Preacurata Fecioar膬 Maria, 卯n v芒rful sc膬rii albe, pentru a ne conduce la Isus
Cetatea Vaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 8 mai 2025. Rug膬ciunea a reprezentat un r膬spuns la apelul papei Leon al XIII-lea, adresat catolicilor, pe care i-a îndemnat la angajare spiritual膬 pentru a înfrunta r膬ul din societate. Suplica a fost recitat膬 pentru prima dat膬 în Vatican, la 8 mai 1915, în Cappella Paolina, de papa Benedict al XV-lea, admirator al operelor lui Bartolo Longo.
Joi, 8 mai a.c., la ora 10.30, în Pia葲a Sanctuarului Pontifical din Pompei, cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, a prezidat Sfânta Liturghie, urmat膬, cu începere de la ora 12, de "Suplica" c膬tre Preacurata Fecioar膬 Maria.
Explicând c膬 "Suplica" este o însufle葲it膬 rug膬 de implorare, fiind în acela葯i timp asumarea unui angajament de via葲膬, cardinalul Re a asigurat c膬 Preacurata Fecioar膬 Maria nu refuz膬 protec葲ia sa celor care o invoc膬 ca pe "Regin膬 a Cerului 葯i a P膬mântului, Regin膬 a Izb膬virii, Maica 葯i Speran葲a noastr膬".
Amintind c膬 r膬d膬cinile devo葲iunii mariane î葯i au originea la picioarele Crucii lui Isus, cardinalul Re a eviden葲iat c膬 Bartolo Longo era con葯tient de acest lucru 葯i, în rug膬ciunea sa de implorare ("Suplica"), ne îndeamn膬 s膬 invoc膬m mijlocirea Preacuratei Fecioare Mariei chemând-o "avocata noastr膬", "speran葲a noastr膬", de la care cerem milostivire.
Sanctuarul, un loc de rug膬ciune, înconjurat de un mare spa葲iu de fraternitate
Evocând figura Fericitului Bartolo Longo, decanul Colegiului Cardinalilor a spus: "Aici, la Pompei, totul vorbe葯te despre Bartolo Longo, un mare iubitor al Maicii Domnului 葯i, totodat膬, deosebit de activ în domeniul social, el dedicându-se ajutor膬rii celor s膬raci 葯i nevoia葯i. În jurul Sanctuarului din Pompei, el a vrut s膬 creeze o adev膬rat膬 citadel膬 a carit膬葲ii.
Cu trecerea timpului, apreciem din ce în ce mai mult marea intui葲ie avut膬 de Bartolo Longo. El sim葲ea în inima sa c膬 nu se poate construi un sanctuar pentru a ne ruga Fecioarei Maria f膬r膬 a-l înconjura cu un mare spa葲iu de fraternitate în care s膬racii, copiii orfani, cei abandona葲i, copiii de葲inu葲ilor s膬 se simt膬 ca acas膬 sub protec葲ia Preacuratei Fecioare Maria".
Prelatul a subliniat c膬 "nicio creatur膬 nu a avut o apropiere 葯i o leg膬tur膬 cu Dumnezeu precum Preacurata Fecioar膬 Maria, care este prezent膬 la toate momentele decisive ale istoriei mântuirii". "Sfânta Fecioar膬 Maria" 鈥� a continuat 鈥� "se afl膬 în centrul misterului Întrup膬rii: Fiul lui Dumnezeu a devenit om prin na葯terea din Preacurata. Noi L-am primit de la Ea. Dumnezeu, în planurile sale misterioase, a ales aceast膬 cale pentru ca Domnul Cristos s膬 vin膬 la noi ca un om adev膬rat, iar noi nu putem g膬si o cale mai bun膬 de a ajunge la El decât prin Fecioara Maria".
Cardinalul a amintit c膬 în "Fioretti" (Florilegiul Faptelor Minunate ale Sfântului Francisc) citim despre un vis în care el vorbe葯te despre viziunea a dou膬 sc膬ri care urcau de pe p膬mânt spre cer. "Prima" 鈥� a amintit 鈥� "era de culoare ro葯ie, iar în vârf se afla Isus care îi invita pe fra葲i s膬 urce, îns膬 fra葲ii, dup膬 câteva încerc膬ri, c膬deau la p膬mânt 葯i renun葲au, considerând c膬 încercarea era peste puterile lor. Sfântul Francisc le-a spus apoi s膬 urce pe a doua scar膬, de culoare alb膬, în vârful c膬reia se afla Fecioara Maria care, cu gesturi pline de afec葲iune, îi încuraja s膬 urce. Aceast膬 scar膬 s-a dovedit a fi mai u葯oar膬 pentru fra葲i, care au ajuns cu u葯urin葲膬 în vârf, unde Preacurata i-a întâmpinat cu o îmbr膬葲i葯are puternic膬, conducând-i apoi la Isus".
