Dumnezeu s?-i d?ruiasc? Papei Francisc fericirea ve?nic?, ?n orizontul imensei Sale iubiri
Cetatea Vaticanului – A. M?rtina?
Vatican News – 26 aprilie 2025. Cu aceste cuvinte a început decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, omilia Sfintei Liturghii de înmormântare a Papei Francisc, celebrat? pe esplanada Bazilicii San Pietro, sâmb?t?, 26 aprilie, cu începere de la ora 10.
În numele Colegiului Cardinalilor, prelatul a adresat cordiale mul?umiri tuturor, pentru prezen??, adresând, "cu sentimente profunde, un salut plin de deferen?? ?i vii mul?umiri ?efilor de stat, ?efilor de guvern ?i delega?iilor oficiale care au venit din multe ??ri pentru a-?i exprima afec?iunea, venera?ia ?i pre?uirea fa?? de Papa care a plecat dintre noi".
În continuarea omiliei, decanul Colegiului Cardinalilor a spus: «Num?rul imens al expresiilor de afec?iune ?i de participare la care cu to?ii am asistat, dup? trecerea sa de pe acest p?mânt la eternitate, ne arat? cât de mult a mi?cat min?ile ?i inimile pontificatul intens al Papei Francisc.
Ultima sa imagine, care va r?mâne în ochii ?i în inimile noastre, este cea de duminica trecut?, din solemnitatea Pa?telui, când Papa Francisc, în ciuda problemelor grave de s?n?tate, a dorit s? dea binecuvântarea de la Loja Binecuvânt?rilor a Bazilicii Sfântul Petru ?i apoi a coborât în aceast? Pia?? pentru a saluta, din papamobilul deschis, marea mul?ime adunat? pentru Sfânta Liturghie de Pa?te.
Prin rug?ciunea noastr?, dorim acum s? încredin??m sufletul iubitului nostru Suveran Pontif lui Dumnezeu, pentru ca El s?-i d?ruiasc? fericirea ve?nic? în orizontul luminos ?i glorios al imensei Sale iubiri.
Suntem lumina?i ?i c?l?uzi?i de pagina Evangheliei, în care a r?sunat chiar vocea lui Cristos, care l-a întrebat pe primul dintre Apostoli: "Petru, m? iube?ti tu mai mult decât ace?tia?" Iar r?spunsul lui Petru a fost prompt ?i sincer: Doamne, Tu ?tii toate; Tu ?tii c? te iubesc! ?i Isus i-a încredin?at marea misiune: "Pa?te oile mele". Aceasta va fi sarcina constant? a lui Petru ?i a succesorilor s?i, o slujire a iubirii în urma Înv???torului ?i a Domnului Cristos.»
«În ciuda fragilit??ii ?i suferin?ei sale finale» – a continuat cardinalul Re – «Papa Francisc a ales s? mearg? pe aceast? cale a d?ruirii de sine pân? în ultima zi a vie?ii sale p?mânte?ti. A c?lcat pe urmele Domnului s?u, P?storul cel bun, care ?i-a iubit oile pân? la punctul de a-?i da via?a pentru ele. ?i a f?cut-o cu for?? ?i senin?tate, aproape de turma sa, Biserica lui Dumnezeu.»
Când cardinalul Bergoglio, la 13 martie 2013, a fost ales de Conclav pentru a-i succeda Papei Benedict al XVI-lea, avea în spate anii de via?? consacrat? în cadrul Societ??ii lui Isus ?i, mai presus de toate, avea bog??ia experien?ei a 21 de ani de slujire pastoral? în Arhidieceza de Buenos Aires, mai întâi ca episcop auxiliar, apoi în calitate de coadiutor ?i apoi ca arhiepiscop.
Decizia de a lua numele Francisc a ap?rut imediat ca alegerea unui program ?i a unui stil pe care dorea s? î?i bazeze pontificatul, c?utând s? se lase ghidat de spiritul Sfântului Francisc de Assisi.
