ÐÓMAPµ¼º½

Rugăciunea, misiune prețioasă și necesară în Biserică, mai ales ca pregătire pentru Jubileu

Acțiunea sfințitoare a Duhului Sfânt, care se exprimă nu doar prin Cuvântul lui Dumnezeu și prin Sacramente, ci și prin rugăciune a reprezentat esența catehezei papei Francisc din cadrul audienței generale de miercuri, 6 noiembrie, din Piața San Pietro.

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 6 noiembrie 2024. ReflecÈ›ia pontifului a fost dedicată Duhului Sfânt care este, deopotrivă, subiect È™i obiect al rugăciunii creÈ™tine. Adică – a explicat – El este Cel care inspiră rugăciunea È™i care ne este dăruit prin rugăciune. Mai exact, ne rugăm pentru a-l primi pe Duhul Sfânt È™i îl primim pe Duhul Sfânt pentru a ne ruga cu adevărat, adică asemenea fiilor lui Dumnezeu, nu asemenea sclavilor.

Pontiful s-a oprit mai întâi asupra necesității de a ne ruga pentru a-l primi pe Duhul Sfânt, precizând că, în acest sens, există un cuvânt foarte precis al lui Isus în Evanghelie, cu referință la Evanghelia după sfântul Luca, capitolul 11, versetul 13: "AÈ™adar, dacă voi, care sunteÈ›i aici, răi cum sunteÈ›i, È™tiÈ›i să daÈ›i daruri bune copiilor voÈ™tri, cu cât mai mult Tatăl vostru din ceruri îl va da  pe Duhul Sfânt celor care îl cer!" (Lc 11,13).

Papa a evidenÈ›iat că, în Noul Testament, vedem că Duhul Sfânt se coboară întotdeauna în timpul rugăciunii, El pogorându-se asupra lui Isus la botezul din Iordan, "în timp ce se ruga" (Lc 3, 21); pogorându-se, de asemenea, asupra ucenicilor la Cincizecime, : "în timp ce stăruiau È™i se rugau împreună: " (Fapte 1,14).

Rugăciunea – a subliniat – este singura  "putere" pe care o avem asupra Duhului lui Dumnezeu, amintind că pe Muntele Carmel, falÈ™ii profeÈ›i ai lui Baal se agitau pentru a invoca foc din cer asupra jertfei lor, dar nu s-a întâmplat nimic; în schimb, profetul Ilie s-a rugat, iar focul a coborât È™i a mistuit arderea de tot (cf. 1 Regi 18, 20-38).

Biserica – a stăruit Sfântul Părinte – urmează cu fidelitate acest exemplu, având întotdeauna pe buze implorarea "Vino!" ori de câte ori se adresează Duhului Sfânt. Ea face acest lucru mai ales la Sfânta Liturghie pentru ca Duhul Sfânt să coboare ca roua È™i să sfinÈ›ească pâinea È™i vinul pentru jertfa euharistică.

În cateheză a fost reliefat È™i un alt aspect, foarte important È™i încurajator pentru noi: faptul că Duhul Sfânt este Cel care ne dăruieÈ™te adevărata rugăciune. Spune sfântul Paul în Scrisoarea către Romani (Rom 8,26-27): "… Duhul vine în ajutorul slăbiciunii noastre, pentru că nu ÅŸtim ce să cerem în rugăciune aÅŸa cum se cuvine, dar Duhul însuÅŸi intervine pentru noi cu suspine negrăite.  Însă cel care cercetează inimile ÅŸtie care este dorinÅ£a Duhului; adică intervine în favoarea sfinÅ£ilor după voinÅ£a lui Dumnezeu".

De asemenea, pontiful a evidenÈ›iat un alt mare ajutor dat nouă de Duhul Sfânt: faptul că ne mărturiseÈ™te că suntem copii ai lui Dumnezeu È™i pune pe buzele noastre strigătul: " Tată!" (Rom 8,15; Gal 4,6). În rugăciunea creÈ™tină – a explicat pontiful – nu este omul care vorbeÈ™te cu Dumnezeu, ci este Dumnezeu care se roagă în noi! Ne rugăm lui Dumnezeu prin Dumnezeu.

Tocmai în rugăciune – a continuat – Duhul Sfânt se descoperă ca "Paraclet," adică avocatul È™i apărătorul nostru. El nu ne acuză în faÈ›a Tatălui, ci ne apără. Da, el ne convinge de faptul că suntem păcătoÈ™i (cf. Ioan 16, 8), dar o face pentru ca noi să gustăm bucuria milostivirii Tatălui, nu pentru a ne distruge cu sentimente sterile de vinovăție. Chiar È™i atunci când inima noastră ne reproÈ™ează ceva, el ne reaminteÈ™te că "Dumnezeu este mai mare decât inima noastră" (1 Ioan 3,20).

Duhul Sfânt – a mai spus pontiful – mijloceÈ™te pentru noi È™i ne învață, totodată, să mijlocim, la rândul nostru, pentru fraÈ›ii È™i surorile noastre; El ne învață rugăciunea de mijlocire. Această rugăciune este deosebit de plăcută lui Dumnezeu pentru că este cea mai gratuită È™i dezinteresată. Sfântul Ambrozie observa că,  atunci când toată lumea se roagă pentru toată lumea, rugăciunea se multiplică, rugăciunea fiind o misiune atât de preÈ›ioasă È™i necesară în Biserică, mai ales în acest timp de pregătire pentru Jubileu.

În cadrul saluturilor în diferite limbi, gândul pontifului s-a îndreptat – ca de obicei – către tineri È™i către cuplurile de soÈ›i, dar È™i către persoanele vârstnice È™i către cele bolnave, încurajându-le să trăiască viaÈ›a de zi cu zi în spirit de fidelitate față de Evanghelie. 

 

06 noiembrie 2024, 11:29