杏MAP导航

Cetatea Vaticanului 鈥� Adrian Danc膬 
2 iunie 2025 鈥� Vatican News. V膬 oferim aici, în traducerea noastr膬 de lucru, discursul papei Leon al XIV-lea prezentat la Actul comemorativ dedicat Fericitului Iuliu Hossu, organizat în Capela Sixtin膬 luni 2 iunie a.c., la ora Romei 17.00, de Federa葲ia Comunit膬葲ilor Evreie葯ti din România 葯i Biserica Român膬 Unit膬 cu Roma, Greco-Catolic膬, în colaborare cu Comisia pentru raporturile religioase cu evreii din cadrul Departamentului pentru promovarea unit膬葲ii cre葯tinilor. 

«Dragi fra葲i 葯i surori, ne-am adunat ast膬zi în Capela Sixtin膬 pentru a comemora, în Anul jubiliar dedicat speran葲ei, un apostol al speran葲ei, pe Fericitul cardinal Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, p膬stor de suflete 葯i martir al credin葲ei în timpul persecu葲iei comuniste din România. Ast膬zi, într-un fel, el intr膬 în aceast膬 capel膬, dup膬 ce sfântul Paul al VI-lea, în 28 aprilie 1969, l-a creat cardinal in pectore, în timp ce se afla în închisoare pentru c膬 a r膬mas fidel Bisericii Romei.

Îi salut cu bucurie pe to葲i cei prezen葲i: pe reprezentan葲ii Bisericii Greco-Catolice din România, autorit膬葲ile 葯i, în mod special, pe onorabilul Silviu Vexler, pre葯edinte al Federa葲iei Comunit膬葲ilor Evreie葯ti din România.

Anul curent este unul special dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, un simbol al fraternit膬葲ii dincolo de orice grani葲e etnice sau religioase. Procesul s膬u de recunoa葯tere ca 鈥濪rept între Na葲iuni鈥�, ini葲iat în 2022, are la baz膬 angajamentul s膬u curajos de a-i sprijini 葯i salva pe evreii din Transilvania de Nord atunci când, între 1940 葯i 1944, nazi葯tii 葯i-au pus în aplicare planul tragic de a-i deporta în lag膬re de exterminare.

Asumându-葯i riscuri enorme pentru sine 葯i pentru Biserica Greco-Catolic膬, Fericitul Hossu a întreprins numeroase ac葲iuni în favoarea evreilor pentru a împiedica deportarea lor. În prim膬vara anului 1944, în timp ce la Cluj-Napoca (în maghiar膬 Kolozsvár) 葯i în alte ora葯e transilv膬nene se preg膬tea ghetoizarea lor, el a mobilizat clerul 葯i credincio葯ii greco-catolici, emi葲ând la 2 aprilie 1944 o Scrisoare pastoral膬, despre care avem o m膬rturie prin intermediul lui Moshe Carmilly-Weinberger, fost rabin 葯ef al Comunit膬葲ii evreie葯ti din Cluj-Napoca, în care lansa un apel vibrant 葯i profund uman: 鈥濧pelul nostru鈥�, scria el, 鈥漵e adreseaz膬 tuturor, venerabili fra葲i 葯i iubi葲i fii, pentru ca s膬 ajuta葲i pe evrei nu numai cu gândul, ci 葯i cu jertfa voastr膬, 葯tiind c膬 ast膬zi nu putem face o lucrare mai nobil膬 decât acest ajutor cre葯tin 葯i românesc, n膬scut din ardoarea carit膬葲ii umane. Prima preocupare a momentului prezent trebuie s膬 fie aceast膬 lucrare de ajutorare鈥�. Potrivit m膬rturiei fostului rabin 葯ef, cardinalul Hossu a ajutat la salvarea de la moarte a mii de evrei din nordul Transilvaniei în perioada 1940-1944.

Speran葲a marelui p膬stor de suflete a fost cea a omului de credin葲膬, care 葯tie c膬 por葲ile r膬ului nu vor învinge lucrarea lui Dumnezeu. Via葲a sa a fost o m膬rturie de credin葲膬 tr膬it膬 din plin, în rug膬ciune 葯i dedicare fa葲膬 de aproapele s膬u. A fost un om al dialogului 葯i un profet al speran葲ei, iar papa Francisc l-a beatificat pe 2 iunie 2019 la Blaj. Cu acea ocazie, în omilia sa, a citat una din frazele sale ca un rezumat al vie葲ii sale: 鈥濪umnezeu ne-a trimis în acest întuneric al suferin葲ei pentru a da iertare 葯i pentru a ne ruga pentru convertirea tuturor鈥�. Aceste cuvinte exprim膬 esen葲a spiritului martirilor: credin葲膬 neclintit膬 în Dumnezeu, f膬r膬 ur膬, dar cu mila care transform膬 suferin葲a în iubire pentru prigonitori. Ele r膬mân 葯i ast膬zi ca un îndemn profetic de a dep膬葯i ura prin iertare 葯i de a tr膬i credin葲a cu demnitate 葯i curaj.

