Papa Leon XIV: Fericitul Iuliu Hossu, apostol al speranței și exemplu de curaj (TEXT + PHOTO)
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
2 iunie 2025 – Vatican News. Vă oferim aici, în traducerea noastră de lucru, discursul papei Leon al XIV-lea prezentat la Actul comemorativ dedicat Fericitului Iuliu Hossu, organizat în Capela Sixtină luni 2 iunie a.c., la ora Romei 17.00, de Federația Comunităților Evreiești din România și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, în colaborare cu Comisia pentru raporturile religioase cu evreii din cadrul Departamentului pentru promovarea unității creștinilor.
«Dragi frați și surori, ne-am adunat astăzi în Capela Sixtină pentru a comemora, în Anul jubiliar dedicat speranței, un apostol al speranței, pe Fericitul cardinal Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, păstor de suflete și martir al credinței în timpul persecuției comuniste din România. Astăzi, într-un fel, el intră în această capelă, după ce sfântul Paul al VI-lea, în 28 aprilie 1969, l-a creat cardinal in pectore, în timp ce se afla în închisoare pentru că a rămas fidel Bisericii Romei.
Îi salut cu bucurie pe toți cei prezenți: pe reprezentanții Bisericii Greco-Catolice din România, autoritățile și, în mod special, pe onorabilul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România.
Anul curent este unul special dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, un simbol al fraternității dincolo de orice granițe etnice sau religioase. Procesul său de recunoaștere ca „Drept între Națiuni”, inițiat în 2022, are la bază angajamentul său curajos de a-i sprijini și salva pe evreii din Transilvania de Nord atunci când, între 1940 și 1944, naziștii și-au pus în aplicare planul tragic de a-i deporta în lagăre de exterminare.
Asumându-și riscuri enorme pentru sine și pentru Biserica Greco-Catolică, Fericitul Hossu a întreprins numeroase acțiuni în favoarea evreilor pentru a împiedica deportarea lor. În primăvara anului 1944, în timp ce la Cluj-Napoca (în maghiară Kolozsvár) și în alte orașe transilvănene se pregătea ghetoizarea lor, el a mobilizat clerul și credincioșii greco-catolici, emițând la 2 aprilie 1944 o Scrisoare pastorală, despre care avem o mărturie prin intermediul lui Moshe Carmilly-Weinberger, fost rabin șef al Comunității evreiești din Cluj-Napoca, în care lansa un apel vibrant și profund uman: „Apelul nostru”, scria el, ”se adresează tuturor, venerabili frați și iubiți fii, pentru ca să ajutați pe evrei nu numai cu gândul, ci și cu jertfa voastră, știind că astăzi nu putem face o lucrare mai nobilă decât acest ajutor creștin și românesc, născut din ardoarea carității umane. Prima preocupare a momentului prezent trebuie să fie această lucrare de ajutorare”. Potrivit mărturiei fostului rabin șef, cardinalul Hossu a ajutat la salvarea de la moarte a mii de evrei din nordul Transilvaniei în perioada 1940-1944.
Speranța marelui păstor de suflete a fost cea a omului de credință, care știe că porțile răului nu vor învinge lucrarea lui Dumnezeu. Viața sa a fost o mărturie de credință trăită din plin, în rugăciune și dedicare față de aproapele său. A fost un om al dialogului și un profet al speranței, iar papa Francisc l-a beatificat pe 2 iunie 2019 la Blaj. Cu acea ocazie, în omilia sa, a citat una din frazele sale ca un rezumat al vieții sale: „Dumnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferinței pentru a da iertare și pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor”. Aceste cuvinte exprimă esența spiritului martirilor: credință neclintită în Dumnezeu, fără ură, dar cu mila care transformă suferința în iubire pentru prigonitori. Ele rămân și astăzi ca un îndemn profetic de a depăși ura prin iertare și de a trăi credința cu demnitate și curaj.
Fiind aproape de suferința poporului evreu, care a culminat cu tragedia Holocaustului, Biserica știe bine ce înseamnă durerea, marginalizarea și persecuția. Tocmai din această cauză, ea simte angajamentul de a construi o societate care să pună în centru, ca pe o exigență de conștiință, respectarea demnității umane.
