Papa: Mărturia speranței trăită prin încrederea în Dumnezeu și îndurarea adversităților
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 25 iulie 2025. Dat publicității în data de 25 iulie, în sărbătoarea sfântului apostol Iacob, Mesajul papei Leon reliefează È™i contextul Anului Sfânt în care această zi este marcată, din dorinÈ›a papei Francisc, Ziua Mondială a MigranÈ›ilor È™i RefugiaÈ›ilor din 2025 fiind celebrată în coincidență cu Jubileul migranÈ›ilor È™i al lumii misionare, oferindu-se astfel "ocazia de a reflecta asupra legăturii dintre speranță, migraÈ›ie È™i misiune".
SperanÈ›a într-un viitor demn È™i paÈ™nic pentru toÈ›i oamenii
În Mesaj, papa Leon atrage atenÈ›ia asupra tendinÈ›ei generalizată "de a se ocupa exclusiv de interesele comunităților restrânse", definind-o "o ameninÈ›are serioasă la adresa împărÈ›irii responsabilităților, a cooperării multilaterale, a realizării binelui comun È™i a solidarității globale în beneficiul întregii familii umane". "Perspectiva unei noi curse a înarmării È™i dezvoltarea de noi arme, inclusiv nucleare, lipsa de consideraÈ›ie față de efectele nefaste ale crizei climatice actuale È™i inegalitățile economice profunde fac ca provocările prezentului È™i viitorului să fie din ce în ce mai dificile" – evidenÈ›iază pontiful, îndemnând ca, în faÈ›a teoriilor despre devastări globale È™i scenarii înfricoșătoare", să crească în noi "dorinÈ›a de a spera într-un viitor demn È™i paÈ™nic pentru toÈ›i oamenii". "Un astfel de viitor" – a evidenÈ›iat – "este parte esenÈ›ială a planului lui Dumnezeu pentru umanitate È™i pentru restul creaÈ›iei", fiind vorba despre "viitorul mesianic anticipat de profeÈ›i".
Mărturisitori ai speranÈ›ei, prin încrederea în Dumnezeu
Făcând referire la Catehismul Bisericii Catolice, care învață: "Virtutea speranÈ›ei răspunde aspiraÈ›iei la fericire, pe care Dumnezeu a pus-o în inima fiecărui om; ea preia aÈ™teptările care inspiră activitățile oamenilor" (nr. 1818), Sfântul Părinte scrie că a căuta fericirea È™i perspectiva de a o găsi în altă parte "este una dintre principalele motivaÈ›ii ale mobilității umane contemporane".
"Această legătură între migraÈ›ie È™i speranță se revelează în mod distinct în multe dintre experienÈ›ele migratorii ale zilelor noastre" – scrie pontiful, amintindu-ne că mulÈ›i migranÈ›i, refugiaÈ›i È™i persoane strămutate dau mărturie despre speranță, "trăită în viaÈ›a de zi cu zi, prin încrederea lor în Dumnezeu È™i prin îndurarea adversităților în perspectiva unui viitor în care întrevăd apropierea fericirii È™i a dezvoltării umane integrale".
Mărturie eroică de credință
În Mesaj, papa Leon evidenÈ›iază curajul È™i tenacitatea multor migranÈ›i È™i refugiaÈ›i care, într-o lume "întunecată de războaie È™i nedreptăți, chiar È™i acolo unde totul pare pierdut, migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii se disting ca mesageri ai speranÈ›ei", reprezentând "mărturia eroică a unei credinÈ›e care vede dincolo de ceea ce ochii noÈ™tri pot vedea È™i care le dă puterea de a sfida moartea pe diferitele rute migratorii contemporane".
Reliefând că migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii "amintesc Bisericii de dimensiunea ei de pelerină, mereu îndreptată spre destinaÈ›ia patriei definitive, susÈ›inută de o speranță care este virtute teologală", papa Leon a atras atenÈ›ia asupra tentaÈ›iei Bisericii de a deveni "sedentară" È™i de a renunÈ›a la a mai fi "civitas peregrina", popor al lui Dumnezeu spre patria cerească, atunci ea încetând să mai fie în lume È™i devenind a lumii (cf. Ioan 15,19).
Migranții și refugiații catolici pot deveni astăzi misionari ai speranței
Revenind asupra vocaÈ›iei de misionari ai speranÈ›ei pe care È™i-o pot însuÈ™i migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii, pontiful scrie: "În mod special, migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii catolici pot deveni astăzi misionari ai speranÈ›ei în țările care îi primesc, promovând noi căi de credință acolo unde mesajul lui Isus Cristos nu a ajuns încă sau iniÈ›iind dialoguri interreligioase bazate pe viaÈ›a de zi cu zi È™i pe căutarea valorilor comune. De fapt, cu entuziasmul lor spiritual È™i vitalitatea lor, ei pot contribui la revitalizarea comunităților ecleziale rigidizate È™i împovărate, în care avansează amenințător deÈ™ertul spiritual. PrezenÈ›a lor trebuie recunoscută È™i apreciată ca o adevărată binecuvântare divină, o ocazie de a se deschide harului lui Dumnezeu, care dă energie nouă È™i speranță Bisericii sale."
"Pe de altă parte" – a continuat – "comunitățile care îi primesc pot fi, de asemenea, o mărturie vie a speranÈ›ei. SperanÈ›a înÈ›eleasă ca promisiune a unui prezent È™i a unui viitor în care să fie recunoscută demnitatea tuturor ca fii ai lui Dumnezeu. În acest fel, migranÈ›ii È™i refugiaÈ›ii sunt recunoscuÈ›i ca fraÈ›i È™i surori, parte a unei familii în care îÈ™i pot exprima talentele È™i pot participa pe deplin la viaÈ›a comunitară".