杏MAP导航

Cetatea Vaticanului - Tiziana Campisi
Vatican News – 5 august 2024. O carte bun? deschide mintea, stimuleaz? inima, antreneaz? pentru via?? – asigur? papa Francisc, îndemnându-i pe viitorii preo?i, dar ?i pe "to?i lucr?torii pastorali" ?i pe "orice cre?tin" s? în?eleag? "valoarea lecturii unor romane ?i poezii în vederea maturiz?rii personale". Prin "Scrisoarea despre rolul literaturii în formare", scris? pe 17 iulie ?i publicat? duminic?, 4 august, Suveranul Pontif inten?ioneaz? s? "trezeasc? din nou iubirea pentru lectur?" ?i mai ales "s? propun? o schimbare radical? de ritm" în preg?tirea candida?ilor la preo?ie, astfel încât s? se acorde mai mult spa?iu lecturii operelor literare. Deoarece literatura poate "educa inima ?i mintea p?storului" la "exerci?iul liber ?i smerit al propriei ra?ionalit??i" ?i la "recunoa?terea fructuoas? a pluralismului limbilor", poate l?rgi sensibilitatea uman? ?i conduce la "o mare deschidere spiritual?". În plus, sarcina credincio?ilor, ?i a preo?ilor în special, este de a "atinge inima omului contemporan pentru ca acesta s? fie mi?cat ?i deschis în fa?a vestirii Domnului Isus", iar în toate acestea "contribu?ia pe care literatura ?i poezia o pot oferi este de o valoare de neegalat".

Efectele benefice ale lecturii

În Scrisoare, papa Francisc subliniaz? în primul rând efectele benefice ale unei c?r?i bune care, "adesea în plictiseala vacan?elor, în c?ldura ?i singur?tatea unor cartiere pustii", poate fi "o oaz? care ne îndep?rteaz? de alte alegeri care nu ne fac bine" ?i care, în "momentele de oboseal?, de furie, de dezam?gire, de e?ec ?i când nici m?car în rug?ciune nu reu?im s? g?sim lini?tea sufletului", ne poate ajuta s? trecem peste momentele dificile ?i "s? avem un pic mai mult? senin?tate". Pentru c? poate "acea lectur? deschide noi spa?ii interioare" care ne ajut? s? nu ne închidem "în acele câteva idei obsesive", care apoi "ne blocheaz? într-o manier? inexorabil?". Oamenii obi?nuiau s? se dedice mai des lecturii "înainte de omniprezen?a mass-mediei, a re?elelor de socializare, a telefoanelor mobile ?i a altor dispozitive", observ? pontiful, subliniind c? într-un produs audiovizual, de?i "mai complet", "marja ?i timpul pentru a 'îmbog??i' nara?iunea sau a o interpreta sunt de obicei reduse", în timp ce citind o carte "cititorul este mult mai activ". O oper? literar? este "un text viu ?i mereu fecund". Se întâmpl?, de fapt, ca "citind, cititorul s? se îmbog??easc? prin ceea ce prime?te de la autor", iar acest lucru "îi permite s? fac? s? înfloreasc? bog??ia propriei persoane".

Dedica?i timp literaturii în Seminarii

De?i este pozitiv faptul c? "în unele Seminarii se dep??e?te obsesia pentru ecrane – ?i pentru fake news otr?vitoare, superficiale ?i agresive – ?i se dedic? timp literaturii", lecturii, discu?iilor despre "c?r?i, noi sau vechi, care continu? s? ne spun? multe lucruri" – observ? papa Francisc –  în general, "în parcursul de formare al celor care se îndreapt? spre preo?ie" nu exist? un spa?iu adecvat pentru literatur?, considerat? "o expresie minor? de cultur? care nu apar?ine parcursului de preg?tire ?i, prin urmare, experien?ei pastorale concrete a viitorilor preo?i". "O astfel de abordare nu este bun?", eviden?iaz? Sfântul P?rinte, ducând la "o form? de grav? s?r?cire intelectual? ?i spiritual? a viitorilor preo?i", care astfel nu au "acces privilegiat, prin literatur?, la inima culturii umane ?i mai precis la inima fiin?ei umane". Pentru c?, practic, literatura are de-a face "cu ceea ce fiecare dintre noi dore?te de la via??" ?i "intr? într-o rela?ie intim? cu existen?a noastr? concret?, cu tensiunile, dorin?ele ?i sensurile ei esen?iale".