Mesajul cardinalului Hossu este mai actual ca niciodată. Ceea ce a făcut pentru evreii din România, acțiunile pe care le-a întreprins pentru a-și proteja aproapele, în ciuda tuturor riscurilor și pericolelor, îl arată ca pe un model de om liber, curajos și generos până la jertfa supremă. De aceea, motto-ul său „Credința noastră este viața noastră” ar trebui să devină motto-ul fiecăruia dintre noi.
Îmi exprim urarea ca exemplul său, care a anticipat conținutul exprimat mai târziu în declarația ”Nostra Aetate” a Conciliului Ecumenic Vatican II – pentru care se apropie a 60-a aniversare - precum și prietenia dumneavoastră să fie o lumină pentru lumea de astăzi: să spunem „nu” violenței, oricărei violențe, cu atât mai mult dacă este comisă împotriva unor persoane fără apărare și neînarmate, precum copiii și familiile!
Dumnezeu să vă binecuvânteze pe fiecare dintre dumneavoastră și pe cei dragi!»
Programul evenimentului comemorativ din Capela Sixtină a început cu discursul deputatului Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, urmat de un mesaj al cardinalului Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, mesajul fiind citit de episcopul auxiliar al Curiei Arhiepiscopiei Majore, mons. Cristian Crișan. Au fost interpretate, de asemenea, câteva compoziții muzicale, cu participarea violonistului Alexandru Tomescu, la o vioară Stradivarius. În fine, o rudă a Fericitului Iuliu Hossu a citit câteva fragmente din memoriile exemplarului cardinal român, în care s-au amintit credința sa, puterea iertării și libertatea sa interioară în ciuda persecuțiilor regimului comunist român, evidențiind, printre altele, ocrotirea acordată evreilor în anii întunecoși ai persecuției din Transilvania.
***
Mai jos, în traducerea noastră de lucru, un comunicat de presă primit la redacția centrală Vatican News în limba italiană:
Comunicat al Curiei Arhiepiscopiei Majore Greco-Catolice Române
La ”Sfântul Petru” și în Capela Sixtină, memoria vie a Cardinalului Iuliu Hossu
cu papa Leon al XIV-lea un omagiu adus forței credinței și carității laborioase
În contextul Anului dedicat Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, instituit de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2023, au loc la Vatican, în perioada 1-2 iunie 2025, o serie de evenimente care intenționează să pună în valoare personalitatea cardinalului român greco-catolic și angajamentul său față de aproapele, cu un accent special pus pe ajutorul oferit evreilor din Transilvania în timpul Holocaustului.
Duminică, 1 iunie 2025, la ora 14.00, la Altarul Catedrei din bazilica ”Sfântul Petru” din Vatican, a fost celebrată o Divină Liturghie solemnă în limba română, organizată de Arhieparhia de Făgăraș și Alba Iulia și Eparhia de Cluj-Gherla.
Această celebrare solemnă a cinstit memoria Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, episcop al Eparhiei de Gherla din 1917, mărturisitor al credinței în timpul regimului comunist și voce profetică a demnității umane. La 4 aprilie 1969, Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal in pectore, o numire anunțată public abia în 1973, după moartea prelatului român în arest la domiciliu. După căderea regimului comunist, el a fost beatificat în 2019 împreună cu alți șase episcopi greco-catolici martiri, recunoscuți in odium fidei.
Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Hrisostom din 1 iunie 2025, prezidată de E.S. mons. Claudiu Lucian Pop, episcop eparhial de Cluj-Gherla, în prezența cardinalului Claudio Gugerotti, prefect al Departamentului pentru Bisericile Orientale, a fost concelebrată de către E.S. Mons. Giampiero Gloder, nunțiu apostolic în România și Republica Moldova, și de mai mulți episcopi din România.
Celebrarea a fost organizată în apropierea datei de 2 iunie, întrucât se împlinesc șase ani de la beatificarea celor șapte Episcopi Martiri Greco-Catolici Români - printre care și Cardinalul Iuliu Hossu - beatificați de Papa Francisc pe 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății de la Blaj în România.
