Papa: Literatura educ膬 inima 葯i mintea, deschide la ascultarea celorlal葲i
Cetatea Vaticanului - Tiziana Campisi
Vatican News 鈥� 5 august 2024. O carte bun膬 deschide mintea, stimuleaz膬 inima, antreneaz膬 pentru via葲膬 鈥� asigur膬 papa Francisc, îndemnându-i pe viitorii preo葲i, dar 葯i pe "to葲i lucr膬torii pastorali" 葯i pe "orice cre葯tin" s膬 în葲eleag膬 "valoarea lecturii unor romane 葯i poezii în vederea maturiz膬rii personale". Prin "Scrisoarea despre rolul literaturii în formare", scris膬 pe 17 iulie 葯i publicat膬 duminic膬, 4 august, Suveranul Pontif inten葲ioneaz膬 s膬 "trezeasc膬 din nou iubirea pentru lectur膬" 葯i mai ales "s膬 propun膬 o schimbare radical膬 de ritm" în preg膬tirea candida葲ilor la preo葲ie, astfel încât s膬 se acorde mai mult spa葲iu lecturii operelor literare. Deoarece literatura poate "educa inima 葯i mintea p膬storului" la "exerci葲iul liber 葯i smerit al propriei ra葲ionalit膬葲i" 葯i la "recunoa葯terea fructuoas膬 a pluralismului limbilor", poate l膬rgi sensibilitatea uman膬 葯i conduce la "o mare deschidere spiritual膬". În plus, sarcina credincio葯ilor, 葯i a preo葲ilor în special, este de a "atinge inima omului contemporan pentru ca acesta s膬 fie mi葯cat 葯i deschis în fa葲a vestirii Domnului Isus", iar în toate acestea "contribu葲ia pe care literatura 葯i poezia o pot oferi este de o valoare de neegalat".
Efectele benefice ale lecturii
În Scrisoare, papa Francisc subliniaz膬 în primul rând efectele benefice ale unei c膬r葲i bune care, "adesea în plictiseala vacan葲elor, în c膬ldura 葯i singur膬tatea unor cartiere pustii", poate fi "o oaz膬 care ne îndep膬rteaz膬 de alte alegeri care nu ne fac bine" 葯i care, în "momentele de oboseal膬, de furie, de dezam膬gire, de e葯ec 葯i când nici m膬car în rug膬ciune nu reu葯im s膬 g膬sim lini葯tea sufletului", ne poate ajuta s膬 trecem peste momentele dificile 葯i "s膬 avem un pic mai mult膬 senin膬tate". Pentru c膬 poate "acea lectur膬 deschide noi spa葲ii interioare" care ne ajut膬 s膬 nu ne închidem "în acele câteva idei obsesive", care apoi "ne blocheaz膬 într-o manier膬 inexorabil膬". Oamenii obi葯nuiau s膬 se dedice mai des lecturii "înainte de omniprezen葲a mass-mediei, a re葲elelor de socializare, a telefoanelor mobile 葯i a altor dispozitive", observ膬 pontiful, subliniind c膬 într-un produs audiovizual, de葯i "mai complet", "marja 葯i timpul pentru a 'îmbog膬葲i' nara葲iunea sau a o interpreta sunt de obicei reduse", în timp ce citind o carte "cititorul este mult mai activ". O oper膬 literar膬 este "un text viu 葯i mereu fecund". Se întâmpl膬, de fapt, ca "citind, cititorul s膬 se îmbog膬葲easc膬 prin ceea ce prime葯te de la autor", iar acest lucru "îi permite s膬 fac膬 s膬 înfloreasc膬 bog膬葲ia propriei persoane".
Dedica葲i timp literaturii în Seminarii
De葯i este pozitiv faptul c膬 "în unele Seminarii se dep膬葯e葯te obsesia pentru ecrane 鈥� 葯i pentru fake news otr膬vitoare, superficiale 葯i agresive 鈥� 葯i se dedic膬 timp literaturii", lecturii, discu葲iilor despre "c膬r葲i, noi sau vechi, care continu膬 s膬 ne spun膬 multe lucruri" 鈥� observ膬 papa Francisc 鈥� în general, "în parcursul de formare al celor care se îndreapt膬 spre preo葲ie" nu exist膬 un spa葲iu adecvat pentru literatur膬, considerat膬 "o expresie minor膬 de cultur膬 care nu apar葲ine parcursului de preg膬tire 葯i, prin urmare, experien葲ei pastorale concrete a viitorilor preo葲i". "O astfel de abordare nu este bun膬", eviden葲iaz膬 Sfântul P膬rinte, ducând la "o form膬 de grav膬 s膬r膬cire intelectual膬 葯i spiritual膬 a viitorilor preo葲i", care astfel nu au "acces privilegiat, prin literatur膬, la inima culturii umane 葯i mai precis la inima fiin葲ei umane". Pentru c膬, practic, literatura are de-a face "cu ceea ce fiecare dintre noi dore葯te de la via葲膬" 葯i "intr膬 într-o rela葲ie intim膬 cu existen葲a noastr膬 concret膬, cu tensiunile, dorin葲ele 葯i sensurile ei esen葲iale".
