杏MAP导航

Cetatea Vaticanului

Vatican News - 4 octombrie 2023. "Laudate Deum (L膬uda葲i-l pe Domnul) este titlul documentului. Pentru c膬 o fiin葲膬 uman膬 care pretinde s膬 se substituie lui Dumnezeu devine cel mai mare pericol pentru ea îns膬葯i". Cu aceste cuvinte se încheie exorta葲ia apostolic膬 a papei Francisc, publicat膬 la 4 octombrie 2023. Un text în continuitate cu enciclica Laudato si', din 2015, împ膬r葲it în 葯ase capitole 葯i 73 de paragrafe care are în vedere 葯i viitoarea întâlnire la vârf cu privire la schimb膬rile climatice, COP28, de la Dubai, care va avea loc peste dou膬 luni. Dorin葲a Succesorul lui Petru este de a lansa un apel la coresponsabilitate în fa葲a urgen葲ei schimb膬rilor climatice, deoarece lumea "se pr膬bu葯e葯te 葯i se apropie poate de un punct de ruptur膬". Este una dintre "provoc膬rile majore cu care se confrunt膬 societatea 葯i comunitatea global膬", "efectele schimb膬rilor climatice sunt suferite de persoanele cele mai vulnerabile" (3).

Semnele schimb膬rilor climatice tot mai evidente

În primul capitol, papa Francisc explic膬 faptul c膬, oricât de mult am încerca s膬 le neg膬m, "semnele schimb膬rilor climatice sunt acolo, din ce în ce mai evidente". El men葲ioneaz膬 "fenomene extreme, perioade frecvente de c膬ldur膬 anormal膬, secete 葯i alte plângeri ale p膬mântului". Pontiful afirm膬 c膬 "este verificabil faptul c膬 anumite schimb膬ri climatice provocate de om cresc semnificativ probabilitatea unor fenomene extreme mai frecvente 葯i mai intense". Iar celor care minimalizeaz膬, le r膬spunde, spunând c膬 ceea ce vedem acum este o accelerare neobi葯nuit膬 a înc膬lzirii. "Probabil c膬 în câ葲iva ani multe popula葲ii vor trebui s膬-葯i mute locuin葲ele din cauza acestor evenimente" (6).

Nu s膬racii sunt de vin膬

Celor care îi acuz膬 pe s膬raci c膬 au prea mul葲i copii 葯i care încearc膬, poate, s膬 rezolve problema "mutilând femeile din 葲膬rile mai pu葲in dezvoltate", papa Francis le aminte葯te "c膬 un mic procent din cea mai bogat膬 popula葲ie a lumii polueaz膬 mai mult decât 50% din popula葲ia cea mai s膬rac膬". Africa, care "g膬zduie葯te mai mult de jum膬tate din popula葲ia cea mai s膬rac膬 a lumii, este responsabil膬 doar de o frac葲iune din emisiile istorice" (9). Papa îi contest膬 apoi pe cei care sus葲in c膬 o utilizare mai redus膬 a combustibililor fosili va duce la "o reducere a locurilor de munc膬". În realitate, "milioane de oameni î葯i pierd locurile de munc膬" din cauza schimb膬rilor climatice.

În timp ce tranzi葲ia c膬tre energiile regenerabile, "bine gestionat膬", este capabil膬 s膬 "genereze nenum膬rate locuri de munc膬 în diverse sectoare". Acesta este motivul pentru care politicienii 葯i antreprenorii trebuie s膬 se ocupe de ea acum" (10).

Originea uman膬 indubitabil膬

"Originea uman膬 - 'antropic膬 - a schimb膬rilor climatice nu mai poate fi pus膬 la îndoial膬", afirm膬 papa Francisc. "Concentra葲ia de gaze cu efect de ser膬 în atmosfer膬...:  în ultimii cincizeci de ani, cre葯terea s-a accelerat dramatic" (11). În acela葯i timp, temperatura "a crescut cu o vitez膬 f膬r膬 precedent în ultimii dou膬 mii de ani" (12). Acest lucru a dus la acidificarea m膬rilor 葯i la topirea ghe葲arilor. Coinciden葲a dintre aceste evenimente 葯i cre葯terea emisiilor de gaze cu efect de ser膬 "nu poate fi ascuns膬. Marea majoritate a cercet膬torilor în domeniul climei sus葲in aceast膬 corela葲ie 葯i doar un procent foarte mic dintre ei încearc膬 s膬 nege aceste dovezi". Din nefericire, observ膬 Suveranul Pontif, criza climatic膬 nu este o chestiune "care s膬 intereseze marile puteri economice, preocupate s膬 ob葲in膬 profitul maxim cu cel mai mic cost 葯i în cel mai scurt timp posibil" (13).