Astăzi, luni 2 iunie 2025, la ora 17.00, în Capela Sixtină, are loc o celebrare cu o profundă semnificație spirituală: omagierea memoriei Fericitului Iuliu Hossu, cu participarea Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea și a unor eminenți reprezentanți ai instituțiilor ecleziastice, sociale și politice. Un cadru solemn pentru a rememora mărturia luminoasă a unui om al lui Dumnezeu care a știut să îmbine fermitatea credinței cu iubirea laborioasă față de orice ființă umană. Un accent deosebit va fi pus, în timpul celebrării, pe activitatea de ocrotire pe care cardinalul greco-catolic a acordat-o fraților evrei în anii întunecați ai persecuțiilor din Transilvania.
În acest gest evanghelic de solidaritate, care inspiră drumul inițiat pentru recunoașterea ca „Drept între popoare”, se manifestă însăși esența vocației sale pastorale: apărarea demnității umane dincolo de orice barieră, moștenirea sa continuând să inspire apărarea demnității umane și lupta împotriva antisemitismului.
Programul evenimentului include un discurs susținut de Excelența Sa domnul Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, și a Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Greco-Catolice din România. Punctul central al serii va fi discursul Sfântului Părinte Leon al XIV-lea, urmat de câteva momente de muzică și citirea unor fragmente din memoriile cardinalului Hossu, în care strălucesc puterea iertării și libertatea sa interioară, care, deși era întemnițat, a reușit să rămână liber în credință.
Cele două evenimente organizate la Roma nu sunt comemorări, ci adevărate acte de memorie vie, sub semnul speranței. Într-un moment în care dialogul și fraternitatea par mai necesare ca niciodată, figura cardinalului Iuliu Hossu, prietenia și apropierea sa umană mărturisită față de comunitatea evreiască în acei ani dramatici, continuă să vorbească conștiințelor, invitând pe orice bărbat și femeie să urmeze calea credinței, a adevărului și a iubirii care nu cunoaște granițe.
***
Aici, în traducerea noastră de lucru, discursul deputatului Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, prezentat în engleză, în prezența papei Leon al XIV-lea, în Capela Sixtină, pe 2 iunie 2025:
«Sanctitatea Voastră,
Eminențele Voastre, Reprezentanți ai Bisericii,
Distins Guvernator al Băncii Naționale a României,
Conform Talmudului și tradiției iudaice, în fiecare generație există 72 de „tzadikim” sau persoane drepte. Nevăzuți, necunoscuți, nerecunoscuți, ei poartă greutatea lumii pe umerii lor. Doar în cele mai speciale sau grave situații, Domnul decide să dezvăluie pe unul dintre ei.
Acțiunile cardinalului Iuliu Hossu sunt inimaginabile și aproape de neînțeles pentru aproape noi toți: în timpul Holocaustului, întunericul istoriei, el a pus în pericol propria persoană, comunitatea și Biserica sa, fără să țină cont de posibilitatea de a fi nimicit, pentru a încerca să salveze oameni care îi erau necunoscuți. Nu numai cerându-le tuturor credincioșilor să îi protejeze pe evreii care urmau să fie trimiși la chinuri și moarte la Auschwitz și în alte lagăre ale morții, ci și ascunzându-i pe cei care urmau să fie deportați în Catedrala Greco-Catolică din Cluj sau încercând să oprească lichidarea ghetourilor regionale. Putea pur și simplu să se uite în altă parte. Nu era datoria lui... sau era?
Cardinalul Hossu nu a fost un erou. El nu a căutat vreo recunoaștere sau vreun merit pentru aceste acțiuni. Cu toate acestea, el a fost cu adevărat ceea ce noi considerăm a fi un tzadik, un om drept care a refuzat orice compromis.
Cu cea mai mare reverență privim astăzi șansa de a-i readuce memoria la locul care i se cuvine, în onoarea tuturor vieților pe care le-a salvat. Mai mult ca oricând, întreaga lume are nevoie de un astfel de exemplu.
Evenimentul pentru care ne-am adunat este cu adevărat și pe drept cuvânt triumful cardinalului Iuliu Hossu. Triumful credinței în fața răului.
