ÐÓMAPµ¼º½

Papa în Indonezia. Provocări comune, combaterea extremismului și depășirea mizeriei

"Armonia în respectul diversității se realizează atunci când fiecare viziune particulară ia în considerare nevoile comune și când fiecare grup etnic și confesiune religioasă acționează într-un spirit de fraternitate, urmărind scopul nobil de a servi binele tuturor."

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 4 septembrie 2024. Astfel a evidenÈ›iat papa Francisc în discursul adresat la Jakarta, în Indonezia, miercuri, 4 septembrie, în cadrul întâlnirii cu autoritățile, cu reprezentanÈ›ii societății civile È™i membri ai Corpului Diplomatic, la Palatul PrezidenÈ›ial Istana Negara.

Pontiful a reliefat totodată importanÈ›a conÈ™tiinÈ›ei "de a participa la o istorie comună, în care fiecare îÈ™i aduce propria contribuÈ›ie È™i în care solidaritatea fiecărei părÈ›i față de întreg este fundamentală, ajută la identificarea soluÈ›iilor corecte, la evitarea exasperării contrastelor È™i la transformarea opoziÈ›iei în colaborare eficientă".

Amintind că Indonezia este un vast arhipelag alcătuit din mii È™i mii de insule, scăldate de marea care leagă Asia de Oceania, pontiful a observat: "Aproape că s-ar putea spune că, aÈ™a cum oceanul este elementul natural care uneÈ™te toate insulele indoneziene, respectul reciproc față de caracteristicile culturale, etnice, lingvistice È™i religioase specifice ale tuturor grupurilor umane din care este compusă Indonezia este È›esutul conjunctiv indispensabil care face ca poporul indonezian să fie unit È™i mândru".

Papa Francisc s-a referit È™i la motto-ul naÈ›ional al Indoneziei  "Bhinneka tunggal ika" ("UniÈ›i în diversitate ", literal "MulÈ›i, dar unul"), spunând că exprimă bine această realitate cu multiple faÈ›ete a diverselor popoare unite ferm într-o singură naÈ›iune. "Și" – a continuat – "arată, de asemenea, că aÈ™a cum marea biodiversitate prezentă în acest arhipelag este o sursă de bogăție È™i splendoare, în mod similar, diferenÈ›ele specifice contribuie la formarea unui mozaic magnific, în care fiecare piesă este un element de neînlocuit în compunerea unei lucrări originale È™i preÈ›ioase".

"Acest echilibru înÈ›elept È™i delicat, între multiplicitatea culturilor È™i viziunile ideologice diferite È™i motivele care consolidează unitatea, trebuie apărat permanent împotriva oricărui dezechilibru" – a mai spus Sfântul Părinte, subliniind că este vorba de o muncă de artizanat încredinÈ›ată tuturor, în mod special acÈ›iunii desfășurate de politică, "atunci când aceasta vizează armonia, echitatea, respectarea drepturilor fundamentale ale fiinÈ›ei umane, dezvoltarea durabilă, solidaritatea È™i căutarea păcii, atât în cadrul societății, cât È™i cu alte popoare È™i naÈ›iuni".

Papa Francisc a subliniat totodată că, pentru a promova o armonie paÈ™nică È™i constructivă care să asigure pacea È™i să unească forÈ›ele pentru a învinge dezechilibrele È™i focarele de mizerie care persistă încă în unele zone ale țării, "Biserica Catolică doreÈ™te să intensifice dialogul interreligios". "În acest fel" – a spus – "prejudecățile pot fi eliminate È™i poate creÈ™te un climat de respect reciproc È™i încredere, care este indispensabil pentru a face față provocărilor comune, inclusiv celei de combatere a extremismului È™i intoleranÈ›ei, care - denaturând religia - încearcă să se impună prin înÈ™elăciune È™i violență".

"Biserica" – a continuat – "este în serviciul binelui comun È™i doreÈ™te să consolideze colaborarea cu instituÈ›iile publice È™i cu alÈ›i actori ai societății civile, pentru a încuraja formarea unui È›esut social mai echilibrat È™i pentru a asigura o distribuÈ›ie mai eficientă È™i mai echitabilă a asistenÈ›ei sociale".

Papa Francisc a reliefat principiile de unitate în multiplicitate, justiÈ›ie socială, binecuvântare divină, principii fundamentale, menite să inspire È™i să ghideze programele specifice, care sunt asemenea unei structuri de susÈ›inere, baza solidă pe care se construieÈ™te casa. Pontiful a reliefat că aceste principii se potrivesc foarte bine cu motto-ul vizitei sale în Indonezia: "Credință, fraternitate, compasiune".

