Papa: Isus, "adev膬ratul atlet al lui Dumnezeu", a cucerit lumea cu fidelitate iubirii, nu cu for葲a
Cetatea Vsaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 15 iunie 2025. Explicând c膬 "Dumnezeu nu este static, nu este închis în sine", ci este 鈥渙 comuniune, o rela葲ie vie între Tat膬l, Fiul 葯i Duhul Sfânt ", deschis膬 umanit膬葲ii 葯i lumii, pontiful a eviden葲iat c膬 "din acest dinamism divin izvor膬葯te via葲a", deoarece am fost crea葲i "de un Dumnezeu care se delecteaz膬 葯i se bucur膬 dând existen葲膬 creaturilor sale".
Citând o expresie folosit膬 frecvent în limba italian膬 pentru a incita sportivii în timpul competi葲iilor, când spectatorii strig膬: Dai! (în române葯te Hai!), pontiful a spus c膬 este un "imperativ frumos", deoarece în italian膬 deriv膬 de la verbul "a da". "葮i acest lucru" 鈥� a continuat 鈥� "ne-ar putea face s膬 reflect膬m c膬 nu este vorba doar de a oferi o performan葲膬 fizic膬, poate una extraordinar膬, ci de a se d膬rui, de a juca. Este vorba de a se d膬rui pentru al葲ii 鈥� în vederea propriei cre葯teri, pentru suporteri, pentru cei dragi, pentru antrenori, pentru colegii de munc膬, pentru public, chiar 葯i pentru adversari 鈥� 葯i, dac膬 cineva este cu adev膬rat un sportiv, acest lucru este evident dincolo de rezultat". Papa Leon a amintit c膬 "sfântul Ioan Paul al II-lea 鈥� un sportiv, dup膬 cum 葯tim 鈥� spunea astfel: Sportul este bucurie de a tr膬i, joc, s膬rb膬toare 葯i, ca atare, trebuie pre葲uit [...] prin recuperarea gratuit膬葲ii sale, a capacit膬葲ii sale de a crea leg膬turi de prietenie, de a încuraja dialogul 葯i deschiderea fa葲膬 de cel膬lalt, [...] deasupra legilor dure ale produc葲iei 葯i consumului 葯i a oric膬rei alte considera葲ii pur utilitariste 葯i hedoniste a vie葲ii (Omilia cu ocazia Jubileului sportivilor, 12 aprilie 1984).
Pontiful a men葲ionat trei aspecte "care fac din sport, ast膬zi, un mijloc valoros de formare uman膬 葯i cre葯tin膬": valoarea colabor膬rii; men葲inerea unui contact s膬n膬tos cu natura 葯i via葲a concret膬 葯i confruntarea cu arta înfrângerii.
Valoarea colabor膬rii
În leg膬tur膬 cu valoarea colabor膬rii, a reliefat c膬 "într-o societate marcat膬 de singur膬tate, în care individualismul exasperat a deplasat centrul de greutate de la noi la eu, sfâr葯ind prin a-l ignora pe cel膬lalt, sportul 鈥� mai ales atunci când este de echip膬 鈥� înva葲膬 valoarea colabor膬rii, a mersului împreun膬, a acelei împ膬rt膬葯iri care, a葯a cum am spus, este în centrul vie葲ii lui Dumnezeu (cf. Ioan 16:14-15). Ea poate deveni astfel un instrument important de recompunere 葯i de întâlnire: între popoare, în comunit膬葲i, în mediul 葯colar 葯i profesional, în familii!"
Men葲inerea unui contact s膬n膬tos cu natura 葯i via葲a concret膬
Cu referire la cel de-al doilea aspect 鈥� men葲inerea unui contact s膬n膬tos cu natura 葯i via葲a concret膬 鈥� papa Leon a observat c膬 "într-o societate din ce în ce mai digital膬, în care tehnologiile, în timp ce apropie oamenii îndep膬rta葲i, îi îndep膬rteaz膬 adesea pe cei apropia葲i, sportul spore葯te concrete葲ea de a fi împreun膬, sensul corpului, al spa葲iului, al efortului, al timpului real. Astfel, împotriva tenta葲iei de a evada în lumi virtuale, el ajut膬 la men葲inerea unui contact s膬n膬tos cu natura 葯i via葲a concret膬 (鈥�)".