Fiind aproape de suferin葲a poporului evreu, care a culminat cu tragedia Holocaustului, Biserica 葯tie bine ce înseamn膬 durerea, marginalizarea 葯i persecu葲ia. Tocmai din aceast膬 cauz膬, ea simte angajamentul de a construi o societate care s膬 pun膬 în centru, ca pe o exigen葲膬 de con葯tiin葲膬, respectarea demnit膬葲ii umane.

Mesajul cardinalului Hossu este mai actual ca niciodat膬. Ceea ce a f膬cut pentru evreii din România, ac葲iunile pe care le-a întreprins pentru a-葯i proteja aproapele, în ciuda tuturor riscurilor 葯i pericolelor, îl arat膬 ca pe un model de om liber, curajos 葯i generos pân膬 la jertfa suprem膬. De aceea, motto-ul s膬u 鈥濩redin葲a noastr膬 este via葲a noastr膬鈥� ar trebui s膬 devin膬 motto-ul fiec膬ruia dintre noi.

Îmi exprim urarea ca exemplul s膬u, care a anticipat con葲inutul exprimat mai târziu în declara葲ia 鈥漀ostra Aetate鈥� a Conciliului Ecumenic Vatican II 鈥� pentru care se apropie a 60-a aniversare - precum 葯i prietenia dumneavoastr膬 s膬 fie o lumin膬 pentru lumea de ast膬zi: s膬 spunem 鈥瀗u鈥� violen葲ei, oric膬rei violen葲e, cu atât mai mult dac膬 este comis膬 împotriva unor persoane f膬r膬 ap膬rare 葯i neînarmate, precum copiii 葯i familiile!

Dumnezeu s膬 v膬 binecuvânteze pe fiecare dintre dumneavoastr膬 葯i pe cei dragi!»

Programul evenimentului comemorativ din Capela Sixtin膬 a început cu discursul deputatului Silviu Vexler, pre葯edinte al Federa葲iei Comunit膬葲ilor Evreie葯ti din România, urmat de un mesaj al cardinalului Lucian Mure葯an, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolic膬, mesajul fiind citit de episcopul auxiliar al Curiei Arhiepiscopiei Majore, mons. Cristian Cri葯an. Au fost interpretate, de asemenea, câteva compozi葲ii muzicale, cu participarea violonistului Alexandru Tomescu, la o vioar膬 Stradivarius. În fine, o rud膬 a Fericitului Iuliu Hossu a citit câteva fragmente din memoriile exemplarului cardinal român, în care s-au amintit credin葲a sa, puterea iert膬rii 葯i libertatea sa interioar膬 în ciuda persecu葲iilor regimului comunist român, eviden葲iind, printre altele, ocrotirea acordat膬 evreilor în anii întuneco葯i ai persecu葲iei din Transilvania.

*** 
Mai jos, în traducerea noastr膬 de lucru, un comunicat de pres膬 primit la redac葲ia central膬 Vatican News în limba italian膬:

Comunicat al Curiei Arhiepiscopiei Majore Greco-Catolice Române

La 鈥漇fântul Petru鈥� 葯i în Capela Sixtin膬, memoria vie a Cardinalului Iuliu Hossu 
cu papa Leon al XIV-lea un omagiu adus for葲ei credin葲ei 葯i carit膬葲ii laborioase

În contextul Anului dedicat Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, instituit de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2023, au loc la Vatican, în perioada 1-2 iunie 2025, o serie de evenimente care inten葲ioneaz膬 s膬 pun膬 în valoare personalitatea cardinalului român greco-catolic 葯i angajamentul s膬u fa葲膬 de aproapele, cu un accent special pus pe ajutorul oferit evreilor din Transilvania în timpul Holocaustului.