"Însă, din păcate" – a adăugat – "în lumea de astăzi observăm anumite tendinÈ›e care împiedică dezvoltarea fraternității universale (cf. Scrisoarea enciclică Fratelii tutti, 9). În diferite regiuni asistăm la apariÈ›ia unor conflicte violente, care sunt adesea rezultatul lipsei de respect reciproc, al dorinÈ›ei intolerante de a lăsa să prevaleze cu orice preÈ› propriile interese, propria poziÈ›ie sau propria relatare istorică parÈ›ială, chiar È™i atunci când acest lucru duce la suferinÈ›e nesfârÈ™ite pentru comunități întregi È™i duce la adevărate războaie sângeroase.

Uneori se dezvoltă tensiuni violente în interiorul statelor, pentru motivul că cei aflaÈ›i la putere ar dori să uniformizeze totul, impunându-È™i viziunea chiar È™i în chestiuni care ar trebui lăsate la latitudinea autonomiei indivizilor sau a grupurilor asociate."

Papa Francisc a observat totodată că, pe de altă parte, "în ciuda declaraÈ›iilor politice convingătoare, există multe situaÈ›ii în care lipseÈ™te un angajament eficient È™i orientat spre viitor pentru construirea justiÈ›iei sociale". "Ca urmare" – a explicat – "o parte considerabilă a umanității este lăsată la margine, fără mijloacele necesare pentru o existență demnă È™i fără sprijinul necesar pentru a face față dezechilibrelor sociale grave È™i în creÈ™tere care declanÈ™ează conflicte acute."

"Și cum se rezolvă acest lucru? Cu o lege a morÈ›ii, adică limitând naÈ™terile, limitând cea mai mare bogăție pe care o are o È›ară, care este natalitatea?  Èšara dumneavoastră, pe de altă parte, are familii de trei, patru, cinci copii. Și acest lucru se poate vedea în nivelul de vârstă al țării. ContinuaÈ›i în acest mod. Este un exemplu pentru toate țările. Poate că acest lucru pare amuzant; poate că unele familii preferă să aibă o pisică, un câine mic, È™i nu un copil. Dar aÈ™a nu merge" – a mai spus pontiful.

"În alte contexte" – a adăugat – "pe de altă parte, oamenii cred că pot sau ar trebui să ignore căutarea binecuvântării lui Dumnezeu, considerând-o superfluă pentru fiinÈ›ele umane È™i societatea civilă, pe care ar trebui să le promoveze prin propriile lor eforturi, dar în acest fel se confruntă adesea cu frustrări È™i eÈ™ecuri. Dimpotrivă, există cazuri în care credinÈ›a în Dumnezeu este pusă continuu în prim-plan, dar adesea pentru a fi manipulată din păcate È™i pentru a servi nu la construirea păcii, comuniunii, dialogului, respectului, colaborării, fraternității, ci pentru a alimenta diviziunile È™i a spori ura."

"FraÈ›i È™i surori, în faÈ›a acestor umbre, este plăcut să observăm cum filosofia care inspiră organizarea statului indonezian manifestă înÈ›elepciune È™i echilibru. Îmi însuÈ™esc, în această privință, cuvintele Sfântului Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale chiar la acest palat în 1989. Printre altele, el a spus: 'Recunoscând prezenÈ›a diversității legitime, respectând drepturile umane È™i politice ale tuturor cetățenilor È™i promovând creÈ™terea unității naÈ›ionale bazate pe toleranță È™i respect pentru ceilalÈ›i, puneÈ›i bazele acelei societăți drepte È™i paÈ™nice pe care toÈ›i indonezienii È™i-o doresc pentru ei înÈ™iÈ™i È™i pe care doresc să o transmită copiilor lor' (Discurs adresat preÈ™edintele Republicii Indonezia È™i autorități, Jakarta, 9 octombrie 1989).

"Chiar dacă uneori, în cursul evenimentelor istorice, principiile directoare amintite mai sus nu au avut întotdeauna forÈ›a de a se impune în toate circumstanÈ›ele, ele rămân valabile È™i de bază, ca un far care arată direcÈ›ia de urmat È™i avertizează asupra celor mai periculoase greÈ™eli de evitat" – a mai spus papa Francisc în discursul adresat miercuri, 4 septembrie, la Jakarta, în Indonezia, autorităților țării, reprezentanÈ›ilor societății civile È™i membrilor corpului diplomatic.

 

04 septembrie 2024, 10:53