Cu toate acestea, nu suferința sa trebuie să definească imaginea pe care o avem despre el, ci puterea convingerilor sale.
Iudaismul are multe exemple de miracole făcute prin puterea Celui Atotputernic. Permiteți-mi să vă întreb acum: ceea ce a făcut cardinalul Hossu nu este un miracol? Am fi noi capabili să facem ceea ce a făcut el?
A fost și rămâne una dintre cele mai mari onoruri ale vieții mele să pot promova Legea care a instituit Anul Național ”Cardinal Iuliu Hossu”. Forța, curajul, demnitatea și puterea credinței pe care cardinalul Hossu le-a dovedit în fața răului continuă să fie un simbol care mă călăuzește, acum și pentru viitor.
Federația Comunităților Evreiești din România este profund recunoscătoare Sfântului Scaun, Bisericii Catolice și cardinalului Hossu pentru dedicarea excepțională și pentru tot ceea ce a făcut pentru protejarea evreilor din România în timpul Holocaustului. În timp ce acest ajutor poate părea uneori uitat în istorie, vă rugăm să știți că noi nu l-am uitat și nu îl vom uita niciodată.
Eu provin dintr-o familie foarte săracă de supraviețuitori ai Holocaustului și am învățat de timpuriu că Domnul alege multe moduri prin care atinge lumea, unele pe care nici măcar nu le observăm în viața de zi cu zi. Muzica este un astfel de exemplu. Cu ani în urmă, am avut șansa să aud un tânăr violonist cântând. Sunetul pe care l-a creat mi-a deschis o lume nouă. Numele lui era Daniel Froschauer și, întâmplător, este aici, printre noi, astăzi.
Am intrat în acest loc sfânt și special, Capela Sixtină, păstrând în suflet memoria papei Francisc, căruia îi sunt mereu îndatorat pentru încrederea și prietenia caldă pe care mi le-a arătat și pentru că a crezut în visul nostru, fără nicio ezitare.
Aș dori să exprim cea mai profundă apreciere și dragoste față de Preafericirea Sa cardinalul Lucian Mureșan, împreună cu respectul pentru prietenii noștri: nunțiul apostolic din România, arhiepiscopul Giampero Gloder, mons. Tuomo Vimpari și Preasfințiții episcopi Claudiu Pop și Cristian Crișan. Împreună am lucrat pentru a transforma acest gând incredibil și unic în realitate.
Sanctitatea Voastră,
Vă mulțumim că ne-ați oferit cel mai prețios dintre daruri: memoria și șansa de a visa. Ne-ați făcut să sperăm. Nu poate exista credință fără speranță. La începutul pontificatului dumneavoastră, permiteți-mi să vă exprim, în numele evreilor și al comunităților evreiești din România, această urare: Domnul să vă dea puterea de a aduce speranță celor fără speranță, de a-i face să zâmbească pe cei care plâng, de a aduce pace celor fără mângâiere, de a aduce iubire celor care urăsc și de a aduce credință celor care au pierdut-o.
Pentru toate acestea, noi vom fi mereu aici, împreună cu dumneavoastră și cu Biserica Catolică, ca prieteni și frați.»
***
Mai jos, mesajul cardinalului Lucian Mureșan, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, citit de episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, mons. Cristian Crișan:
Sfinte Părinte,
Eminențele Voastre, distinse autorități, Onorabil Deputat Silviu Vexler, dragi prieteni din comunitățile evreiești din România și din alte țări, Doamnelor și Domnilor, mă simt onorat să transmit mesajul Preafericitului Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România.
«Marilor oameni nu le-au lipsit niciodată prietenii. Sfânta Scriptură și Părinții Bisericii ne învață acest lucru mai întâi. Sfântul Augustin ne învață acest lucru când scrie în Scrisorile sale: „Mi se pare foarte firesc să mă abandonez cu totul afecțiunii prietenilor, mai ales când sunt apăsat de scandalurile lumii: în inimile lor găsesc odihnă, liber de griji, fiind convins că Dumnezeu este în ei” (Augustin, Scrisori, 73, 10).
