Papa: Isus, "adev?ratul atlet al lui Dumnezeu", a cucerit lumea cu fidelitate iubirii, nu cu for?a
Cetatea Vsaticanului – A. M?rtina?
Vatican News – 15 iunie 2025. Explicând c? "Dumnezeu nu este static, nu este închis în sine", ci este “o comuniune, o rela?ie vie între Tat?l, Fiul ?i Duhul Sfânt ", deschis? umanit??ii ?i lumii, pontiful a eviden?iat c? "din acest dinamism divin izvor??te via?a", deoarece am fost crea?i "de un Dumnezeu care se delecteaz? ?i se bucur? dând existen?? creaturilor sale".
Citând o expresie folosit? frecvent în limba italian? pentru a incita sportivii în timpul competi?iilor, când spectatorii strig?: Dai! (în române?te Hai!), pontiful a spus c? este un "imperativ frumos", deoarece în italian? deriv? de la verbul "a da". "?i acest lucru" – a continuat – "ne-ar putea face s? reflect?m c? nu este vorba doar de a oferi o performan?? fizic?, poate una extraordinar?, ci de a se d?rui, de a juca. Este vorba de a se d?rui pentru al?ii – în vederea propriei cre?teri, pentru suporteri, pentru cei dragi, pentru antrenori, pentru colegii de munc?, pentru public, chiar ?i pentru adversari – ?i, dac? cineva este cu adev?rat un sportiv, acest lucru este evident dincolo de rezultat". Papa Leon a amintit c? "sfântul Ioan Paul al II-lea – un sportiv, dup? cum ?tim – spunea astfel: Sportul este bucurie de a tr?i, joc, s?rb?toare ?i, ca atare, trebuie pre?uit [...] prin recuperarea gratuit??ii sale, a capacit??ii sale de a crea leg?turi de prietenie, de a încuraja dialogul ?i deschiderea fa?? de cel?lalt, [...] deasupra legilor dure ale produc?iei ?i consumului ?i a oric?rei alte considera?ii pur utilitariste ?i hedoniste a vie?ii (Omilia cu ocazia Jubileului sportivilor, 12 aprilie 1984).
Pontiful a men?ionat trei aspecte "care fac din sport, ast?zi, un mijloc valoros de formare uman? ?i cre?tin?": valoarea colabor?rii; men?inerea unui contact s?n?tos cu natura ?i via?a concret? ?i confruntarea cu arta înfrângerii.
Valoarea colabor?rii
În leg?tur? cu valoarea colabor?rii, a reliefat c? "într-o societate marcat? de singur?tate, în care individualismul exasperat a deplasat centrul de greutate de la noi la eu, sfâr?ind prin a-l ignora pe cel?lalt, sportul – mai ales atunci când este de echip? – înva?? valoarea colabor?rii, a mersului împreun?, a acelei împ?rt??iri care, a?a cum am spus, este în centrul vie?ii lui Dumnezeu (cf. Ioan 16:14-15). Ea poate deveni astfel un instrument important de recompunere ?i de întâlnire: între popoare, în comunit??i, în mediul ?colar ?i profesional, în familii!"
Men?inerea unui contact s?n?tos cu natura ?i via?a concret?
Cu referire la cel de-al doilea aspect – men?inerea unui contact s?n?tos cu natura ?i via?a concret? – papa Leon a observat c? "într-o societate din ce în ce mai digital?, în care tehnologiile, în timp ce apropie oamenii îndep?rta?i, îi îndep?rteaz? adesea pe cei apropia?i, sportul spore?te concrete?ea de a fi împreun?, sensul corpului, al spa?iului, al efortului, al timpului real. Astfel, împotriva tenta?iei de a evada în lumi virtuale, el ajut? la men?inerea unui contact s?n?tos cu natura ?i via?a concret? (…)".
Confruntarea cu arta înfrângerii
Oprindu-se asupra celui de-al treilea aspect care face ca sportul s? fie, ast?zi, "un mijloc valoros de formare uman? ?i cre?tin?", ?i anume confruntarea cu arta înfrângerii, papa Leon a spus: "... într-o societate competitiv?, în care se pare c? doar cei puternici ?i cei de succes merit? s? tr?iasc?, sportul îl înva??, de asemenea, pe om cum s? piard?, confruntându-l, în arta înfrângerii, cu unul dintre cele mai profunde adev?ruri ale condi?iei sale: fragilitate, limitare, imperfec?iune. Acest lucru este important, deoarece din experien?a acestei fragilit??i ne deschidem spre speran??. Sportivul care nu gre?e?te niciodat?, care nu pierde niciodat?, nu exist?. Campionii nu sunt ma?ini infailibile, ci b?rba?i ?i femei care, chiar ?i atunci când cad, g?sesc curajul de a se ridica din nou. S? ne amintim înc? o dat?, în aceast? privin??, cuvintele sfântului Ioan Paul al II-lea, care spunea c? Isus este "adev?ratul atlet al lui Dumnezeu", pentru c? a cucerit lumea nu cu for?a, ci cu fidelitatea iubirii (cf. Omilia la Liturghia pentru Jubileul sportivilor, 29 octombrie 2000).
Spunând c? "nu este o coinciden?? faptul c?, în via?a multor sfin?i ai timpului nostru, sportul a jucat un rol semnificativ, atât ca practic? personal?, cât ?i ca modalitate de evanghelizare", pontiful a dat exemplul Fericitului Pier Giorgio Frassati, patronul sportivilor, care va fi proclamat sfânt pe 7 septembrie. "Via?a sa, simpl? ?i luminoas?, ne aminte?te c?, la fel cum nimeni nu se na?te campion, nimeni nu se na?te sfânt. Antrenamentul zilnic al iubirii este cel care ne apropie de victoria final? (cf. Rom 5,3-5) ?i ne face capabili s? lucr?m la construirea unei lumi noi" – a mai spus Sfântul P?rinte.
S? reflecta?i, prin sport, iubirea lui Dumnezeu Treime
La final, pontiful a spus: "Dragi sportivi, Biserica v? încredin?eaz? o misiune minunat?: s? fi?i, în activit??ile voastre, o reflectare a iubirii lui Dumnezeu Treime pentru binele vostru ?i al fra?ilor ?i surorilor voastre, l?sa?i-v? implica?i în aceast? misiune cu entuziasm: în calitate de sportivi, ca antrenori, cluburi, grupuri, familii. Papei Francisc îi pl?cea s? sublinieze c? Preacurata, în Evanghelie, ne apare activ?, în mi?care, chiar alergând (cf. Lc 1,39) gata, a?a cum se ?tie c? fac mamele, s? porneasc? la un semn de la Dumnezeu pentru a veni în ajutorul copiilor s?i (cf. Discurs c?tre voluntarii JMJ, 6 august 2023). S?-i cerem s? ne înso?easc? ostenelile ?i impulsurile ?i s? le îndrepte întotdeauna spre bine, pân? la cea mai mare victorie: cea a ve?niciei, câmpul infinit unde jocul nu se va mai sfâr?i ?i bucuria va fi deplin? (cf. 1Cor 9,24-25; 2Tm 4,7-8)".