Suntem la limita timpului pentru a evita pagube mai dramatice

"Sunt obligat", continu膬 papa Francisc, "s膬 fac aceste preciz膬ri, care pot p膬rea evidente, din cauza unor opinii dispre葲uitoare 葯i nerezonabile pe care le g膬sesc chiar 葯i în interiorul Bisericii Catolice. Dar nu ne mai putem îndoi c膬 motivul pentru viteza neobi葯nuit膬 a acestor schimb膬ri periculoase este un fapt de net膬g膬duit: evolu葲iile enorme legate de interven葲ia necontrolat膬 a omului în natur膬" (14). Din p膬cate, unele manifest膬ri ale acestei crize climatice sunt deja ireversibile pentru cel pu葲in sute de ani. Este nevoie urgent膬 de o "viziune mai ampl膬.... Nu ni se cere nimic mai mult decât o anumit膬 responsabilitate pentru mo葯tenirea pe care o vom l膬sa în urm膬 dup膬 trecerea noastr膬 prin aceast膬 lume" (18).

Paradigma tehnocratic膬: ideea unei fiin葲e umane f膬r膬 limite

În cel de-al doilea capitol, papa Francisc vorbe葯te despre paradigma tehnocratic膬 care "const膬 în a gândi ca 葯i cum realitatea, bun膬tatea 葯i adev膬rul ar izvorî spontan din îns膬葯i puterea tehnologiei 葯i a economiei" (20), bazat膬 pe ideea unei fiin葲e umane f膬r膬 limite. "Niciodat膬 omenirea nu a avut atâta putere asupra ei îns膬葯i 葯i nimic nu garanteaz膬 c膬 o va folosi bine, mai ales având în vedere modul în care o folose葯te.... Este teribil de riscant ca aceasta s膬 fie concentrat膬 într-o mic膬 parte a umanit膬葲ii" (23). Papa reitereaz膬 faptul c膬 "lumea din jurul nostru nu este un obiect de exploatare, de utilizare neîngr膬dit膬, de ambi葲ie nelimitat膬" (25). El aminte葯te, de asemenea, c膬 suntem inclu葯i în natur膬, iar "acest lucru exclude ideea c膬 fiin葲a uman膬 este un outsider, un factor extern capabil doar s膬 d膬uneze mediului" (26).

Decaden葲a etic膬 a puterii: marketing 葯i informa葲ii false

Am f膬cut "progrese tehnologice impresionante 葯i uimitoare 葯i nu ne d膬m seama c膬, în acela葯i timp, am devenit extrem de periculo葯i, capabili s膬 punem în pericol via葲a multor fiin葲e 葯i propria noastr膬 supravie葲uire" (28). "Decaden葲a etic膬 a puterii reale este mascat膬 de marketing 葯i de informa葲ii false, mecanisme utile în mâinile celor care dispun de resurse mai mari pentru a influen葲a opinia public膬 prin intermediul lor". "Extazia葲i în fa葲a promisiunilor atâtor fal葯i profe葲i, s膬racii în葯i葯i cad uneori în în葯el膬ciunea unei lumi care nu este construit膬 pentru ei" (31). Exist膬 "o domina葲ie a celor n膬scu葲i cu condi葲ii mai bune de dezvoltare" (32).

O politic膬 interna葲ional膬 slab膬

În urm膬torul capitol al exorta葲iei apostolice, papa Francisc abordeaz膬 tema sl膬biciunii politicii interna葲ionale, insistând asupra necesit膬葲ii de a favoriza "acordurile multilaterale între state" (34). El solicit膬 "organiza葲ii mondiale mai eficiente, înzestrate cu autoritate pentru a asigura binele comun al lumii". Astfel de organiza葲ii "trebuie s膬 fie înzestrate cu o autoritate real膬 pentru a "asigura" realizarea anumitor obiective inalienabile" (35). Sfântul P膬rinte deplânge "faptul c膬 crizele mondiale sunt irosite", a葯a cum s-a întâmplat cu criza financiar膬 din 2007-2009 葯i cu pandemia, care au adus "un mai mare individualism, mai pu葲in膬 integrare, o mai mare libertate pentru cei cu adev膬rat puternici, care g膬sesc întotdeauna o cale de a sc膬pa nev膬t膬ma葲i" (36). Provocarea de ast膬zi este de a recrea un nou multilateralism "în lumina noii situa葲ii globale" (37), recunoscând c膬 numeroasele agreg膬ri 葯i organiza葲ii ale societ膬葲ii civile contribuie la compensarea sl膬biciunilor comunit膬葲ii interna葲ionale.