C?r?ile ca tovar??i de c?l?torie

Amintindu-?i de anii în care a predat la o ?coal? iezuit? din Santa Fe, între 1964 ?i 1965, papa Francisc poveste?te c?, în calitate de profesor de literatur?, elevii trebuiau s? studieze despre El Cid, în timp ce ei "cereau s? citeasc? García Lorca". "Apoi am decis ca ei s? studieze El Cid acas?, iar în timpul lec?iilor s? m? ocup de autorii care le pl?ceau cel mai mult b?ie?ilor", î?i aminte?te pontiful , ad?ugând c? ei preferau "operele literare contemporane", dar c? "citind c?r?ile care îi atr?geau în acel moment, c?p?tau un gust mai general pentru literatur?, pentru poezie, iar apoi treceau la al?i autori", pentru c? "în cele din urm?, inima caut? mai mult ?i fiecare î?i g?se?te propriul drum în literatur?". În acest sens, Sfântul P?rinte m?rturise?te c? îi plac "autorii dramatici, pentru c? to?i am putea sim?i operele lor ca pe ale noastre, ca pe o expresie a propriilor noastre drame". Suveranul Pontif avertizeaz?, îns?, c? nu trebuie "citit ceva din obliga?ie", dimpotriv?, trebuie selectate lecturile "cu deschidere, uimire, flexibilitate".

Întâlnirea lui Isus întrupat

Ast?zi, pentru "a r?spunde în mod adecvat setei de Dumnezeu a multor oameni, astfel încât ace?tia s? nu încerce s? o sting? cu propuneri alienante sau cu un Isus Cristos f?r? trup", credincio?ii ?i preo?ii, în vestirea Evangheliei, trebuie s? se angajeze pentru ca "to?i s? întâlneasc? un Isus Cristos întrupat, f?cut om, istorie". Nu trebuie pierdut? niciodat? din vedere "'trupul' lui Isus Cristos", recomand? pontiful, "acel trup f?cut din pasiuni, emo?ii, sentimente, istorii concrete, mâini care ating ?i vindec?, priviri care elibereaz? ?i încurajeaz?, din ospitalitate, din iertare, din indignare, din curaj, din îndr?zneal?: într-un cuvânt, din iubire". Din acest motiv, subliniaz? papa Francisc, "frecventarea asidu? a literaturii îi poate face pe viitorii preo?i ?i pe to?i lucr?torii pastorali ?i mai sensibili la umanitatea deplin?" a lui Cristos "în care se revars? pe deplin divinitatea sa".

Obiceiul de a citi are consecin?e pozitive

În Scrisoare, papa Francisc vorbe?te ?i despre consecin?ele pozitive care, potrivit cercet?torilor, decurg din 'obiceiul de a citi', care ajut? 'la dobândirea unui vocabular mai larg', 'la dezvoltarea diferitelor aspecte' ale propriei inteligen?e', 'stimuleaz? imagina?ia ?i creativitatea', 'permite s? înv???m s? ne exprim?m nara?iunile într-un mod mai bogat', 'îmbun?t??e?te ?i capacitatea de concentrare, reduce nivelurile de deteriorare cognitiv?, calmeaz? stresul ?i anxietatea'. În mod concret, lectura "ne preg?te?te s? în?elegem ?i, prin urmare, s? facem fa?? diverselor situa?ii care pot ap?rea în via??", continu? papa Francis, "citind, ne cufund?m în personajele, grijile, dramele, pericolele, temerile oamenilor care au dep??it pân? la urm? provoc?rile vie?ii". ?i, împreun? cu scriitorul Borges, putem merge atât de departe încât s? definim literatura ca fiind "ascultarea vocii cuiva".

Încetini?i, contempla?i, asculta?i

Literatura serve?te "pentru a experimenta efectiv via?a". ?i dac? "privirea noastr? obi?nuit? asupra lumii este ca ?i "redus?" ?i limitat? din cauza presiunii" diferitelor angajamente personale ?i "chiar ?i serviciul – de cult, pastoral, caritabil – poate deveni" doar ceva de f?cut, riscul este de a "c?dea într-o c?utare continu? a eficien?ei care banalizeaz? discern?mântul, s?r?ce?te sensibilitatea ?i reduce complexitatea". A?adar, în "via?a noastr? de zi cu zi" trebuie s? înv???m "s? ne îndep?rt?m de ceea ce este imediat", sugereaz?, "s? încetinim, s? contempl?m ?i s? ascult?m", ceea ce se poate întâmpla atunci când ne oprim s? citim o carte. Trebuie s? "recuper?m modalit??i ospitaliere, care nu sunt strategice, de raportare la realitate", avem nevoie de "distan??, lentoare, libertate" pentru o apropiere de ceea ce este real, în cuvinte simple, iar literatura ne permite "s? ne antren?m privirea pentru a c?uta ?i explora adev?rul oamenilor ?i al situa?iilor", "ne ajut? s? ne afirm?m prezen?a în lume". Mai mult, insist? Sfântul P?rinte, "citind un text literar" vedem prin ochii celorlal?i, dezvolt?m "puterea empatic? a imagina?iei", "descoperim c? ceea ce sim?im nu este doar al nostru, este universal, ?i astfel nici cea mai abandonat? persoan? nu se simte singur?".