Postul Mare. A patra predică: Mărturisitori și facilitatori ai unei noi umanități
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 11 aprilie 2025. Chemarea la a fi mărturisitori È™i facilitatori ai unei noi umanități, trecând prin poarta strâmtă a iubirii lui Cristos, s-a aflat în centrul celei de-a patra Predici din Postul Mare, È›inută de preotul capucin Roberto Pasolini, predicatorul Casei Pontificale, vineri, 11 aprilie a.c., în Aula Paul al VI-lea din Vatican.
Intitulată "Dilatarea speranÈ›ei. Responsabilitatea Înălțării", predica a oferit o reflecÈ›ie asupra darului Înălțării care "a lăsat Bisericii È™i lumii o moÈ™tenire unică". "Într-un moment în care ne este greu să părăsim scena, convinÈ™i că prezenÈ›a noastră trebuie prelungită până la capăt, Domnul Isus ne arată cât de preÈ›ios este să È™tim să ne luăm rămas bun È™i să ne distanțăm, pentru a rămâne într-o comuniune mai profundă È™i mai autentică" – a observat predicatorul Casei Pontificale.
Prelatul a explicat că meditaÈ›iile propuse în zilele de vineri din Postul Mare, din anul Jubileului, au avut menirea de a ne ajuta "să rămânem legaÈ›i cu statornicie de ancora vieÈ›ii noastre: Cristos", care este pentru noi "o poartă prin care să trecem cu încredere pentru a intra în relaÈ›ie cu Dumnezeu", aceasta fiind totodată "o viață plină de nuanÈ›e È™i forme de dinamism, la care suntem chemaÈ›i să ne convertim inimile, cu răbdare".
Predicatorul a explicat că, contemplând botezul, viaÈ›a publică È™i, în cele din urmă, învierea lui Isus, s-a încercat recunoaÈ™terea trăsăturilor esenÈ›iale ale unei umanități transformate de Evanghelie. "În primul rând" – a spus – "capacitatea de a primi totul ca pe un dar"; apoi, libertatea de a merge dincolo de succese È™i eÈ™ecuri; în cele din urmă, umilinÈ›a de a È™ti cum să ne ridicăm după fiecare înfrângere, în spiritul bucuria a ceea ce am fost capabil să trăim în libertate È™i pace.
În cea de-a patra Predică din Postul Mare s-a evidenÈ›iat responsabilitatea de a da mărturie despre Evanghelie chiar È™i atunci când ni se cere să murim față de noi înÈ™ine, să ne dăruim gratuit celorlalÈ›i, părintele Pasolini spunând: "Revenirea lui Cristos la sfârÈ™itul timpurilor este anticipată în mod misterios de fiecare gest prin care umanitatea noastră ar vrea să iubească, acceptând crucea ca pecete a botezului nostru. Chiar È™i mai ales atunci când acest lucru se întâmplă în tăcere sau indiferență, È™tiind că viaÈ›a noastră este acum ascunsă cu Cristos în Dumnezeu."
Cu referire la absenÈ›a aparentă a lui Dumnezeu de pe scena istoriei, aceasta este, în realitate, "o intensă invitaÈ›ie adresată nouă", a explicat predicatorul, adăugând: "Dacă Domnul s-a înălÈ›at la cer, pe pământ au rămas mădularele trupului său: noi suntem cei chemaÈ›i să întruchipăm È™i să mărturisim adevărul Evangheliei, fără a ceda în faÈ›a unor forme de protagonism sau monopol. Cerul È™i pământul nu mai sunt îndepărtate sau separate, ci împletite într-o sinergie misterioasă de gesturi È™i cuvinte capabile să manifeste lumii plinătatea timpului".
Cu referire la Învierea Domnului nostru Isus Cristos, părintele Pasolini subliniază importanÈ›a de a înÈ›elege că suntem chemaÈ›i să recunoaÈ™tem că modul misterios al întoarcerii lui Cristos "nu poate decât să includă întregul său mister pascal: pătimire, moarte È™i înviere". "Într-adevăr" – a spus – "PaÈ™tele este calea prin care membrii trupului său – Biserica – sunt chemaÈ›i să se facă vizibili în lume", iar "întoarcerea lui Cristos din cer se realizează împreună cu înaintarea spre cer a trupului său, care suntem noi", creÈ™tini care, "purtându-È™i crucea în fiecare zi, mărturisesc adevărul celei mai mari iubiri".
Cea de-a patra Predică din Postul Mare s-a încheiat cu o rugăciune. Tată ceresc, Biserica ta să se bucure, cu bucurie sfântă, de taina pe care o trăieÈ™te în această celebrare de aducere de laudă, pentru ca, prin Fiul tău înălÈ›at la cer, umanitatea noastră să fie înălÈ›ată lângă tine, iar noi, mădulare ale trupului său, să trăim în speranÈ›a de a ne uni cu Cristos, capul nostru, în slavă. Prin Cristos, Domnul nostru – s-a rugat părintele Pasolini la finalul celei de-a Patra predici din Postul Mare, de vineri 11 aprilie, din Aula Paul al VI-lea, din Vatican.