Pledoaria papei Leon pentru muzica sacră, la 500 de ani de la nașterea lui Palestrina
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
19 iunie 2025 – Vatican News. ”Polifonia este o formă muzicală bogată în semnificație pentru rugăciune și pentru viața creștină”: a spus papa Leon al XIV-lea primind în seara de miercuri, 19 iunie a.c., participanții la o inițiativă promovată de fundația ”Domenico Bartolucci” cu ocazia celui de-al cincilea centenar de la nașterea compozitorului Giovanni Pierluigi da Palestrina. Manifestarea a început cu execuția unor compoziții muzicale din repertoriul palestrinian, iar papa a recunoscut că ”după ce am ascultat aceste voci angelice, ar fi mai bine să nu vorbesc și să rămânem cu această experiență foarte frumoasă”.
La audiența din Sala Regia din Palatul Apostolic, participanții erau însoțiți de cardinalul Dominique Mamberti, prefect al tribunalului suprem al Signaturii Apostolice, și de sora Raffaella Petrini, președintă a guvernatoratului Statului Cetății Vaticanului.
”Particip cu bucurie la această întâlnire care, prin cuvinte și muzică, marchează noua emisiune filatelică promovată de fundația Bartolucci și realizată de Poștele Vaticanului cu ocazia celui de-al cincilea centenar palestrinian”, a spus papa Leon al XIV-lea la începutul discursului său.
Giovanni Pierluigi da Palestrina, a subliniat papa, a fost în istoria Bisericii unul dintre compozitorii care a contribuit mai mult decât alții, în contextul delicat și entuziasmant al Contrareformei, la promovarea muzicii sacre ”pentru gloria lui Dumnezeu și pentru sanctificarea și edificarea credincioșilor”, după cum scria sfântul Pius al X-lea în motu proprio ”Inter plurimas pastoralis officii sollicitudinis” (22 noiembrie 1903). ”Compozițiile sale, solemne și austere, inspirate din cântarea gregoriană, unesc în mod strâns muzica și liturgia «fie dând rugăciunii o expresie mai suavă și favorizând unanimitatea, fie îmbogățind cu o mai mare solemnitate riturile sacre» (Conciliul Ecumenic Vatican II, constituția dogmatică Sacrosanctum Concilium, 112)”.
De altfel, a reluat papa, ”polifonia însăși este o formă muzicală bogată în semnificație pentru rugăciune și pentru viața creștină. Mai întâi de toate, într-adevăr, ea se inspiră din Textul sacru, pe care își propune să-l înveșmânteze cu o melodie prețioasă (”Inter sollicitudinis”, nr. 1) ca să ajungă mai bine la înțelegerea credincioșilor (ibid.). Mai mult, scopul acesta este realizat încredințând cuvintele mai multor voci, care le repetă fiecare de o manieră proprie și originală, cu mișcări melodice și armonice variate și complementare. În fine, armonizează întregul datorită iscusinței prin care compozitorul dezvoltă și împletește melodiile, respectând regulile contrapunctului, făcând ca unele să fie ecoul celorlalte, creând uneori chiar anumite disonanțe, care apoi își găsesc soluția în acorduri noi. Efectul acestei unități dinamice în diversitate – metaforă a drumului nostru comun de credință sub călăuzirea Duhului Sfânt – este acela de a-l ajuta pe cel care ascultă să intre tot mai adânc în taina exprimată de cuvinte și răspunzând, unde este oportun, prin responsorii sau prin alternanță (in alternatim)”.
”Tocmai datorită acestei bogății de formă și de conținut”, a reluat papa Leon, ”tradiția polifonică romană nu doar că ne-a lăsat un patrimoniu imens de artă și spiritualitate, dar continuă să fie și astăzi, în domeniul muzical, un punct de reper la care să privim, cu adaptările cuvenite, în compoziția sacră și liturgică pentru ca, prin cântare, credincioșii să participe pe deplin, conștient și activ la liturgie (”Sacrosanctum Concilium”, nr. 14), cu o profundă implicare a vocii, minții și inimii. Un exemplu prin excelență pentru toate acestea este Missa Papae Marcelli, la fel ca prețiosul repertoriu de compoziții pe care ni l-a lăsat neuitatul cardinal Domenico Bartolucci, ilustru compozitor și director, timp de vreo cincizeci de ani, al Capelei Muzicale Pontificale Sixtine”.
Mulțumind, la finalul discursului, tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei întâlniri, papa Leon al XIV-lea a încheiat cu o referință la ceea ce spunea despre cântarea pascală ”Aleluia” sfântul Augustin: ”Să o cântăm, așadar, acum, frații mei (...). Așa cum obișnuiesc să cânte călătorii, cântă dar mergi mai departe (...). Înaintează, înaintează în bine (...). Cântă și mergi mai departe! Nu te abate de la drum, nu te întoarce înapoi, nu te opri!” (Sermo 256, 3). ”Să ne însușim îndemnul său, mai ales în acest timp sfânt al jubileului”, a spus la final papa Leon, invocând asupra tuturor binecuvântarea sa apostolică.