C膬r葲ile ca tovar膬葯i de c膬l膬torie
Amintindu-葯i de anii în care a predat la o 葯coal膬 iezuit膬 din Santa Fe, între 1964 葯i 1965, papa Francisc poveste葯te c膬, în calitate de profesor de literatur膬, elevii trebuiau s膬 studieze despre El Cid, în timp ce ei "cereau s膬 citeasc膬 García Lorca". "Apoi am decis ca ei s膬 studieze El Cid acas膬, iar în timpul lec葲iilor s膬 m膬 ocup de autorii care le pl膬ceau cel mai mult b膬ie葲ilor", î葯i aminte葯te pontiful , ad膬ugând c膬 ei preferau "operele literare contemporane", dar c膬 "citind c膬r葲ile care îi atr膬geau în acel moment, c膬p膬tau un gust mai general pentru literatur膬, pentru poezie, iar apoi treceau la al葲i autori", pentru c膬 "în cele din urm膬, inima caut膬 mai mult 葯i fiecare î葯i g膬se葯te propriul drum în literatur膬". În acest sens, Sfântul P膬rinte m膬rturise葯te c膬 îi plac "autorii dramatici, pentru c膬 to葲i am putea sim葲i operele lor ca pe ale noastre, ca pe o expresie a propriilor noastre drame". Suveranul Pontif avertizeaz膬, îns膬, c膬 nu trebuie "citit ceva din obliga葲ie", dimpotriv膬, trebuie selectate lecturile "cu deschidere, uimire, flexibilitate".
Întâlnirea lui Isus întrupat
Ast膬zi, pentru "a r膬spunde în mod adecvat setei de Dumnezeu a multor oameni, astfel încât ace葯tia s膬 nu încerce s膬 o sting膬 cu propuneri alienante sau cu un Isus Cristos f膬r膬 trup", credincio葯ii 葯i preo葲ii, în vestirea Evangheliei, trebuie s膬 se angajeze pentru ca "to葲i s膬 întâlneasc膬 un Isus Cristos întrupat, f膬cut om, istorie". Nu trebuie pierdut膬 niciodat膬 din vedere "'trupul' lui Isus Cristos", recomand膬 pontiful, "acel trup f膬cut din pasiuni, emo葲ii, sentimente, istorii concrete, mâini care ating 葯i vindec膬, priviri care elibereaz膬 葯i încurajeaz膬, din ospitalitate, din iertare, din indignare, din curaj, din îndr膬zneal膬: într-un cuvânt, din iubire". Din acest motiv, subliniaz膬 papa Francisc, "frecventarea asidu膬 a literaturii îi poate face pe viitorii preo葲i 葯i pe to葲i lucr膬torii pastorali 葯i mai sensibili la umanitatea deplin膬" a lui Cristos "în care se revars膬 pe deplin divinitatea sa".
Obiceiul de a citi are consecin葲e pozitive
În Scrisoare, papa Francisc vorbe葯te 葯i despre consecin葲ele pozitive care, potrivit cercet膬torilor, decurg din 'obiceiul de a citi', care ajut膬 'la dobândirea unui vocabular mai larg', 'la dezvoltarea diferitelor aspecte' ale propriei inteligen葲e', 'stimuleaz膬 imagina葲ia 葯i creativitatea', 'permite s膬 înv膬葲膬m s膬 ne exprim膬m nara葲iunile într-un mod mai bogat', 'îmbun膬t膬葲e葯te 葯i capacitatea de concentrare, reduce nivelurile de deteriorare cognitiv膬, calmeaz膬 stresul 葯i anxietatea'. În mod concret, lectura "ne preg膬te葯te s膬 în葲elegem 葯i, prin urmare, s膬 facem fa葲膬 diverselor situa葲ii care pot ap膬rea în via葲膬", continu膬 papa Francis, "citind, ne cufund膬m în personajele, grijile, dramele, pericolele, temerile oamenilor care au dep膬葯it pân膬 la urm膬 provoc膬rile vie葲ii". 葮i, împreun膬 cu scriitorul Borges, putem merge atât de departe încât s膬 definim literatura ca fiind "ascultarea vocii cuiva".
Încetini葲i, contempla葲i, asculta葲i
Literatura serve葯te "pentru a experimenta efectiv via葲a". 葮i dac膬 "privirea noastr膬 obi葯nuit膬 asupra lumii este ca 葯i "redus膬" 葯i limitat膬 din cauza presiunii" diferitelor angajamente personale 葯i "chiar 葯i serviciul 鈥� de cult, pastoral, caritabil 鈥� poate deveni" doar ceva de f膬cut, riscul este de a "c膬dea într-o c膬utare continu膬 a eficien葲ei care banalizeaz膬 discern膬mântul, s膬r膬ce葯te sensibilitatea 葯i reduce complexitatea". A葯adar, în "via葲a noastr膬 de zi cu zi" trebuie s膬 înv膬葲膬m "s膬 ne îndep膬rt膬m de ceea ce este imediat", sugereaz膬, "s膬 încetinim, s膬 contempl膬m 葯i s膬 ascult膬m", ceea ce se poate întâmpla atunci când ne oprim s膬 citim o carte. Trebuie s膬 "recuper膬m modalit膬葲i ospitaliere, care nu sunt strategice, de raportare la realitate", avem nevoie de "distan葲膬, lentoare, libertate" pentru o apropiere de ceea ce este real, în cuvinte simple, iar literatura ne permite "s膬 ne antren膬m privirea pentru a c膬uta 葯i explora adev膬rul oamenilor 葯i al situa葲iilor", "ne ajut膬 s膬 ne afirm膬m prezen葲a în lume". Mai mult, insist膬 Sfântul P膬rinte, "citind un text literar" vedem prin ochii celorlal葲i, dezvolt膬m "puterea empatic膬 a imagina葲iei", "descoperim c膬 ceea ce sim葲im nu este doar al nostru, este universal, 葯i astfel nici cea mai abandonat膬 persoan膬 nu se simte singur膬".
