Provocarea de a fi comunicatori ai speran葲ei
Cetatea Vaticanului - Alessandro Gisotti
Vatican News 鈥� 6 februarie 2025. Fi葲i promotori ai speran葲ei. Fi葲i naratorii unor istorisiri cu con葲inut pozitiv. Papa Francisc a lansat aceast膬 provocare comunicatorilor din întreaga lume, persoane cu credin葲膬 sau nu, cu ocazia Jubileului dedicat lor. Comunicatorilor, a葯adar, nu doar jurnali葯tilor. De fapt, pentru papa Francisc, comunicarea nu se limiteaz膬 la profesia, de葯i important膬, de jurnalist. Viziunea sa asupra comunic膬rii este de 360 de grade: ea nu este doar "produc葲ia de 葯tiri", ci o dimensiune esen葲ial膬 a fiin葲ei umane, care implic膬 inima 葯i intelectul. De aceea, comunicarea speran葲ei la care papa Francisc s-a referit în cadrul acestui jubileu devine o provocare urgent膬 nu doar pentru jurnali葯ti, ci pentru to葲i cei care se preocup膬 de îngrijirea unei umanit膬葲i din ce în ce mai r膬nit膬 de violen葲膬 葯i nedreptate.
Considerând teritoriul comunic膬rii, care este mai larg decât cel al informa葲iei, Sfântul P膬rinte se leag膬 în mod ideal de cel care, în urma Conciliului, a fost promotorul Zilelor Mondiale ale Comunica葲iilor Sociale: sfântul Paul al VI-lea. Într-adev膬r, papa Montini 鈥� con葯tient de cât de mult influen葲eaz膬 mass-media via葲a oamenilor 葯i îns膬葯i Biserica 鈥� a dorit ca evenimentul anual s膬 fie dedicat tuturor celor care activeaz膬 în domeniul comunic膬rii, nu doar profesioni葯tilor din mass-media. Ca 葯i în cazul iubitului s膬u predecesor, pentru papa Francisc comunicarea nu este doar un act func葲ional. Este "materia prim膬" a existen葲ei umane, deoarece omul este o creatur膬 iubit膬 de Dumnezeu, care comunic膬 cu el de la început, de la inim膬 la inim膬. Toat膬 comunicarea uman膬 este, prin urmare, integrat膬 în cercul comunic膬rii divine.
Într-adev膬r, de la începutul pontificatului s膬u, Jorge Mario Bergoglio a subliniat întotdeauna importan葲a comunic膬rii "cu inima". În ultimele mesaje pentru Zilele mondiale ale comunica葲iei sociale, pontiful a repetat aceast膬 formul膬: ascult膬, vorbe葯te, vezi, dar întotdeauna cu inima. De asemenea, în mesajul pentru Ziua Mondial膬 a Comunica葲iei Sociale din 2024, dedicat膬 inteligen葲ei artificiale, papa Francisc a dorit s膬 sublinieze c膬, chiar dac膬 ma葯inile avanseaz膬 în dezvoltarea lor tehnologic膬, nimic nu poate înlocui o inim膬 uman膬 care simte compasiune pentru semenii s膬i. La urma urmei, în Biblie, când se scrie "inim膬", nu se face referire doar la un organ, la o parte a fiin葲ei, ci la centrul fiin葲ei umane, locul unde se nasc emo葲iile, visele 葯i temerile. A葯adar, inima este întregul omului, nu o parte.
În primul s膬u mesaj pentru Ziua Mondial膬 a Comunica葲iilor, papa Francisc l-a indicat pe bunul samaritean ca fiind un model al bunului comunicator. Marea for葲膬 a acestui exemplu 鈥� scria pontiful 鈥� este "for葲a proximit膬葲ii", adic膬 a 葯ti cum s膬 te apropii de ceilal葲i, în special de cei care sufer膬, f膬r膬 prejudec膬葲i, 葯i, prin urmare, asumându-葯i riscuri. Comunicarea care genereaz膬 speran葲膬, ne spune acum papa Francisc cu un apel la angajament, nu se poate limita la transmiterea de informa葲ii, ci trebuie s膬 fie capabil膬 s膬 intre într-o rela葲ie profund膬 cu aproapele, aducând un cuvânt de consolare 葯i speran葲膬. Pe scurt, nu este suficient s膬 comunici adev膬rul 鈥� le-a spus pontiful jurnali葯tilor din întreaga lume, reuni葲i în Aula Paul al VI-lea, din Vatican, pe 25 ianuarie 鈥� ci trebuie s膬 fii 葯i autentic.
Dar ce vrea s膬 spun膬 Papa când vorbe葯te despre speran葲膬?
În primul rând, nu este o iluzie care s膬 ne fac膬 s膬 ne sim葲im bine sau un anestezic care s膬 ne fereasc膬 de suferin葲膬. Nu este nici o viziune optimist膬. Speran葲a, care pentru un cre葯tin are chipul 葯i inima lui Isus, ne d膬 o direc葲ie, ne face s膬 ne în膬l葲膬m privirea cu încredere spre ceea ce înc膬 nu putem vedea. Pentru a-l cita pe Vaclav Havel: optimistul crede c膬 totul va merge bine, îns膬 cel care are speran葲膬 葯tie c膬 鈥� chiar dac膬 nu merge totul bine 鈥� exist膬 totu葯i un sens pentru ceea ce se întâmpl膬, o direc葲ie. Pentru papa Francisc speran葲a este un dar care vine de la Dumnezeu. (...)
Totodat膬, pentru pontif comunicarea speran葲ei este încercarea de a istorisi binele, punând în centru experien葲e de speran葲膬 tr膬ite zilnic de oameni obi葯nui葲i, de oamenii cu o via葲膬 sfânt膬 pe care-i cunoa葯tem.
Papa ne îndeamn膬 s膬 d膬m glas tocmai celor care nu se las膬 doborâ葲i 葯i s膬 scoatem la iveal膬 acele scântei de lumin膬 care str膬lucesc chiar 葯i în cele mai întunecate col葲uri ale umanit膬葲ii. Îndemnul pontifului este de a c膬uta acele pepite de speran葲膬 chiar dac膬 sunt înfipte în noroi.
Este un angajament pentru Anul Sfânt, dar care trebuie s膬 continue 葯i dup膬 aceea. (...).