Despre această prietenie cu Dumnezeu, cu frații și surorile noastre și cu aproapele nostru, dincolo de religie sau etnie, ne vorbește viața și martiriul Cardinalului Iuliu Hossu, fiu al Bisericii noastre Greco-Catolice, fiu al poporului român pe care l-a slujit cu dăruire, cardinal in pectore creat de Sfântul Paul al VI-lea în timpul persecuției comuniste.
În numele episcopilor, preoților, persoanelor consacrate și credincioșilor noștri catolici de rit bizantin din România și din diaspora, vă mulțumim, Sfinte Părinte, pentru onoarea pe care ne-o faceți astăzi. Prezența și cuvintele Sanctității Voastre sunt un balsam pentru Biserica noastră și pentru noi toți!
Astăzi, Fericitul Iuliu Hossu, unul dintre cei șapte martiri greco-catolici români beatificați de Papa Francisc acum șase ani la Blaj, în inima Transilvaniei, ne reunește în această maiestuoasă Capelă Sixtină, sub privirea lui Hristos Judecătorul, care stă în fața noastră, invitându-ne în mod special să ne ridicăm privirea către Creatorul și Stăpânul Universului, de la care cerem darul păcii și armoniei.
În societatea divizată și tulburată de astăzi, marcată și de o slăbire a speranței și de o anumită neîncredere în relațiile umane, viața cardinalului Hossu interpelează conștiințele noastre și ne spune că setea de dreptate și adevăr va fi satisfăcută și că este posibil, cu ajutorul Domnului, să rămânem demni și liberi, că este posibil să iubim și să iertăm. Iuliu Hossu ne spune că prietenia autentică și dezinteresată este posibilă.
Am avut bucuria de a-l întâlni când era la domiciliu forțat și pot afirma că Iuliu Hossu a fost în primul rând un om al lui Dumnezeu, care ne-a lăsat moștenire lupta sa neîntreruptă pentru adevăr și dreptate. De unde a găsit Iuliu Hossu puterea și curajul în încercările sale? De unde a găsit Iuliu Hossu puterea de a-i ierta și a-i iubi pe cei care l-au prigonit? În prietenia cu Domnul și în slujirea sinceră și generoasă a celor pe care i-a întâlnit pe calea vieții. Acțiunile sale de ocrotire a evreilor din România îl prezintă astăzi ca un model de om liber, curajos și generos până la sacrificiul suprem. Același lucru îl dovedește și apropierea sa față de credincioșii ortodocși din Cluj-Napoca în acei ani dramatici.
Într-adevăr, solidaritatea Fericitului Iuliu Hossu, prin angajamentul său de a salva mii de evrei de la deportarea în lagărele de exterminare, ilustrează ce înseamnă fraternitatea în termeni concreți, viața sa fiind o mărturie de unitate și o profeție de speranță.
Sanctitatea Voastră, ieri am celebrat Dumnezeiasca Liturghie în bazilica Vaticanului, prezidată de Eminența Sa cardinalul Claudio Gugerotti, prefect al Departamentului pentru Bisericile orientale. Prin comuniunea cu Scaunul lui Petru, înconjurat simbolic de patru figuri de teologi eminenți - Sfântul Ambrozie și Sfântul Augustin, Părinți ai Bisericii Apusene, și Sfântul Atanasie și Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinți ai Bisericii Răsăritene - Iuliu Hossu a adus o mărturie eroică, demonstrând o fidelitate supremă și fără compromisuri.
Această celebrare este cu atât mai semnificativă în contextul celei de-a 325-a aniversări a unirii Bisericii noastre cu Biserica Romei. Așa cum a amintit Sanctitatea Voastră pe 14 mai anul trecut, la întâlnirea cu participanții la Jubileul Bisericilor orientale: „Continuați să străluciți prin credință, speranță și caritate”. Închei prin cuvintele cardinalului Hossu, rostite în ultimele clipe ale vieții sale, îndemnând generațiile viitoare să păstreze și să apere cu toată dăruirea comoara credinței: „Lupta mea s-a sfârșit! A voastră continuă! Continuați-o până la sfârșit!”. Vă mulțumesc!»