脦ntre Leon XIV 葯i Fecioara Maria, o leg膬tur膬 de suflet, predilec葲ie 葯i speran葲膬
Cetatea Vaticanului 鈥� Adrian Danc膬
13 august 2025 鈥� Vatican News. Este evident c膬 papa Leon al XIV-lea poart膬 o puternic膬 amprent膬 cristologic膬 unificatoare, deviza sa fiind format膬 din cuvintele 鈥滻n illo uno unum鈥� 鈥� 鈥�În unicul Cristos noi to葲i suntem una鈥� (Sf. Augustin, Expunere despre Psalmul 127,3). Catehezele, discursurile 葯i mesajele sale sunt eminamente în slujba lui Cristos, pe care Petru de ast膬zi este chemat s膬-l predice omenirii, spunând cu acela葯i avânt al lui Petru de odinioar膬: 鈥漈u e葯ti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu鈥� (Mt 16,16). Papa este chemat, a葯adar, s膬-l proclame lumii pe Cristos, pe care cre葯tinii din toate timpurile îl m膬rturisesc prin Crezul de la Niceea 鈥滵umnezeu adev膬rat din Dumnezeu adev膬rat, n膬scut iar nu creat, de o fiin葲膬 cu Tat膬l鈥�.
Isus Cristos este, într-adev膬r, 鈥漜onsubstantialis Patri et consubstantialis matri鈥�, preluând fericita expresie a sfin葲ilor Ioan Casian 葯i Leon cel Mare din perioada Conciliului de la Calcedon: de o fiin葲膬 cu Dumnezeu Tat膬l 葯i, în acela葯i timp, de o fiin葲膬 cu Fecioara Maria, din care s-a n膬scut pentru noi 葯i pentru a noastr膬 mântuire.
Deviz膬 pastoral膬 de sorginte cristic膬 a papei Leon al XIV-lea face trimitere la acest adev膬r de credin葲膬 aduc膬tor de lumin膬 葯i de speran葲膬, iar fundalul albastru din jum膬tatea de sus a blazonului s膬u pontifical îmbr膬葲i葯eaz膬 simbolul crinului argintiu, unul din cele mai vechi simboluri ale Fecioarei Maria. Nu întâmpl膬tor, cuvintele 葯i gesturile noului pap膬 exprim膬 frecvent o profund膬 spiritualitate marian膬.
Încredin葲ând Mariei noua sa misiune
Înc膬 din seara alegerii sale ca succesor al lui Petru, pe 8 mai a.c., papa Leon al XIV-lea a exprimat o leg膬tur膬 de suflet special膬 fa葲膬 de Sfânta Fecioar膬 Maria. Cu ochii înl膬crima葲i 葯i cu obrajii vizibil emo葲iona葲i, primul pontif de origine nord-american膬 a îndreptat imediat aten葲ia c膬tre Cristos, mântuitorul, pacea 葯i speran葲a omenirii, 葯i a încredin葲at noua sa misiune Maicii lui Dumnezeu, invitându-i pe to葲i s膬 se roage împreun膬 cu el salutarea îngereasc膬:
鈥滱st膬zi este ziua în care s-a rostit Suplica, rug膬ciunea de implorare c膬tre Sfânta Fecioar膬 Maria a rozariului de la Pompei. Maica noastr膬, Fecioara Maria, î葯i dore葯te întotdeauna s膬 ne înso葲easc膬, s膬 fie al膬turi de noi 葯i s膬 ne ajute prin mijlocirea 葯i iubirea ei. A葯 vrea s膬 m膬 rog, prin urmare, împreun膬 cu voi. S膬 ne rug膬m împreun膬 pentru aceast膬 nou膬 misiune, pentru întreaga Biseric膬, pentru pace în lume 葯i s膬-i cerem Fecioarei Maria, maica noastr膬, acest har special鈥� (Discurs, 8 mai 2025, bazilica San Pietro).