Duminic膬, 1 iunie 2025, la ora 14.00, la Altarul Catedrei din bazilica 鈥漇fântul Petru鈥� din Vatican, a fost celebrat膬 o Divin膬 Liturghie solemn膬 în limba român膬, organizat膬 de Arhieparhia de F膬g膬ra葯 葯i Alba Iulia 葯i Eparhia de Cluj-Gherla.

Aceast膬 celebrare solemn膬 a cinstit memoria Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, episcop al Eparhiei de Gherla din 1917, m膬rturisitor al credin葲ei în timpul regimului comunist 葯i voce profetic膬 a demnit膬葲ii umane. La 4 aprilie 1969, Papa Paul al VI-lea l-a creat cardinal in pectore, o numire anun葲at膬 public abia în 1973, dup膬 moartea prelatului român în arest la domiciliu. Dup膬 c膬derea regimului comunist, el a fost beatificat în 2019 împreun膬 cu al葲i 葯ase episcopi greco-catolici martiri, recunoscu葲i in odium fidei.

Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Hrisostom din 1 iunie 2025, prezidat膬 de E.S. mons. Claudiu Lucian Pop, episcop eparhial de Cluj-Gherla, în prezen葲a cardinalului Claudio Gugerotti, prefect al Departamentului pentru Bisericile Orientale, a fost concelebrat膬 de c膬tre E.S. Mons. Giampiero Gloder, nun葲iu apostolic în România 葯i Republica Moldova, 葯i de mai mul葲i episcopi din România.

Celebrarea a fost organizat膬 în apropierea datei de 2 iunie, întrucât se împlinesc 葯ase ani de la beatificarea celor 葯apte Episcopi Martiri Greco-Catolici Români - printre care 葯i Cardinalul Iuliu Hossu - beatifica葲i de Papa Francisc pe 2 iunie 2019, pe Câmpia Libert膬葲ii de la Blaj în România.

Ast膬zi, luni 2 iunie 2025, la ora 17.00, în Capela Sixtin膬, are loc o celebrare cu o profund膬 semnifica葲ie spiritual膬: omagierea memoriei Fericitului Iuliu Hossu, cu participarea Sanctit膬葲ii Sale Papa Leon al XIV-lea 葯i a unor eminen葲i reprezentan葲i ai institu葲iilor ecleziastice, sociale 葯i politice. Un cadru solemn pentru a rememora m膬rturia luminoas膬 a unui om al lui Dumnezeu care a 葯tiut s膬 îmbine fermitatea credin葲ei cu iubirea laborioas膬 fa葲膬 de orice fiin葲膬 uman膬. Un accent deosebit va fi pus, în timpul celebr膬rii, pe activitatea de ocrotire pe care cardinalul greco-catolic a acordat-o fra葲ilor evrei în anii întuneca葲i ai persecu葲iilor din Transilvania.

În acest gest evanghelic de solidaritate, care inspir膬 drumul ini葲iat pentru recunoa葯terea ca 鈥濪rept între popoare鈥�, se manifest膬 îns膬葯i esen葲a voca葲iei sale pastorale: ap膬rarea demnit膬葲ii umane dincolo de orice barier膬, mo葯tenirea sa continuând s膬 inspire ap膬rarea demnit膬葲ii umane 葯i lupta împotriva antisemitismului.

Programul evenimentului include un discurs sus葲inut de Excelen葲a Sa domnul Silviu Vexler, pre葯edinte al Federa葲iei Comunit膬葲ilor Evreie葯ti din România, 葯i a Preafericitului P膬rinte Cardinal Lucian Mure葯an, arhiepiscop major al Bisericii Greco-Catolice din România. Punctul central al serii va fi discursul Sfântului P膬rinte Leon al XIV-lea, urmat de câteva momente de muzic膬 葯i citirea unor fragmente din memoriile cardinalului Hossu, în care str膬lucesc puterea iert膬rii 葯i libertatea sa interioar膬, care, de葯i era întemni葲at, a reu葯it s膬 r膬mân膬 liber în credin葲膬.

Cele dou膬 evenimente organizate la Roma nu sunt comemor膬ri, ci adev膬rate acte de memorie vie, sub semnul speran葲ei. Într-un moment în care dialogul 葯i fraternitatea par mai necesare ca niciodat膬, figura cardinalului Iuliu Hossu, prietenia 葯i apropierea sa uman膬 m膬rturisit膬 fa葲膬 de comunitatea evreiasc膬 în acei ani dramatici, continu膬 s膬 vorbeasc膬 con葯tiin葲elor, invitând pe orice b膬rbat 葯i femeie s膬 urmeze calea credin葲ei, a adev膬rului 葯i a iubirii care nu cunoa葯te grani葲e.

