MAP

Leon al XIV-lea în rugăciune la icoana Sfintei Fecioare Maria, maica bunului sfat, din Genazzano (Italia) Leon al XIV-lea în rugăciune la icoana Sfintei Fecioare Maria, maica bunului sfat, din Genazzano (Italia) 

Între Leon XIV și Fecioara Maria, o legătură de suflet, predilecție și speranță

An de an, creștinii din Răsărit și din Apus sărbătoresc la jumătatea lunii august Adormirea Maicii Domnului, altfel spus, Înălțarea ei cu trupul și sufletul la cer. Într-o atmosferă spirituală marcată de pelerinaje, pocăință și rugăciune, iese în evidență legătura de suflet, încredere și speranță dintre Sfânta Fecioară Maria și papa Leon al XIV-lea, care a fost ales ca succesor al lui Petru într-o zi cu o semnificație mariană deosebită.

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
13 august 2025 – Vatican News. Este evident că papa Leon al XIV-lea poartă o puternică amprentă cristologică unificatoare, deviza sa fiind formată din cuvintele ”In illo uno unum” – ”În unicul Cristos noi toți suntem una” (Sf. Augustin, Expunere despre Psalmul 127,3). Catehezele, discursurile și mesajele sale sunt eminamente în slujba lui Cristos, pe care Petru de astăzi este chemat să-l predice omenirii, spunând cu același avânt al lui Petru de odinioară: ”Tu ești Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu” (Mt 16,16). Papa este chemat, așadar, să-l proclame lumii pe Cristos, pe care creștinii din toate timpurile îl mărturisesc prin Crezul de la Niceea ”Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu creat, de o ființă cu Tatăl”.

Isus Cristos este, într-adevăr, ”consubstantialis Patri et consubstantialis matri”, preluând fericita expresie a sfinților Ioan Casian și Leon cel Mare din perioada Conciliului de la Calcedon: de o ființă cu Dumnezeu Tatăl și, în același timp, de o ființă cu Fecioara Maria, din care s-a născut pentru noi și pentru a noastră mântuire.

Deviză pastorală de sorginte cristică a papei Leon al XIV-lea face trimitere la acest adevăr de credință aducător de lumină și de speranță, iar fundalul albastru din jumătatea de sus a blazonului său pontifical îmbrățișează simbolul crinului argintiu, unul din cele mai vechi simboluri ale Fecioarei Maria. Nu întâmplător, cuvintele și gesturile noului papă exprimă frecvent o profundă spiritualitate mariană.

Încredințând Mariei noua sa misiune

Încă din seara alegerii sale ca succesor al lui Petru, pe 8 mai a.c., papa Leon al XIV-lea a exprimat o legătură de suflet specială față de Sfânta Fecioară Maria. Cu ochii înlăcrimați și cu obrajii vizibil emoționați, primul pontif de origine nord-americană a îndreptat imediat atenția către Cristos, mântuitorul, pacea și speranța omenirii, și a încredințat noua sa misiune Maicii lui Dumnezeu, invitându-i pe toți să se roage împreună cu el salutarea îngerească:

”Astăzi este ziua în care s-a rostit Suplica, rugăciunea de implorare către Sfânta Fecioară Maria a rozariului de la Pompei. Maica noastră, Fecioara Maria, își dorește întotdeauna să ne însoțească, să fie alături de noi și să ne ajute prin mijlocirea și iubirea ei. Aș vrea să mă rog, prin urmare, împreună cu voi. Să ne rugăm împreună pentru această nouă misiune, pentru întreaga Biserică, pentru pace în lume și să-i cerem Fecioarei Maria, maica noastră, acest har special” (Discurs, 8 mai 2025, bazilica San Pietro).

Un semn de predilecție

În aceeași seară de mai, pontiful nord-american s-a prezentat de la balconul bazilicii petrine drept un augustinian, ”un fiu al sfântului Augustin”, care spunea credincioșilor săi din nordul Africii în urmă cu multe secole: ”Împreună cu voi sunt creștin, iar pentru voi sunt episcop”. Cuvintele cunoscute ale episcopul din secolele IV-V au fost preluate deseori în vorbirea oficială a ultimelor decenii, iar papa Leon nu putea să nu le amintească încă de la primul său discurs. Mai puțin cunoscut este însă faptul că membrii acestui ordin călugăresc, potrivit calendarului propriu, o cinstesc cu o deosebită venerație pe ”Sfânta Fecioară Maria a harurilor” chiar în ziua de 8 mai, ziua în care a fost ales papă primul călugăr augustinian din istoria Bisericii. Mai mult decât o coincidență, faptul pare să fie un semn de predilecție a Maicii lui Dumnezeu față de noul pontif, care, pe 10 mai, a făcut o vizită specială la ”Maica bunului sfat” din sanctuarul marian de la Genazzano și la ”Salvarea poporului roman” din bazilica romană Sfânta Maria cea Mare.

Iubind asemenea Mariei cu iubirea lui Cristos

Numeroase au fost și sunt, în aceste luni, referințele teologice ale papei Leon al XIV-lea la Sfânta Fecioară Maria, după cum dovedesc alocuțiunile cunoscutei rugăciuni ”Îngerul Domnului”, pe care le prezintă duminică de duminică și la marile sărbători din timpul liturgic de peste an. Fiind o rugăciune dedicată Fecioarei, faptul nu este surprinzător, s-ar putea spune.

Cu toate acestea, trimiterile la misiunea, exemplul și mijlocirea Fecioarei Maria sunt frecvente în omiliile Sfintelor Liturghii, pe care papa le predică pornind de la lecturile biblice. Evidențiem aici două momente semnificative.

