine "Satana a intrat în el" (v. 27). «Acest pasaj ne impresioneaz膬» 鈥� a observat pontiful 鈥� "ca 葯i cum r膬ul, ascuns pân膬 în acel moment, s-ar manifesta dup膬 ce iubirea 葯i-a ar膬tat fa葲a cea mai neînarmat膬. 葮i tocmai de aceea, fra葲i 葯i surori, acea bucat膬 de pâine este mântuirea noastr膬: pentru c膬 ne spune c膬 Dumnezeu face totul 鈥� absolut totul 鈥� pentru a ne veni în ajutor, chiar 葯i în momentul în care îl respingem.»
Iertarea nu este uitare sau sl膬biciune
«Aici» 鈥� a explicat 鈥� «se reveleaz膬 iertarea în toat膬 puterea ei 葯i manifest膬 chipul concret al speran葲ei. Nu este uitare, nu este sl膬biciune. Este capacitatea de a-l l膬sa liber pe cel膬lalt, iubindu-l pân膬 la cap膬t. Iubirea lui Isus nu neag膬 adev膬rul suferin葲ei, dar nu permite ca r膬ul s膬 fie ultimul cuvânt. Acesta este misterul pe care Isus îl împline葯te pentru noi, la care 葯i noi, uneori, suntem chema葲i s膬 particip膬m. »
A r膬spunde tr膬d膬rii cu demnitate 葯i cu t膬cerea încrederii
Pontiful ne-a sf膬tuit ca, în tr膬irea nop葲ilor dureroase 葯i obositoare, "nop葲i ale sufletului, nop葲i ale dezam膬girii, nop葲i în care cineva ne-a r膬nit sau tr膬dat", atunci când ne sim葲im tenta葲i s膬 ne închidem, s膬 ne protej膬m, s膬 ripost膬m, s膬 încerc膬m în schimb îmbr膬葲i葯area speran葲ei indicat膬 de Domnul, "speran葲a c膬 exist膬 întotdeauna o alt膬 cale", Domnul înv膬葲ându-ne c膬 "putem oferi o bucat膬 de pâine chiar 葯i celor care ne întorc spatele", c膬 "putem r膬spunde cu t膬cerea încrederii" 葯i c膬 "putem merge mai departe cu demnitate, f膬r膬 a renun葲a la iubire".