*** 
Aici, în traducerea noastr膬 de lucru, discursul deputatului Silviu Vexler, pre葯edinte al Federa葲iei Comunit膬葲ilor Evreie葯ti din România, prezentat în englez膬, în prezen葲a papei Leon al XIV-lea, în Capela Sixtin膬, pe 2 iunie 2025:

«Sanctitatea Voastr膬, 
Eminen葲ele Voastre, Reprezentan葲i ai Bisericii, 
Distins Guvernator al B膬ncii Na葲ionale a României,

Conform Talmudului 葯i tradi葲iei iudaice, în fiecare genera葲ie exist膬 72 de 鈥瀟zadikim鈥� sau persoane drepte. Nev膬zu葲i, necunoscu葲i, nerecunoscu葲i, ei poart膬 greutatea lumii pe umerii lor. Doar în cele mai speciale sau grave situa葲ii, Domnul decide s膬 dezv膬luie pe unul dintre ei.

Ac葲iunile cardinalului Iuliu Hossu sunt inimaginabile 葯i aproape de neîn葲eles pentru aproape noi to葲i: în timpul Holocaustului, întunericul istoriei, el a pus în pericol propria persoan膬, comunitatea 葯i Biserica sa, f膬r膬 s膬 葲in膬 cont de posibilitatea de a fi nimicit, pentru a încerca s膬 salveze oameni care îi erau necunoscu葲i. Nu numai cerându-le tuturor credincio葯ilor s膬 îi protejeze pe evreii care urmau s膬 fie trimi葯i la chinuri 葯i moarte la Auschwitz 葯i în alte lag膬re ale mor葲ii, ci 葯i ascunzându-i pe cei care urmau s膬 fie deporta葲i în Catedrala Greco-Catolic膬 din Cluj sau încercând s膬 opreasc膬 lichidarea ghetourilor regionale. Putea pur 葯i simplu s膬 se uite în alt膬 parte. Nu era datoria lui... sau era?

Cardinalul Hossu nu a fost un erou. El nu a c膬utat vreo recunoa葯tere sau vreun merit pentru aceste ac葲iuni. Cu toate acestea, el a fost cu adev膬rat ceea ce noi consider膬m a fi un tzadik, un om drept care a refuzat orice compromis.

Cu cea mai mare reveren葲膬 privim ast膬zi 葯ansa de a-i readuce memoria la locul care i se cuvine, în onoarea tuturor vie葲ilor pe care le-a salvat. Mai mult ca oricând, întreaga lume are nevoie de un astfel de exemplu.

Evenimentul pentru care ne-am adunat este cu adev膬rat 葯i pe drept cuvânt triumful cardinalului Iuliu Hossu. Triumful credin葲ei în fa葲a r膬ului.

Cu toate acestea, nu suferin葲a sa trebuie s膬 defineasc膬 imaginea pe care o avem despre el, ci puterea convingerilor sale.

Iudaismul are multe exemple de miracole f膬cute prin puterea Celui Atotputernic. Permite葲i-mi s膬 v膬 întreb acum: ceea ce a f膬cut cardinalul Hossu nu este un miracol? Am fi noi capabili s膬 facem ceea ce a f膬cut el?

A fost 葯i r膬mâne una dintre cele mai mari onoruri ale vie葲ii mele s膬 pot promova Legea care a instituit Anul Na葲ional 鈥滳ardinal Iuliu Hossu鈥�. For葲a, curajul, demnitatea 葯i puterea credin葲ei pe care cardinalul Hossu le-a dovedit în fa葲a r膬ului continu膬 s膬 fie un simbol care m膬 c膬l膬uze葯te, acum 葯i pentru viitor.

Federa葲ia Comunit膬葲ilor Evreie葯ti din România este profund recunosc膬toare Sfântului Scaun, Bisericii Catolice 葯i cardinalului Hossu pentru dedicarea excep葲ional膬 葯i pentru tot ceea ce a f膬cut pentru protejarea evreilor din România în timpul Holocaustului. În timp ce acest ajutor poate p膬rea uneori uitat în istorie, v膬 rug膬m s膬 葯ti葲i c膬 noi nu l-am uitat 葯i nu îl vom uita niciodat膬.