La omilia Sfintei Liturghii din 9 iunie a.c., în comemorarea liturgică a ”Fericitei Fecioare Maria, maica Bisericii”, papa Leon al XIV-lea a ilustrat prezența Maicii Domnului cu ajutorul a două imagini biblice care ne ajută să înțelegem rostul Bisericii și al existenței creștine (Fap 1,12-14 și In 19,25-34). Relatarea morții lui Isus ar fi incompletă fără a menționa prezența maicii sale (In 19, 25) și ultimele cuvinte ale Învățătorului care îi încredințează unul alteia pe apostolul Ioan și pe Fecioara Maria (vv. 26-27). ”Maternitatea Mariei prin misterul Crucii”, spunea atunci la omilie papa Leon, ”a făcut un salt de neînchipuit: maica lui Isus a devenit noua Evă pentru că Fiul a asociat-o la moartea sa mântuitoare, izvor de viață nouă și veșnică pentru tot omul care vine în această lume. (...) Rodnicia Bisericii este însăși fecunditatea Mariei și se realizează în existența mădularelor ei în măsura în care acestea retrăiesc, în mic, ceea ce a trăit Mama: iubind după iubirea lui Isus. Întreaga fecunditate a Bisericii și a Sfântului Scaun depinde de Crucea lui Cristos. Altfel, este aparență, dacă nu mai rău. Un mare teolog contemporan scria: «Dacă Biserica este pomul crescut din mica sămânță de muștar a crucii, acest pom este destinat să producă la rândul său boabe de muștar și, prin urmare, roade care repetă forma crucii pentru că chiar crucii ele își datorează existența» (H. U. von Balthasar, Cordula ovverosia il caso serio, Brescia 1969, pp. 45-46).

În această privință, relua pontiful, ”un preot care, pe plan personal, duce o cruce grea datorită slujirii sale și, cu toate acestea, merge zi de zi la birou și se străduiește să-și facă munca sa cât mai bine, cu iubire și cu credință, acest preot participă și contribuie la fecunditatea Bisericii. La fel, un tată sau o mamă care acasă trece printr-o situația grea, cu un fiu care îi îngrijorează sau un părinte bolnav, dar își duce mai departe munca cu abnegație, acel bărbat sau acea femeie sunt aducători de roade din fecunditatea Mariei și a Bisericii”.

Pagina biblică în care maica lui Isus este în cenaclu împreună cu apostolii (Fap 1,12-14) ”ne arată maternitatea Mariei față de Biserica pe cale de a se naște, o maternitate پ貹ă, ce rămâne actuală în orice timp și în orice loc. Ea este mai presus de toate și întotdeauna rod al misterului pascal, al darului care vine de la Domnul răstignit și înviat. Duhul Sfânt care coboară cu putere asupra primei comunități este același pe care Isus l-a dat prin ultima sa suflare (cf. In 19,30). Această icoană biblică este inseparabilă de cea dintâi: fecunditatea Bisericii este întotdeauna legată de harul care izvorăște din Inima străpunsă a lui Isus împreună cu sângele și apa, simbol al sacramentelor (cf. In 19,34). Maria, în cenaclu, grație misiunii materne primite la picioarele crucii, este în slujirea comunității pe cale de a se naște: este memoria vie a lui Isus și, ca atare, este, pentru a spune astfel, polul de atracție care armonizează diferențele și care face în așa fel încât rugăciunea discipolilor să fie concordă, o singură inimă” (Omilie, Sfânta Liturghie în bazilica San Pietro, 9 iunie 2025).

Maria, maica Cuvântului pe care l-a născut și l-a urmat

Pagina biblică despre prezența Fecioarei Maria la picioarele crucii lui Isus revine la omilia pe care papa Leon, în contextul mai relaxat de la Castel Gandolfo, a prezentat-o la Sfânta Liturghie din 15 iulie a.c., cu participarea carabinierilor. Puțini știu că patroana cerească a acestui corp de armă italian este ”Virgo fidelis”, Fecioara credincioasă, aleasă ca model de slujire credincioasă în misiunea asumată. ”Iubirea lui Dumnezeu”, remarca atunci pontiful, ”este atât de mare încât Isus nu o păstrează pentru sine nici chiar pe mama sa, încredințând-o pe Maria ca mamă a noastră, în ceasul crucii (cf. In 19,27). Numai cel care trăiește dintr-o dedicare atât de profundă poate să spună: oricine face voința tatălui meu care este în ceruri este pentru mine frate, soră și mamă (Mt 12,50). Aceste cuvinte ne fac să înțelegem în mod special că Maria devine mama lui Isus pentru că ea ascultă cuvântul lui Dumnezeu cu iubire, îl primește în inima ei și îl trăiește cu fidelitate. Comentând paragraful Evangheliei pe care l-am amintit acum, sfântul Augustin scria că «valorează mai mult pentru Maria faptul de a fi fost discipolă a lui Cristos decât mamă a lui Cristos». Într-adevăr, «Maria a fost fericită pentru că ea a ascultat cuvântul lui Dumnezeu și l-a pus în practică» (Sermo 72/A, 7). Sensul vieții Mariei este păstrat în fidelitatea ei față de Cuvântul primit de la Dumnezeu, față de Cuvântul vieții pe care ea l-a primit, l-a purtat în sânul ei și l-a dăruit lumii” (Omilie, Sfânta Liturghie din 15 iulie 2025, Castel Gandolfo).

13 august 2025, 13:23