Papa 卯n Mongolia. Religiile, chemate s膬 ofere armonie 葯i s膬 卯ndemne la altruism
Cetatea Vaticanului 鈥� A. M膬rtina葯
Vatican News 鈥� 3 septembrie 2023. Astfel a eviden葲iat Sfântul P膬rinte în cel de-al treilea discurs din cadrul c膬l膬toriei apostolice în Mongolia, adresat duminic膬, 3 septembrie, participan葲ilor la întâlnirea ecumenic膬 葯i interreligioas膬 de la Teatrul "Hun", din capitala 葲膬rii, Ulan Bator.
Pontiful a reliefat importan葲a ca cei care conduc na葲iunile s膬 aleag膬 calea întâlnirii 葯i a dialogului cu ceilal葲i, cale care "ar contribui în mod decisiv la încetarea conflictelor care continu膬 s膬 aduc膬 suferin葲膬 atâtor popoare".
«Fra葲i, surori, în func葲ie de cât de bine reu葯im s膬 ne armoniz膬m cu ceilal葲i pelerini de pe p膬mânt 葯i de cât de bine reu葯im s膬 r膬spândim armonia acolo unde tr膬im, se m膬soar膬 valoarea social膬 a religiozit膬葲ii noastre. De fapt, orice via葲膬 uman膬, 葯i cu atât mai mult orice religie, are datoria de a se m膬sura prin altruism: nu unul abstract, ci unul concret.» Pontiful nu doar a indicat în altruism metrul de m膬sur膬 al sentimentului religios profund ci a explicat c膬 religiile sunt chemate "s膬 ofere lumii aceast膬 armonie, pe care progresul tehnic, de unul singur, nu o poate oferi, pentru c膬, vizând dimensiunea p膬mânteasc膬, orizontal膬 a omului, risc膬 s膬 uite cerul pentru care am fost crea葲i".
«Fra葲i 葯i surori» 鈥� a continuat 鈥� «ast膬zi suntem aici împreun膬, ca umili mo葯tenitori ai vechilor 葯coli de în葲elepciune. În timp ce ne întâlnim, ne angaj膬m s膬 împ膬rt膬葯im marele bine pe care l-am primit, pentru a îmbog膬葲i o umanitate care, în c膬l膬toria sa, este adesea dezorientat膬 de c膬ut膬rile mioape ale profitului 葯i ale bun膬st膬rii. Adesea este incapabil膬 s膬 g膬seasc膬 firul: orientat膬 doar spre interesele p膬mânte葯ti, sfâr葯e葯te prin a ruina p膬mântul însu葯i, confundând progresul cu regresul, a葯a cum arat膬 atâtea nedrept膬葲i, atâtea conflicte, atâtea distrugeri ale mediului, atâtea persecu葲ii, atâtea pierderi de vie葲i umane.»
Pontiful a eviden葲iat c膬 «Asia are multe de oferit în aceast膬 privin葲膬, iar Mongolia, care se afl膬 în inima acestui continent, p膬streaz膬 o mare mo葯tenire de în葲elepciune», la crearea c膬reia au contribuit religiile r膬spândite în aceast膬 葲ar膬, papa îndemnându-i pe to葲i «s膬 o descopere 葯i s膬 o pre葲uiasc膬». «M膬 voi limita s膬 men葲ionez, f膬r膬 a intra în detalii, zece aspecte ale acestui patrimoniu sapien葲ial: buna rela葲ie cu tradi葲ia, în ciuda tenta葲iilor consumismului; respectul fa葲膬 de b膬trâni 葯i str膬mo葯i - cât膬 nevoie avem ast膬zi de o alian葲膬 genera葲ional膬 între ace葯tia 葯i cei mai tineri! 葮i apoi, grija fa葲膬 de mediu, casa noastr膬 comun膬, o alt膬 nevoie extrem de actual膬. 葮i din nou: valoarea t膬cerii 葯i a vie葲ii interioare, un antidot spiritual pentru atât de multe dintre relele lumii de ast膬zi. Apoi, un sim葲 s膬n膬tos al frugalit膬葲ii; valoarea ospitalit膬葲ii; capacitatea de a rezista ata葯amentului fa葲膬 de lucruri; solidaritatea, care provine din cultura leg膬turilor dintre oameni; o apreciere a simplit膬葲ii. 葮i, în sfâr葯it, un anumit pragmatism existen葲ial, care tinde s膬 caute cu tenacitate binele individului 葯i al comunit膬葲ii. Acestea sunt câteva elemente ale mo葯tenirii de în葲elepciune pe care aceast膬 葲ar膬 o poate oferi lumii» - a mai spus pontiful.
