Papa, la morm芒ntul sf芒ntului Paul. Iubirea lui Dumnezeu, la r膬d膬cina oric膬rei voca葲ii
Cetatea Vaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 20 mai 2025. Papa Leon al XIV-lea, cel de-al 267-lea succesor al sfântului Petru, a dorit s膬 se îngenuncheze în rug膬ciune la mormântul apostolului neamurilor, pe care Dumnezeu l-a chemat la o nou膬 existen葲膬 "în timp ce era înc膬 departe de evanghelie 葯i persecuta Biserica", amintind c膬, la r膬d膬cina oric膬rei voca葲ii se afl膬 Dumnezeu, milostivirea 葯i bun膬tatea sa, generoas膬 ca cea a unei mame.
În alocu葲iune, papa Leon al XIV-lea s-a referit 葯i la sfântul Augustin, 葯i el un convertit care, vorbind despre aceea葯i experien葲膬, spune c膬 dac膬 nu am fi avut mai întâi experien葲a iubirii lui Dumnezeu nici noi nu am putea fi în m膬sur膬 s膬 iubim (Predica 34,2)
Succesiv, pontiful s-a oprit asupra ascult膬rii credin葲ei, despre care sfântul Paul vorbe葯te în capitolul întâi al Scrisorii c膬tre Romani, în care împ膬rt膬葯e葯te experien葲a convertirii pe drumul Damascului, eviden葲iind îns膬 c膬 nu a fost lipsit de libertate 葯i c膬 Dumnezeu "i-a l膬sat posibilitatea unei alegeri, a unei ascult膬ri, rod al efortului, al luptelor interioare 葯i exterioare, pe care a acceptat s膬 le înfrunte" (cf Fapte 9, 1-30).
"Mântuirea nu vine prin magie, ci printr-un mister al harului 葯i al credin葲ei, al iubirii lui Dumnezeu care a precedat iubirea noastr膬, al ader膬rii încrez膬toare 葯i libere a omului", a mai spus papa Leon al XIV-lea, inspirându-se din Scrisoarea a Doua a Sfântului Apostol Paul c膬tre Timotei (2 Tim 1,12).
La finalul reflec葲iei, papa Leon al XIV-lea a precizat c膬 bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor a fost încredin葲at膬, de secole, unei comunit膬葲i benedictine, spunând: "De aceea, cum s膬 nu ne amintim, vorbind despre iubire ca izvor 葯i for葲膬 motrice a vestirii Evangheliei, apelurile insistente ale sfântului Benedict, în Regula sa, apelurile la caritate fratern膬 în m膬n膬stire 葯i la ospitalitate fa葲膬 de to葲i (Regula, capitolele LIII; LXIII)? "
"Îns膬" 鈥� a continuat 鈥� "a葯 dori s膬 închei reamintind cuvintele pe care, la distan葲膬 de peste o mie de ani, un alt Benedict, papa Benedict al XVI-lea, le-a adresat tinerilor: 'Dragi prieteni', a spus el, 'Dumnezeu ne iube葯te. Acesta este marele adev膬r al vie葲ii noastre 葯i care d膬 sens la toate celelalte [...]. La originea existen葲ei noastre exist膬 un proiect al iubirii lui Dumnezeu鈥�, iar credin葲a ne determin膬 s膬 ne deschidem inimile acestui mister al iubirii 葯i s膬 tr膬im ca persoane care se recunosc iubite de Dumnezeu' )Omilia la Veghea de rug膬ciune cu tinerii, Madrid, 20 august 2011). Iat膬 r膬d膬cina, simpl膬 葯i unic膬, a oric膬rei misiuni, inclusiv a mea, ca succesor al lui Petru 葯i mo葯tenitor al zelului apostolic al lui Paul. Fie ca Domnul s膬-mi dea harul de a r膬spunde cu fidelitate chem膬rii sale."
Dup膬 alocu葲iune, în cadrul aceleia葯i celebr膬ri, papa a îngenuncheat 葯i s-a rugat 葯i în fa葲a relicvei lan葲ului cu care Apostolul neamurilor a fost legat de soldatul care-l p膬zea, când a fost luat prizonier la Roma (cf. Fapte 28, 16), relicv膬 p膬strat膬 în bazilica papal膬 San Paolo Fuori le Mura Când a ajuns la Roma, Paul a locuit într-o cas膬 închiriat膬 葯i a r膬mas acolo, în arest la domiciliu, timp de doi ani, primindu-i pe to葲i cei care veneau la el (cf. Fapte 28, 30).
