"Isus Cristos speran葲a noastr膬": o nou膬 serie de cateheze pentru Anul Jubiliar 2025
Cetatea Vaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 18 decembrie 2024. Eviden葲iind c膬 este Isus obiectivul pelerinajului nostru, El fiind calea, drumul pe care trebuie s膬 îl urm膬m, pontiful a explicat c膬 prima parte a noului ciclu de cateheze se va ocupa de copil膬ria lui Isus, care ne este relatat膬 de evangheli葯tii Matei 葯i Luca (cf. Mt 1-2; Lc 1-2).
Evangheliile copil膬riei 鈥� a spus 鈥� relateaz膬 conceperea virginal膬 a lui Isus 葯i na葯terea sa din trupul Mariei; ele amintesc profe葲iile mesianice împlinite în el 葯i vorbesc despre paternitatea legal膬 a lui Iosif, care l-a altoit pe Fiul lui Dumnezeu pe "trunchiul" dinastiei davidice. Ni se prezint膬 un Isus prunc, copil 葯i adolescent, supus p膬rin葲ilor s膬i 葯i, în acela葯i timp, con葯tient c膬 este dedicat în întregime Tat膬lui 葯i Împ膬r膬葲iei sale. Diferen葲a dintre cei doi evangheli葯ti este c膬, în timp ce evanghelistul Luca relateaz膬 evenimentele prin ochii Mariei, evanghelistul Matei o face prin cei ai lui Iosif, insistând asupra unei astfel de paternit膬葲i f膬r膬 precedent.
Oprindu-se asupra primului capitol din Evanghelia dup膬 sfântul Matei, care con葲ine genealogia lui Isus Cristos, "fiul lui David, fiul lui Avraam " (Matei 1, 1), pontiful a explicat c膬 este vorba despre o list膬 de nume deja prezente în Scripturile ebraice, precizând c膬 genealogia este un gen literar, adic膬 o form膬 potrivit膬 pentru a transmite un mesaj foarte important: nimeni nu-葯i d膬 sie葯i via葲a, ci o prime葯te în dar de la al葲ii; în acest caz, este vorba de poporul ales, iar cei care mo葯tenesc depozitul de credin葲膬 de la p膬rin葲ii lor, transmi葲ând via葲a copiilor lor, transmit 葯i credin葲a lor în Dumnezeu.
Cu toate acestea 鈥� a reliefat 鈥� spre deosebire de genealogiile din Vechiul Testament, unde apar doar nume masculine, deoarece în Israel tat膬l este cel care impune numele fiului s膬u, în lista lui Matei cu str膬mo葯ii lui Isus apar 葯i femei.
În concluzie, papa Francisc a pus în lumin膬 faptul c膬 Fiul lui Dumnezeu, consacrat Tat膬lui cu misiunea de a-i face cunoscut chipul (cf. Ioan 1,18; Ioan 14,9), intr膬 în lume ca to葲i fiii oamenilor, atât de mult încât în Nazaret va fi numit "fiul lui Iosif" (Ioan 6:42) sau "fiul tâmplarului" (Mt 13:55); Isus, Dumnezeu adev膬rat 葯i om adev膬rat.
La final, papa Francisc ne-a îndemnat s膬 trezim în noi amintirea recunosc膬toare a str膬mo葯ilor no葯tri. 葮i, mai presus de toate, s膬 îi mul葲umim lui Dumnezeu, care, prin Maica Biseric膬, ne-a generat la via葲a ve葯nic膬, via葲a lui Isus, speran葲a noastr膬.
În cadrul saluturilor în diferite limbi, pontiful a adresat un salut cordial persoanelor vorbitoare de limb膬 chinez膬, urându-le ca apropiata s膬rb膬toare a Na葯terii Mântuitorului s膬 aduc膬 tuturor bucurie 葯i senin膬tate.
葮i pelerinilor de limb膬 spaniol膬 prezen葲i la audien葲a general膬 i-a îndemnat ca, în aceste zile premerg膬toare Cr膬ciunului, s膬-葯i reînnoiasc膬 ruga c膬tre Domnul, cerându-i s膬 acorde lumii darul p膬cii. "Fie ca Isus s膬 v膬 binecuvânteze 葯i Fecioara Maria a Speran葲ei s膬 vegheze asupra voastr膬".
În cadrul salutului adresat vorbitorilor de limb膬 francez膬, pontiful a îndemnat la rug膬ciune de mul葲umire "fa葲膬 de Dumnezeu care, prin Biserica noastr膬 mam膬, ne-a n膬scut pentru via葲a ve葯nic膬, via葲a lui Isus, speran葲a noastr膬".
Îi salut cu cordialitate pe polonezi 鈥� a spus pontiful, amintind tradi葲ia pâinii de Cr膬ciun 鈥� numit膬 opletek 鈥� care este frânt膬 în ajunul s膬rb膬torii Na葯terii Mântuitorului "Fie ca acest gest de iubire, pace 葯i iertare s膬 fie expresia unei inimi deschise pentru to葲i cei pe care îi întâlni葲i pe drumul vostru. Continua葲i s膬 v膬 aminti葲i în special de cei s膬raci, de cei singuri, de victimele inunda葲iilor 葯i de surorile 葯i fra葲ii din Ucraina. V膬 binecuvântez din inim膬" 鈥� a spus pontiful.
Adresându-se vorbitorilor de limb膬 italian膬, pontiful 葯i-a îndreptat gândul 鈥� ca de obicei 鈥� c膬tre tineri, bolnavi, vârstnici, dar 葯i c膬tre cuplurile de tineri care s-au c膬s膬torit de curând. "Cr膬ciunul este aproape 葯i îmi place s膬 cred c膬 în casele voastre exist膬 o Iesle a Na葯terii Domnului: acest element important al spiritualit膬葲ii 葯i culturii noastre este un mod sugestiv de a ne aminti de Isus, care a venit "s膬 locuiasc膬 în mijlocul nostru".
De asemenea, papa Francisc ne-a îndemnat s膬 nu uit膬m de oamenii care sufer膬 din cauza r膬zboiului: din Palestina, Israel, din Ucraina 葯i Myanmar... "S膬 nu uit膬m s膬 ne rug膬m pentru pace, pentru sfâr葯itul r膬zboaielor. R膬zboiul, s膬 ne amintim, este întotdeauna o înfrângere, întotdeauna! R膬zboiul este întotdeauna o înfrângere" 鈥� a spus Sfântul P膬rinte.
