Papa. Zilele de var膬, un moment providen葲ial de tr膬ire a intimit膬葲ii cu Dumnezeu
Cetatea Vaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 20 iulie 2025. Ospitalitatea, slujirea 葯i ascultarea s-au aflat în centrul omiliei papei Leon al XIV-lea din cadrul Sfintei Liturghii celebrat膬 duminic膬, 20 iulie, în cursul dimine葲ii, în catedrala din Albano. Pontiful 葯i-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul comunit膬葲ii Diecezei de Albano, al c膬rei titular era în calitate de cardinal. Numirea cardinalului Robert Francis Prevost ca titular al diecezei de Albano a avut loc în februarie 2025, cu pu葲in înainte de alegerea sa la Scaunul lui Petru, pe 8 mai 2025, când a devenit papa Leon al XIV-lea. De aceea, la începutul omiliei, pontiful a ad膬ugat: "Dup膬 cum 葯ti葲i, trebuia s膬 ajung pe 12 mai, dar Duhul Sfânt a decis altfel. Dar sunt cu adev膬rat fericit 葯i, cu acest spirit de fraternitate, cu aceast膬 bucurie cre葯tin膬, v膬 salut pe to葲i cei prezen葲i aici... ". A葯adar, cardinalul Robert Francis Prevost nu a putut merge la Albano pentru a se întâlni cu comunitatea Diecezei suburbicar膬 de Albano, pe 12 mai, cu prilejul patronului spiritual, sfântul Pancra葲iu, dar a venit acum, pe 20 iulie, în calitate de pontif.
Ospitalitatea, slujirea 葯i ascultarea
Vorbind despre tihna necesar膬 pentru a stabili cu Dumnezeu o frumoas膬 rela葲ie de prietenie, despre acea lini葯te 葯i senin膬tate care ne fac disponibili întâlnirii cu Dumnezeu, prin rug膬ciune 葯i medita葲ie, prin contemplarea crea葲iei, Sfântul P膬rinte a subliniat importan葲a verii, a perioadei de concediu, care ne-ar putea ajuta în stabilirea sau în recuperarea rela葲iei noastre cu Dumnezeu, a unei frumoase rela葲ii de prietenie 葯i încredere profund膬.
Exprimându-葯i bucuria de celebra Sfânta Liturghie în catedrala din Albano, pontiful s-a oprit asupra celor trei aspecte despre care ne vorbesc prima lectur膬 (Gen 18, 1-10) 葯i Evanghelia (Lc 10, 38-42) din liturgia duminicii a 16-a de peste an: ospitalitatea, slujirea 葯i ascultarea
Ospitalitate 葯i încredere
Cu referire la prima lectur膬, papa Leon a reliefat c膬 "Dumnezeu alege calea ospitalit膬葲ii pentru a-i întâlni pe Sara 葯i Avraam 葯i pentru a le anun葲a darul fecundit膬葲ii, pe care îl doreau 葯i în care nu mai sperau" 葯i, oprindu-se asupra modului în care Dumnezeu alege s膬-i viziteze din nou, a spus: "Dup膬 atâtea momente de har în care îi vizitase deja, El se întoarce s膬 le bat膬 la u葯膬, cerându-le ospitalitate 葯i încredere. Iar cuplul în vârst膬 r膬spunde pozitiv, ne葯tiind înc膬 ce urmeaz膬. Ei recunosc în vizitatorii misterio葯i binecuvântarea sa, îns膬葯i prezen葲a sa. Îi ofer膬 ceea ce au: mâncare, companie, slujire, umbra unui copac. Ei primesc promisiunea unei noi vie葲i 葯i a unor urma葯i".