Papa Francisc ?i-a p?strat întotdeauna temperamentul ?i forma de conducere pastoral? ?i a dat imediat amprenta personalit??ii sale puternice în guvernarea Bisericii, stabilind un contact direct cu persoanele ?i popula?iile, dornic s? fie aproape de to?i, cu o aten?ie deosebit? fa?? de persoanele aflate în dificultate, cheltuindu-se f?r? m?sur?, mai ales pentru cei din urm? ai lumii, cei marginaliza?i. A fost un Pap? în mijlocul oamenilor, cu o inim? deschis? fa?? de to?i. A fost, de asemenea, un Pap? atent la noul care ap?rea în societate ?i la ceea ce Duhul Sfânt suscita în Biseric?.
Cu vocabularul s?u caracteristic ?i cu limbajul s?u bogat în imagini ?i metafore, a c?utat întotdeauna s? lumineze problemele timpului nostru cu în?elepciunea Evangheliei, oferind un r?spuns în lumina credin?ei ?i încurajându-ne s? tr?im cre?tine?te provoc?rile ?i contradic?iile acestor ani de schimbare, pe care îi pl?cea s? îi descrie ca "schimbare de epoc?".
Avea o mare spontaneitate ?i un mod informal de a se adresa tuturor, chiar ?i persoanelor aflate departe de Biseric?.
Plin de c?ldur? uman? ?i profund sensibil la dramele zilelor noastre, Papa Francisc a împ?rt??it, cu adev?rat, nelini?tile, suferin?ele ?i speran?ele timpului nostru ?i s-a d?ruit consol?rii ?i încuraj?rii printr-un mesaj în m?sur? s? ajung? la inimile oamenilor într-un mod direct ?i imediat.
Carisma sa de primire ?i ascultare, combinat? cu un mod de a se comporta tipic sensibilit??ii de ast?zi, a atins inimile ?i a încercat s? trezeasc? energiile morale ?i spirituale.
Primatul evangheliz?rii a fost ghidul pontificatului s?u, r?spândind, cu o clar? amprent? misionar?, bucuria Evangheliei, care a fost ?i titlul primei sale exorta?ii apostolice Evangelii gaudium. O bucurie care umple inimile celor care î?i pun speran?ele în Dumnezeu, cu încredere ?i n?dejde.
Firul c?l?uzitor al misiunii sale a fost, de asemenea, convingerea c? Biserica este o cas? pentru to?i; o cas? cu u?i mereu deschise. El a recurs în mod repetat la imaginea Bisericii ca un "spital de campanie" dup? o b?t?lie cu mul?i r?ni?i; o Biseric? dornic? s? se ocupe cu decizie de problemele oamenilor ?i de marile suferin?e care afecteaz? grav lumea contemporan?; o Biseric? capabil? s? se aplece asupra fiec?rui om, dincolo de orice credin?? sau condi?ie, vindecându-i r?nile.
Nenum?rate sunt gesturile ?i îndemnurile sale în favoarea refugia?ilor ?i a persoanelor str?mutate. Insisten?a sa de a face eforturi în favoarea s?racilor a fost, de asemenea, constant?.
Este semnificativ faptul c? prima c?l?torie a Papei Francisc a fost la Lampedusa, o insul? care simbolizeaz? drama emigr?rii, cu mii de oameni îneca?i în mare. C?l?toria la Lesbos, împreun? cu Patriarhul Ecumenic ?i Arhiepiscopul Atenei, s-a aflat, de asemenea, pe aceea?i linie, precum ?i celebrarea unei Sfinte Liturghii la grani?a dintre Mexic ?i Statele Unite, cu ocazia vizitei apostolice în Mexic.