Confruntarea cu arta înfrângerii
Oprindu-se asupra celui de-al treilea aspect care face ca sportul s膬 fie, ast膬zi, "un mijloc valoros de formare uman膬 葯i cre葯tin膬", 葯i anume confruntarea cu arta înfrângerii, papa Leon a spus: "... într-o societate competitiv膬, în care se pare c膬 doar cei puternici 葯i cei de succes merit膬 s膬 tr膬iasc膬, sportul îl înva葲膬, de asemenea, pe om cum s膬 piard膬, confruntându-l, în arta înfrângerii, cu unul dintre cele mai profunde adev膬ruri ale condi葲iei sale: fragilitate, limitare, imperfec葲iune. Acest lucru este important, deoarece din experien葲a acestei fragilit膬葲i ne deschidem spre speran葲膬. Sportivul care nu gre葯e葯te niciodat膬, care nu pierde niciodat膬, nu exist膬. Campionii nu sunt ma葯ini infailibile, ci b膬rba葲i 葯i femei care, chiar 葯i atunci când cad, g膬sesc curajul de a se ridica din nou. S膬 ne amintim înc膬 o dat膬, în aceast膬 privin葲膬, cuvintele sfântului Ioan Paul al II-lea, care spunea c膬 Isus este "adev膬ratul atlet al lui Dumnezeu", pentru c膬 a cucerit lumea nu cu for葲a, ci cu fidelitatea iubirii (cf. Omilia la Liturghia pentru Jubileul sportivilor, 29 octombrie 2000).
Spunând c膬 "nu este o coinciden葲膬 faptul c膬, în via葲a multor sfin葲i ai timpului nostru, sportul a jucat un rol semnificativ, atât ca practic膬 personal膬, cât 葯i ca modalitate de evanghelizare", pontiful a dat exemplul Fericitului Pier Giorgio Frassati, patronul sportivilor, care va fi proclamat sfânt pe 7 septembrie. "Via葲a sa, simpl膬 葯i luminoas膬, ne aminte葯te c膬, la fel cum nimeni nu se na葯te campion, nimeni nu se na葯te sfânt. Antrenamentul zilnic al iubirii este cel care ne apropie de victoria final膬 (cf. Rom 5,3-5) 葯i ne face capabili s膬 lucr膬m la construirea unei lumi noi" 鈥� a mai spus Sfântul P膬rinte.
S膬 reflecta葲i, prin sport, iubirea lui Dumnezeu Treime
La final, pontiful a spus: "Dragi sportivi, Biserica v膬 încredin葲eaz膬 o misiune minunat膬: s膬 fi葲i, în activit膬葲ile voastre, o reflectare a iubirii lui Dumnezeu Treime pentru binele vostru 葯i al fra葲ilor 葯i surorilor voastre, l膬sa葲i-v膬 implica葲i în aceast膬 misiune cu entuziasm: în calitate de sportivi, ca antrenori, cluburi, grupuri, familii. Papei Francisc îi pl膬cea s膬 sublinieze c膬 Preacurata, în Evanghelie, ne apare activ膬, în mi葯care, chiar alergând (cf. Lc 1,39) gata, a葯a cum se 葯tie c膬 fac mamele, s膬 porneasc膬 la un semn de la Dumnezeu pentru a veni în ajutorul copiilor s膬i (cf. Discurs c膬tre voluntarii JMJ, 6 august 2023). S膬-i cerem s膬 ne înso葲easc膬 ostenelile 葯i impulsurile 葯i s膬 le îndrepte întotdeauna spre bine, pân膬 la cea mai mare victorie: cea a ve葯niciei, câmpul infinit unde jocul nu se va mai sfâr葯i 葯i bucuria va fi deplin膬 (cf. 1Cor 9,24-25; 2Tm 4,7-8)".