Adresându-se participan葲ilor la întâlnirea ecumenic膬 葯i interreligioas膬 de la Teatrul "Hun", din capitala 葲膬rii, Ulan Bator, Sfântul P膬rinte a pus în lumin膬 responsabilitatea angajamentului în slujba drept膬葲ii 葯i a p膬cii, care «î葯i g膬se葯te inspira葲ia 葯i fundamentul în rela葲ia cu divinitatea». « în societ膬葲ile pluraliste care cred în valorile democratice, cum este Mongolia, fiecare institu葲ie religioas膬, recunoscut膬 în mod corespunz膬tor de autoritatea civil膬, are datoria 葯i în primul rând dreptul de a oferi ceea ce este 葯i ceea ce crede, cu respect pentru con葯tiin葲a celorlal葲i 葯i având ca scop binele mai mare al tuturor.
În acest sens, a葯 dori s膬 v膬 confirm c膬 Biserica Catolic膬 dore葯te s膬 mearg膬 pe aceast膬 cale, crezând cu t膬rie în dialogul ecumenic, interreligios 葯i cultural. Credin葲a ei se întemeiaz膬 pe dialogul etern dintre Dumnezeu 葯i umanitate, întrupat în persoana lui Isus Cristos. Cu umilin葲膬 葯i în spiritul de slujire care a animat via葲a Maestrului, care a venit în lume nu "pentru a fi slujit, ci pentru a sluji" (Mc 10,45), Biserica ofer膬 comoara pe care a primit-o fiec膬rei persoane 葯i culturi, r膬mânând într-o atitudine de deschidere 葯i de ascultare a ceea ce au de oferit alte tradi葲ii religioase. În aceast膬 privin葲膬» - a continuat - «responsabilitatea noastr膬 este mare, mai ales în aceast膬 or膬 istoric膬, deoarece comportamentul nostru este chemat s膬 confirme prin fapte înv膬葲膬turile pe care le profes膬m; nu poate s膬 le contrazic膬, devenind motiv de scandal. Nici o confuzie, deci, între credin葲膬 葯i violen葲膬, între sacralitate 葯i impunere, între calea religioas膬 葯i sectarism. Fie ca memoria suferin葲elor trecute - m膬 gândesc în special la comunit膬葲ile budiste - s膬 dea puterea de a transforma r膬nile întunecate în surse de lumin膬, lipsa de în葲elepciune a violen葲ei în în葲elepciune de via葲膬, r膬ul care ruineaz膬 în binele care construie葯te».
Amintind c膬 «în societ膬葲ile pluraliste care cred în valorile democratice, cum este Mongolia, fiecare institu葲ie religioas膬, recunoscut膬 în mod corespunz膬tor de autoritatea civil膬, are datoria 葯i în primul rând dreptul de a oferi ceea ce este 葯i ceea ce crede, cu respect pentru con葯tiin葲a celorlal葲i 葯i având ca scop binele mai mare al tuturor», pontiful a dat asigur膬ri c膬 «Biserica Catolic膬 dore葯te s膬 mearg膬 pe aceast膬 cale, crezând cu t膬rie în dialogul ecumenic, interreligios 葯i cultural. Credin葲a ei se întemeiaz膬 pe dialogul etern dintre Dumnezeu 葯i umanitate, întrupat în persoana lui Isus Cristos. Cu umilin葲膬 葯i în spiritul de slujire care a animat via葲a Maestrului, care a venit în lume nu "pentru a fi slujit, ci pentru a sluji" (Mc 10,45), Biserica ofer膬 comoara pe care a primit-o fiec膬rei persoane 葯i culturi, r膬mânând într-o atitudine de deschidere 葯i de ascultare a ceea ce au de oferit alte tradi葲ii religioase».