Dintre cele 47 obositoare c?l?torii apostolice, cea în Irak, din 2021, f?cut? sfidând toate riscurile în acel moment, va r?mâne în istorie într-un mod special. Acea vizit? apostolic? dificil? a fost un balsam asupra r?nilor deschise ale poporului irakian, care a suferit atât de mult din cauza activit??ii inumane a ISIS. Aceasta a fost, de asemenea, o c?l?torie important? pentru dialogul interreligios, o alt? dimensiune relevant? a activit??ii sale pastorale. Cu vizita apostolic?, din 2024, în patru na?iuni din Asia ?i Oceania, Papa a ajuns la cea mai "periferic? periferie a lumii".
Papa Francisc a pus întotdeauna în centru Evanghelia milostivirii, subliniind în mod repetat c? Dumnezeu nu obose?te s? ierte: El iart? întotdeauna, indiferent de situa?ia celor care î?i cer iertare ?i se întorc pe calea cea bun?.
De aceea, el a dorit Jubileul extraordinar al milostivirii, subliniind c? îndurarea este "inima Evangheliei".
Milostivirea ?i bucuria Evangheliei sunt dou? cuvinte-cheie ale Papei Francisc.
În contrast cu ceea ce el a numit "cultura debaras?rii", a vorbit despre cultura întâlnirii ?i a solidarit??ii. Tema fraternit??ii a traversat întregul s?u pontificat în tonalit??i vibrante. În Scrisoarea enciclic? Fratelli tutti, el a dorit s? reînvie o aspira?ie mondial? la fraternitate, deoarece to?i suntem copiii aceluia?i Tat? care este în ceruri. Cu for??, el ne-a reamintit adesea c? apar?inem cu to?ii aceleia?i familii umane ?i c? nimeni nu se mântuie?te singur.
În 2019, în timpul c?l?toriei sale apostolice în Emiratele Arabe Unite, Papa Francisc a semnat "Documentul privind fraternitatea uman? pentru pacea mondial? ?i coexisten?a comun?", reamintind paternitatea comun? a lui Dumnezeu.
Adresându-se b?rba?ilor ?i femeilor din întreaga lume, în Scrisoarea enciclic? Laudato si', el a atras aten?ia asupra îndatoririlor ?i coresponsabilit??ii fa?? de casa comun?.
În fa?a dezl?n?uirii atâtor r?zboaie în ultimii ani, cu orori inumane, nenum?ra?i mor?i ?i imense distrugeri, Papa Francisc a ridicat neîncetat vocea implorând pacea ?i f?când apel la ra?iune, îndemnând la negocieri oneste pentru a g?si solu?ii posibile, deoarece r?zboiul – a spus el – nu înseamn? decât moartea oamenilor, distrugerea caselor, distrugerea spitalelor ?i ?colilor. R?zboiul las? întotdeauna lumea într-o situa?ie mai rea decât era înainte: este întotdeauna o înfrângere dureroas? ?i tragic? pentru to?i.
"Construi?i poduri ?i nu ziduri" este un îndemn pe care l-a repetat de multe ori, iar slujirea credin?ei ca succesor al apostolului Petru a fost întotdeauna combinat? cu slujirea umanit??ii în toate dimensiunile sale.
În uniune spiritual? cu întreaga cre?tin?tate, noi ne afl?m aici în num?r mare pentru a ne ruga pentru Papa Francisc, astfel încât Dumnezeu s? îl primeasc? în imensitatea iubirii sale.
Papa Francisc obi?nuia s? î?i încheie discursurile ?i întâlnirile personale spunând: "Nu uita?i s? v? ruga?i pentru mine".
Acum, drag? Papa Francisc, î?i cerem s? te rogi pentru noi ?i te rug?m ca, din cer, s? binecuvântezi Biserica, s? binecuvântezi Roma, s? binecuvântezi întreaga lume, a?a cum ai f?cut duminica trecut? de la balconul central al acestei bazilici, într-o ultim? îmbr??i?are ideal? cu tot poporul lui Dumnezeu ?i cu omenirea care caut? adev?rul cu o inim? sincer? ?i ?ine sus tor?a speran?ei.»