Un semn de predilec葲ie
În aceea葯i sear膬 de mai, pontiful nord-american s-a prezentat de la balconul bazilicii petrine drept un augustinian, 鈥漸n fiu al sfântului Augustin鈥�, care spunea credincio葯ilor s膬i din nordul Africii în urm膬 cu multe secole: 鈥�Împreun膬 cu voi sunt cre葯tin, iar pentru voi sunt episcop鈥�. Cuvintele cunoscute ale episcopul din secolele IV-V au fost preluate deseori în vorbirea oficial膬 a ultimelor decenii, iar papa Leon nu putea s膬 nu le aminteasc膬 înc膬 de la primul s膬u discurs. Mai pu葲in cunoscut este îns膬 faptul c膬 membrii acestui ordin c膬lug膬resc, potrivit calendarului propriu, o cinstesc cu o deosebit膬 venera葲ie pe 鈥漇fânta Fecioar膬 Maria a harurilor鈥� chiar în ziua de 8 mai, ziua în care a fost ales pap膬 primul c膬lug膬r augustinian din istoria Bisericii. Mai mult decât o coinciden葲膬, faptul pare s膬 fie un semn de predilec葲ie a Maicii lui Dumnezeu fa葲膬 de noul pontif, care, pe 10 mai, a f膬cut o vizit膬 special膬 la 鈥滿aica bunului sfat鈥� din sanctuarul marian de la Genazzano 葯i la 鈥漇alvarea poporului roman鈥� din bazilica roman膬 Sfânta Maria cea Mare.
Iubind asemenea Mariei cu iubirea lui Cristos
Numeroase au fost 葯i sunt, în aceste luni, referin葲ele teologice ale papei Leon al XIV-lea la Sfânta Fecioar膬 Maria, dup膬 cum dovedesc alocu葲iunile cunoscutei rug膬ciuni 鈥�Îngerul Domnului鈥�, pe care le prezint膬 duminic膬 de duminic膬 葯i la marile s膬rb膬tori din timpul liturgic de peste an. Fiind o rug膬ciune dedicat膬 Fecioarei, faptul nu este surprinz膬tor, s-ar putea spune.
Cu toate acestea, trimiterile la misiunea, exemplul 葯i mijlocirea Fecioarei Maria sunt frecvente în omiliile Sfintelor Liturghii, pe care papa le predic膬 pornind de la lecturile biblice. Eviden葲iem aici dou膬 momente semnificative.
La omilia Sfintei Liturghii din 9 iunie a.c., în comemorarea liturgic膬 a 鈥滷ericitei Fecioare Maria, maica Bisericii鈥�, papa Leon al XIV-lea a ilustrat prezen葲a Maicii Domnului cu ajutorul a dou膬 imagini biblice care ne ajut膬 s膬 în葲elegem rostul Bisericii 葯i al existen葲ei cre葯tine (Fap 1,12-14 葯i In 19,25-34). Relatarea mor葲ii lui Isus ar fi incomplet膬 f膬r膬 a men葲iona prezen葲a maicii sale (In 19, 25) 葯i ultimele cuvinte ale Înv膬葲膬torului care îi încredin葲eaz膬 unul alteia pe apostolul Ioan 葯i pe Fecioara Maria (vv. 26-27). 鈥滿aternitatea Mariei prin misterul Crucii鈥�, spunea atunci la omilie papa Leon, 鈥漚 f膬cut un salt de neînchipuit: maica lui Isus a devenit noua Ev膬 pentru c膬 Fiul a asociat-o la moartea sa mântuitoare, izvor de via葲膬 nou膬 葯i ve葯nic膬 pentru tot omul care vine în aceast膬 lume. (...) Rodnicia Bisericii este îns膬葯i fecunditatea Mariei 葯i se realizeaz膬 în existen葲a m膬dularelor ei în m膬sura în care acestea retr膬iesc, în mic, ceea ce a tr膬it Mama: iubind dup膬 iubirea lui Isus. Întreaga fecunditate a Bisericii 葯i a Sfântului Scaun depinde de Crucea lui Cristos. Altfel, este aparen葲膬, dac膬 nu mai r膬u. Un mare teolog contemporan scria: «Dac膬 Biserica este pomul crescut din mica s膬mân葲膬 de mu葯tar a crucii, acest pom este destinat s膬 produc膬 la rândul s膬u boabe de mu葯tar 葯i, prin urmare, roade care repet膬 forma crucii pentru c膬 chiar crucii ele î葯i datoreaz膬 existen葲a» (H. U. von Balthasar, Cordula ovverosia il caso serio, Brescia 1969, pp. 45-46).
