ÐÓMAPµ¼º½

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaş

6 martie 2021 – Vatican News. «Dragi fraÅ£i ÅŸi surori, acest loc binecuvântat ne duce înapoi la origini, la izvoarele lucrării lui Dumnezeu, la naÅŸterea religiilor noastre. Aici, unde a trăit părintele nostru Abraham, simÅ£im că ne întoarcem acasă. Aici el a auzit chemarea lui Dumnezeu, de aici a pornit într-o călătorie care avea să schimbe istoria. Noi suntem rodul acelei chemări ÅŸi al acelei călătorii. Dumnezeu i-a cerut lui Abraham să-ÅŸi înalÅ£e privirea spre cer ÅŸi să-i numere stelele (cf. Gen 15, 5). În acele stele a văzut promisiunea descendenÅ£ilor săi, ne-a văzut pe noi. Åži astăzi noi –  evreii, creÅŸtinii ÅŸi musulmanii – împreună cu fraÅ£ii ÅŸi surorile noastre de alte religii, îl onorăm pe părintele Abraham făcând ca el: privim cerul ÅŸi umblăm pe pământ.» Cu aceste cuvinte ÅŸi-a început pontiful cel de-al treilea discurs oficial, rostit în cadrul întâlnirii interreligioase desfăşurată în Câmpia Ur, sâmbătă, 6 martie, în cea de-a doua zi a călătoriei apostolice în Irak,.  
«Ne uităm la cer. Contemplând acelaÅŸi cer după milenii, apar aceleaÅŸi stele. Ele luminează cele mai întunecate nopÅ£i pentru că strălucesc împreună. Raiul ne dă astfel un mesaj de unitate: Cel Preaînalt de deasupra noastră ne îndeamnă să nu ne despărÅ£im niciodată de fratele care este lângă noi» – a continuat  pontiful, subliniind importanÅ£a păzirii fraternităţii. «Ne ridicăm ochii spre Rai pentru a ne ridica din josnicia deÅŸertăciunii; Îi slujim lui Dumnezeu, pentru a ieÅŸi din sclavia propriului "eu"» –  a mai spus Sfântul Părinte, explicând că adevărata religiozitate constă în venerarea lui Dumnezeu ÅŸi în iubirea aproapelui.
«În lumea de astăzi» – a spus – «care îl uită adesea pe Cel Preaînalt sau oferă o imagine distorsionată despre Dumnezeu, credincioÅŸii sunt chemaÅ£i să dea mărturie despre bunătatea sa, indicând paternitatea lui Dumnezeu prin fraternitatea lor.»

«Din acest loc, izvor al credinÅ£ei, din Å£ara părintelui nostru Abraham, afirmăm că Dumnezeu este milostiv ÅŸi că jignirea cea mai pângăritoare este aceea de a profana numele său, urându-l pe fratele nostru» – a spus pontiful, subliniind că ostilitatea, extremismul ÅŸi violenÅ£a nu apar dintr-un suflet cu credinţă, acestea constituind trădări ale religiei.  «Iar noi, credincioÅŸii, nu putem tăcea atunci când terorismul abuzează de religie» – a mai spus Sfântul Părinte, amintind că depinde de noi să clarificăm neînÅ£elegerile ÅŸi să nu permitem ca lumina Raiului să fie acoperită de norii urii!»
Referindu-se la suferinÅ£ele cauzate de război, violenÅ£e ÅŸi terorism, pontiful a spus: «Peste această Å£ară s-au adunat norii întunecaÅ£i ai terorismului, războiului ÅŸi violenÅ£ei. Toate comunităţile etnice ÅŸi religioase au suferit. AÅŸ dori să menÅ£ionez în special faptul că yazidiÅ£ii, care au plâns moartea multor bărbaÅ£i, au asistat la răpirea a mii de femei, tinere ÅŸi copii ÅŸi la vânzarea lor ca sclavi…».

«Astăzi» – a continuat Sfântul Părinte – «ne rugăm pentru cei care au suferit un astfel de chin, pentru cei care încă sunt dispăruÅ£i ÅŸi răpiÅ£i, pentru ca ei să se întoarcă în curând în casele lor. Åži ne rugăm pentru ca libertatea conÅŸtiinÅ£ei ÅŸi libertatea religioasă să fie respectate ÅŸi recunoscute peste tot: sunt drepturi fundamentale, deoarece îl fac pe om liber să contemple Cerul pentru care a fost creat.»
Amintind că pacea este calea pe care Cerul o indică pentru viaÅ£a noastră, papa Francisc a atras atenÅ£ia asupra necesităţii solidarităţii, a acceptării reciproce a împărÅ£irii cu ceilalÅ£i, a justiÅ£iei, a echităţii. «Nu va exista pace fără ca popoarele să-ÅŸi întindă mâna unele altora» – a continuat, atrăgând atenÅ£ia ÅŸi asupra alianÅ£elor împotriva cuiva, deoarece acest tip de alianÅ£e – a unora împotriva altora – nu fac decât să sporească diviziunile.

Papa Francisc a îndemnat la rugăciune pentru întreg Orientul Mijlociu, îndeosebi pentru Siria, Å£ară într-atât de chinuită, ÅŸi a amintit că «pacea nu are nevoie de învingători sau învinÅŸi, ci de fraÅ£i ÅŸi surori care, în ciuda neînÅ£elegerilor ÅŸi a rănilor din trecut, trec de la conflict la unitate».