Eu provin dintr-o familie foarte s膬rac膬 de supravie葲uitori ai Holocaustului 葯i am înv膬葲at de timpuriu c膬 Domnul alege multe moduri prin care atinge lumea, unele pe care nici m膬car nu le observ膬m în via葲a de zi cu zi. Muzica este un astfel de exemplu. Cu ani în urm膬, am avut 葯ansa s膬 aud un tân膬r violonist cântând. Sunetul pe care l-a creat mi-a deschis o lume nou膬. Numele lui era Daniel Froschauer 葯i, întâmpl膬tor, este aici, printre noi, ast膬zi.

Am intrat în acest loc sfânt 葯i special, Capela Sixtin膬, p膬strând în suflet memoria papei Francisc, c膬ruia îi sunt mereu îndatorat pentru încrederea 葯i prietenia cald膬 pe care mi le-a ar膬tat 葯i pentru c膬 a crezut în visul nostru, f膬r膬 nicio ezitare.

A葯 dori s膬 exprim cea mai profund膬 apreciere 葯i dragoste fa葲膬 de Preafericirea Sa cardinalul Lucian Mure葯an, împreun膬 cu respectul pentru prietenii no葯tri: nun葲iul apostolic din România, arhiepiscopul Giampero Gloder, mons. Tuomo Vimpari 葯i Preasfin葲i葲ii episcopi Claudiu Pop 葯i Cristian Cri葯an. Împreun膬 am lucrat pentru a transforma acest gând incredibil 葯i unic în realitate.

Sanctitatea Voastr膬, 
V膬 mul葲umim c膬 ne-a葲i oferit cel mai pre葲ios dintre daruri: memoria 葯i 葯ansa de a visa. Ne-a葲i f膬cut s膬 sper膬m. Nu poate exista credin葲膬 f膬r膬 speran葲膬. La începutul pontificatului dumneavoastr膬, permite葲i-mi s膬 v膬 exprim, în numele evreilor 葯i al comunit膬葲ilor evreie葯ti din România, aceast膬 urare: Domnul s膬 v膬 dea puterea de a aduce speran葲膬 celor f膬r膬 speran葲膬, de a-i face s膬 zâmbeasc膬 pe cei care plâng, de a aduce pace celor f膬r膬 mângâiere, de a aduce iubire celor care ur膬sc 葯i de a aduce credin葲膬 celor care au pierdut-o.

Pentru toate acestea, noi vom fi mereu aici, împreun膬 cu dumneavoastr膬 葯i cu Biserica Catolic膬, ca prieteni 葯i fra葲i.»

*** 
Mai jos, mesajul cardinalului Lucian Mure葯an, arhiepiscop major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolic膬, citit de episcopul Curiei Arhiepiscopiei Majore, mons. Cristian Cri葯an:

Sfinte P膬rinte, 
Eminen葲ele Voastre, distinse autorit膬葲i, Onorabil Deputat Silviu Vexler, dragi prieteni din comunit膬葲ile evreie葯ti din România 葯i din alte 葲膬ri, Doamnelor 葯i Domnilor, m膬 simt onorat s膬 transmit mesajul Preafericitului P膬rinte Lucian Cardinal Mure葯an, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România.

«Marilor oameni nu le-au lipsit niciodat膬 prietenii. Sfânta Scriptur膬 葯i P膬rin葲ii Bisericii ne înva葲膬 acest lucru mai întâi. Sfântul Augustin ne înva葲膬 acest lucru când scrie în Scrisorile sale: 鈥濵i se pare foarte firesc s膬 m膬 abandonez cu totul afec葲iunii prietenilor, mai ales când sunt ap膬sat de scandalurile lumii: în inimile lor g膬sesc odihn膬, liber de griji, fiind convins c膬 Dumnezeu este în ei鈥� (Augustin, Scrisori, 73, 10).

Despre aceast膬 prietenie cu Dumnezeu, cu fra葲ii 葯i surorile noastre 葯i cu aproapele nostru, dincolo de religie sau etnie, ne vorbe葯te via葲a 葯i martiriul Cardinalului Iuliu Hossu, fiu al Bisericii noastre Greco-Catolice, fiu al poporului român pe care l-a slujit cu d膬ruire, cardinal in pectore creat de Sfântul Paul al VI-lea în timpul persecu葲iei comuniste.

În numele episcopilor, preo葲ilor, persoanelor consacrate 葯i credincio葯ilor no葯tri catolici de rit bizantin din România 葯i din diaspora, v膬 mul葲umim, Sfinte P膬rinte, pentru onoarea pe care ne-o face葲i ast膬zi. Prezen葲a 葯i cuvintele Sanctit膬葲ii Voastre sunt un balsam pentru Biserica noastr膬 葯i pentru noi to葲i!