Sunt inutile institu葲iile care îi protejeaz膬 pe cei mai puternici

Papa Francis propune "un multilateralism 'de jos' 葯i nu pur 葯i simplu decis de elitele puterii" (38). El aminte葯te c膬 este nevoie de un "cadru diferit pentru o cooperare eficient膬", pentru a "reac葲iona cu mecanisme globale" cu "reguli universale 葯i eficiente" (42). Prin urmare, avem nevoie de "un fel de 'democratizare' mai mare în sfera global膬.... Nu va mai fi util s膬 sus葲inem institu葲ii care s膬 p膬streze drepturile celor mai puternici f膬r膬 a se îngriji de drepturile tuturor". (43)

Ce se a葯teapt膬 de la COP din Dubai?

În capitolul urm膬tor, dedicat întâlnirii la vârf cu privire la schimb膬rile climatice, COP28, papa Francisc scrie: "Nu putem renun葲a la visul c膬 COP28 va duce la o accelerare decisiv膬 a tranzi葲iei energetice, cu angajamente efective care pot fi monitorizate în permanen葲膬. Aceast膬 conferin葲膬 poate fi un punct de cotitur膬" (54). Din nefericire, "tranzi葲ia necesar膬 c膬tre energii curate..., nu progreseaz膬 suficient de repede" (55).

Nu mai ridiculiza葲i problematica de mediu

Papa Francisc cere s膬 se pun膬 cap膬t "batjocurii iresponsabile" din partea celor care ridiculizeaz膬 problematica de mediu pentru interese economice: este, în schimb, "o problem膬 uman膬 葯i social膬 în sens larg 葯i la diferite niveluri. Aceasta necesit膬 implicarea tuturor". În ceea ce prive葯te protestele grupurilor radicalizate, pontiful afirm膬 c膬 "acestea ocup膬 un gol în societate", deoarece este datoria "fiec膬rei familii s膬 se gândeasc膬 c膬 este în joc viitorul copiilor s膬i" (58) 葯i s膬 exercite o presiune s膬n膬toas膬. Suveranul Pontif sper膬 ca de la întâlnirea la vârf COP28 s膬 rezulte "forme obligatorii de tranzi葲ie energetic膬", care s膬 fie eficiente 葯i "u葯or de monitorizat" (59). "S膬 sper膬m c膬 cei care vor vorbi vor fi strategi capabili s膬 se gândeasc膬 la binele comun 葯i la viitorul copiilor lor, mai degrab膬 decât la interesele personale ale unei 葲膬ri sau ale unei companii. Fie ca ei s膬 arate astfel noble葲ea politicii 葯i nu motivele pentru a se ru葯ina (60)."

Un angajament care izvor膬葯te din credin葲a cre葯tin膬

La finalul exorta葲iei apostolice Laudate Deum, papa Francisc aminte葯te motivele acestui angajament care izvor膬葯te din credin葲a cre葯tin膬, încurajându-i pe "fra葲ii 葯i surorile din alte religii s膬 fac膬 acela葯i lucru" (61). "Viziunea iudeo-cre葯tin膬 a lumii sus葲ine valoarea specific膬 葯i central膬 a fiin葲ei umane în mijlocul minunatului concert al tuturor fiin葲elor... form膬m un fel de familie universal膬, o comuniune sublim膬 care ne împinge la un respect sacru, iubitor 葯i smerit" (67). "Acest lucru nu este un produs al voin葲ei noastre... pentru c膬 Dumnezeu ne-a unit atât de strâns cu lumea care ne înconjoar膬" (68). Ceea ce este important, scrie pontiful, este s膬 ne amintim c膬 "nu exist膬 schimb膬ri durabile f膬r膬 schimb膬ri culturale... 葯i nu exist膬 schimb膬ri culturale f膬r膬 schimb膬ri în oameni" (70). "Eforturile familiilor de a polua mai pu葲in, de a reduce de葯eurile, de a consuma cu în葲elepciune, creeaz膬 o nou膬 cultur膬" (71). În concluzie, Suveranul Pontif aminte葯te c膬 "emisiile pe cap de locuitor în Statele Unite sunt de aproximativ dou膬 ori mai mari decât cele ale unui locuitor din China 葯i de aproximativ 葯apte ori mai mari decât media 葲膬rilor cele mai s膬race". 葮i afirm膬 c膬 "o schimbare generalizat膬 a stilului de via葲膬 iresponsabil asociat cu modelul occidental ar avea un impact semnificativ pe termen lung. Astfel, cu deciziile politice necesare, am fi pe drumul spre vindecare reciproc膬" (72).