În aceast膬 privin葲膬, relua pontiful, 鈥漸n preot care, pe plan personal, duce o cruce grea datorit膬 slujirii sale 葯i, cu toate acestea, merge zi de zi la birou 葯i se str膬duie葯te s膬-葯i fac膬 munca sa cât mai bine, cu iubire 葯i cu credin葲膬, acest preot particip膬 葯i contribuie la fecunditatea Bisericii. La fel, un tat膬 sau o mam膬 care acas膬 trece printr-o situa葲ia grea, cu un fiu care îi îngrijoreaz膬 sau un p膬rinte bolnav, dar î葯i duce mai departe munca cu abnega葲ie, acel b膬rbat sau acea femeie sunt aduc膬tori de roade din fecunditatea Mariei 葯i a Bisericii鈥�.
Pagina biblic膬 în care maica lui Isus este în cenaclu împreun膬 cu apostolii (Fap 1,12-14) 鈥漬e arat膬 maternitatea Mariei fa葲膬 de Biserica pe cale de a se na葯te, o maternitate 补谤丑别迟颈辫补濒膬, ce r膬mâne actual膬 în orice timp 葯i în orice loc. Ea este mai presus de toate 葯i întotdeauna rod al misterului pascal, al darului care vine de la Domnul r膬stignit 葯i înviat. Duhul Sfânt care coboar膬 cu putere asupra primei comunit膬葲i este acela葯i pe care Isus l-a dat prin ultima sa suflare (cf. In 19,30). Aceast膬 icoan膬 biblic膬 este inseparabil膬 de cea dintâi: fecunditatea Bisericii este întotdeauna legat膬 de harul care izvor膬葯te din Inima str膬puns膬 a lui Isus împreun膬 cu sângele 葯i apa, simbol al sacramentelor (cf. In 19,34). Maria, în cenaclu, gra葲ie misiunii materne primite la picioarele crucii, este în slujirea comunit膬葲ii pe cale de a se na葯te: este memoria vie a lui Isus 葯i, ca atare, este, pentru a spune astfel, polul de atrac葲ie care armonizeaz膬 diferen葲ele 葯i care face în a葯a fel încât rug膬ciunea discipolilor s膬 fie concord膬, o singur膬 inim膬鈥� (Omilie, Sfânta Liturghie în bazilica San Pietro, 9 iunie 2025).
Maria, maica Cuvântului pe care l-a n膬scut 葯i l-a urmat
Pagina biblic膬 despre prezen葲a Fecioarei Maria la picioarele crucii lui Isus revine la omilia pe care papa Leon, în contextul mai relaxat de la Castel Gandolfo, a prezentat-o la Sfânta Liturghie din 15 iulie a.c., cu participarea carabinierilor. Pu葲ini 葯tiu c膬 patroana cereasc膬 a acestui corp de arm膬 italian este 鈥漋irgo fidelis鈥�, Fecioara credincioas膬, aleas膬 ca model de slujire credincioas膬 în misiunea asumat膬. 鈥滻ubirea lui Dumnezeu鈥�, remarca atunci pontiful, 鈥漞ste atât de mare încât Isus nu o p膬streaz膬 pentru sine nici chiar pe mama sa, încredin葲ând-o pe Maria ca mam膬 a noastr膬, în ceasul crucii (cf. In 19,27). Numai cel care tr膬ie葯te dintr-o dedicare atât de profund膬 poate s膬 spun膬: oricine face voin葲a tat膬lui meu care este în ceruri este pentru mine frate, sor膬 葯i mam膬 (Mt 12,50). Aceste cuvinte ne fac s膬 în葲elegem în mod special c膬 Maria devine mama lui Isus pentru c膬 ea ascult膬 cuvântul lui Dumnezeu cu iubire, îl prime葯te în inima ei 葯i îl tr膬ie葯te cu fidelitate. Comentând paragraful Evangheliei pe care l-am amintit acum, sfântul Augustin scria c膬 «valoreaz膬 mai mult pentru Maria faptul de a fi fost discipol膬 a lui Cristos decât mam膬 a lui Cristos». Într-adev膬r, «Maria a fost fericit膬 pentru c膬 ea a ascultat cuvântul lui Dumnezeu 葯i l-a pus în practic膬» (Sermo 72/A, 7). Sensul vie葲ii Mariei este p膬strat în fidelitatea ei fa葲膬 de Cuvântul primit de la Dumnezeu, fa葲膬 de Cuvântul vie葲ii pe care ea l-a primit, l-a purtat în sânul ei 葯i l-a d膬ruit lumii鈥� (Omilie, Sfânta Liturghie din 15 iulie 2025, Castel Gandolfo).