Ast膬zi, Fericitul Iuliu Hossu, unul dintre cei 葯apte martiri greco-catolici români beatifica葲i de Papa Francisc acum 葯ase ani la Blaj, în inima Transilvaniei, ne reune葯te în aceast膬 maiestuoas膬 Capel膬 Sixtin膬, sub privirea lui Hristos Judec膬torul, care st膬 în fa葲a noastr膬, invitându-ne în mod special s膬 ne ridic膬m privirea c膬tre Creatorul 葯i St膬pânul Universului, de la care cerem darul p膬cii 葯i armoniei.

În societatea divizat膬 葯i tulburat膬 de ast膬zi, marcat膬 葯i de o sl膬bire a speran葲ei 葯i de o anumit膬 neîncredere în rela葲iile umane, via葲a cardinalului Hossu interpeleaz膬 con葯tiin葲ele noastre 葯i ne spune c膬 setea de dreptate 葯i adev膬r va fi satisf膬cut膬 葯i c膬 este posibil, cu ajutorul Domnului, s膬 r膬mânem demni 葯i liberi, c膬 este posibil s膬 iubim 葯i s膬 iert膬m. Iuliu Hossu ne spune c膬 prietenia autentic膬 葯i dezinteresat膬 este posibil膬.

Am avut bucuria de a-l întâlni când era la domiciliu for葲at 葯i pot afirma c膬 Iuliu Hossu a fost în primul rând un om al lui Dumnezeu, care ne-a l膬sat mo葯tenire lupta sa neîntrerupt膬 pentru adev膬r 葯i dreptate. De unde a g膬sit Iuliu Hossu puterea 葯i curajul în încerc膬rile sale? De unde a g膬sit Iuliu Hossu puterea de a-i ierta 葯i a-i iubi pe cei care l-au prigonit? În prietenia cu Domnul 葯i în slujirea sincer膬 葯i generoas膬 a celor pe care i-a întâlnit pe calea vie葲ii. Ac葲iunile sale de ocrotire a evreilor din România îl prezint膬 ast膬zi ca un model de om liber, curajos 葯i generos pân膬 la sacrificiul suprem. Acela葯i lucru îl dovede葯te 葯i apropierea sa fa葲膬 de credincio葯ii ortodoc葯i din Cluj-Napoca în acei ani dramatici.

Într-adev膬r, solidaritatea Fericitului Iuliu Hossu, prin angajamentul s膬u de a salva mii de evrei de la deportarea în lag膬rele de exterminare, ilustreaz膬 ce înseamn膬 fraternitatea în termeni concre葲i, via葲a sa fiind o m膬rturie de unitate 葯i o profe葲ie de speran葲膬.

Sanctitatea Voastr膬, ieri am celebrat Dumnezeiasca Liturghie în bazilica Vaticanului, prezidat膬 de Eminen葲a Sa cardinalul Claudio Gugerotti, prefect al Departamentului pentru Bisericile orientale. Prin comuniunea cu Scaunul lui Petru, înconjurat simbolic de patru figuri de teologi eminen葲i - Sfântul Ambrozie 葯i Sfântul Augustin, P膬rin葲i ai Bisericii Apusene, 葯i Sfântul Atanasie 葯i Sfântul Ioan Gur膬 de Aur, P膬rin葲i ai Bisericii R膬s膬ritene - Iuliu Hossu a adus o m膬rturie eroic膬, demonstrând o fidelitate suprem膬 葯i f膬r膬 compromisuri.

Aceast膬 celebrare este cu atât mai semnificativ膬 în contextul celei de-a 325-a anivers膬ri a unirii Bisericii noastre cu Biserica Romei. A葯a cum a amintit Sanctitatea Voastr膬 pe 14 mai anul trecut, la întâlnirea cu participan葲ii la Jubileul Bisericilor orientale: 鈥濩ontinua葲i s膬 str膬luci葲i prin credin葲膬, speran葲膬 葯i caritate鈥�. Închei prin cuvintele cardinalului Hossu, rostite în ultimele clipe ale vie葲ii sale, îndemnând genera葲iile viitoare s膬 p膬streze 葯i s膬 apere cu toat膬 d膬ruirea comoara credin葲ei: 鈥濴upta mea s-a sfâr葯it! A voastr膬 continu膬! Continua葲i-o pân膬 la sfâr葯it!鈥�. V膬 mul葲umesc!»