Slujirea 葯i ascultarea, dimensiuni gemene ale ospitalit膬葲ii
Oprindu-se asupra Evangheliei, dup膬 sfântul Luca, capitolul 10, în care Isus apare ca oaspete în casa Martei 葯i a Mariei, papa Leon a explicat c膬, 葯i de aceast膬 dat膬, Dumnezeu se prezint膬 ca oaspete, spunând: "El nu este un str膬in: este în casa unor prieteni, iar atmosfera este una de s膬rb膬toare. Una dintre surori îl întâmpin膬 cu mii de aten葲ii, în timp ce cealalt膬 îl ascult膬 stând la picioarele lui, cu atitudinea tipic膬 a ucenicului fa葲膬 de maestru. Dup膬 cum 葯tim, la plângerile celei dintâi, care ar dori un ajutor în chestiuni practice, Isus îi r膬spunde invitând-o s膬 aprecieze valoarea ascult膬rii (cf. Lc 10:41-42)".
S膬 facem loc t膬cerii, pentru a-l asculta pe Tat膬l
"Cu toate acestea" 鈥� a continuat pontiful 鈥� "ar fi gre葯it s膬 vedem aceste dou膬 atitudini ca fiind opuse una alteia, precum 葯i s膬 facem compara葲ii de merit între cele dou膬 femei. Slujirea 葯i ascultarea sunt, de fapt, dimensiuni gemene ale ospitalit膬葲ii. În primul rând, în rela葲ia noastr膬 cu Dumnezeu. Dac膬 este într-adev膬r important s膬 ne tr膬im credin葲a în concrete葲ea ac葲iunii 葯i în fidelitatea fa葲膬 de îndatoririle noastre, în func葲ie de statutul 葯i voca葲ia fiec膬ruia, este de asemenea fundamental s膬 o facem pornind de la medita葲ia asupra Cuvântului lui Dumnezeu 葯i de la aten葲ia fa葲膬 de ceea ce Duhul Sfânt sugereaz膬 inimii noastre, rezervând, în acest scop, momente de t膬cere 葯i rug膬ciune, momente în care, reducând la t膬cere zgomotul 葯i distrac葲iile, ne reculegem în fa葲a Lui 葯i ne adun膬m în noi în葯ine. Aceasta este o dimensiune a vie葲ii cre葯tine pe care trebuie s膬 o recuper膬m în mod deosebit ast膬zi, atât ca valoare personal膬 葯i comunitar膬, cât 葯i ca semn profetic pentru timpurile noastre: s膬 facem loc t膬cerii, pentru a-l asculta pe Tat膬l care vorbe葯te 葯i vede în ascuns (Mt 6,6)."
Pontiful a spus c膬, în acest scop, "zilele de var膬 pot fi un moment providen葲ial în care s膬 experiment膬m cât de frumoas膬 葯i important膬 este intimitatea cu Dumnezeu 葯i cum ne poate ajuta, de asemenea, s膬 fim mai deschi葯i 葯i mai primitori unii fa葲膬 de al葲ii".
Pontiful ne-a îndemnat s膬 profit膬m de aceste zile, în care avem mai mult timp liber, atât pentru a ne reculege în rug膬ciune 葯i a medita, cât 葯i pentru a ne întâlni, a ne deplasa 葯i a schimba vizite, spunând: "S膬 profit膬m de ele pentru a savura, venind din vârtejul obliga葲iilor 葯i al grijilor, câteva momente de lini葯te 葯i reculegere, precum 葯i pentru a împ膬rt膬葯i, mergând undeva, bucuria de a ne revedea 鈥� în ceea ce m膬 prive葯te, aici, ast膬zi 鈥� s膬 facem din ele o ocazie de a avea grij膬 unii de al葲ii, de a face schimb de experien葲e 葯i idei, de a ne oferi reciproc în葲elegere 葯i sfaturi: acest lucru ne face s膬 ne sim葲im iubi葲i 葯i to葲i avem nevoie de aceasta. S膬 facem acest lucru cu curaj. În acest fel, vom promova, în solidaritate 葯i în împ膬rt膬葯irea credin葲ei 葯i a vie葲ii, o cultur膬 a p膬cii, ajutându-i 葯i pe cei din jurul nostru s膬 dep膬葯easc膬 diviziunile 葯i ostilitatea 葯i s膬 construiasc膬 comuniunea: între oameni, între popoare, între religii. "
