杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – A. M?rtina?

6 martie 2021 – Vatican News. «Dragi fra?i ?i surori, acest loc binecuvântat ne duce înapoi la origini, la izvoarele lucr?rii lui Dumnezeu, la na?terea religiilor noastre. Aici, unde a tr?it p?rintele nostru Abraham, sim?im c? ne întoarcem acas?. Aici el a auzit chemarea lui Dumnezeu, de aici a pornit într-o c?l?torie care avea s? schimbe istoria. Noi suntem rodul acelei chem?ri ?i al acelei c?l?torii. Dumnezeu i-a cerut lui Abraham s?-?i înal?e privirea spre cer ?i s?-i numere stelele (cf. Gen 15, 5). În acele stele a v?zut promisiunea descenden?ilor s?i, ne-a v?zut pe noi. ?i ast?zi noi –  evreii, cre?tinii ?i musulmanii – împreun? cu fra?ii ?i surorile noastre de alte religii, îl onor?m pe p?rintele Abraham f?când ca el: privim cerul ?i umbl?m pe p?mânt.» Cu aceste cuvinte ?i-a început pontiful cel de-al treilea discurs oficial, rostit în cadrul întâlnirii interreligioase desf??urat? în Câmpia Ur, sâmb?t?, 6 martie, în cea de-a doua zi a c?l?toriei apostolice în Irak,.  
«Ne uit?m la cer. Contemplând acela?i cer dup? milenii, apar acelea?i stele. Ele lumineaz? cele mai întunecate nop?i pentru c? str?lucesc împreun?. Raiul ne d? astfel un mesaj de unitate: Cel Preaînalt de deasupra noastr? ne îndeamn? s? nu ne desp?r?im niciodat? de fratele care este lâng? noi» – a continuat  pontiful, subliniind importan?a p?zirii fraternit??ii. «Ne ridic?m ochii spre Rai pentru a ne ridica din josnicia de?ert?ciunii; Îi slujim lui Dumnezeu, pentru a ie?i din sclavia propriului "eu"» –  a mai spus Sfântul P?rinte, explicând c? adev?rata religiozitate const? în venerarea lui Dumnezeu ?i în iubirea aproapelui.
«În lumea de ast?zi» – a spus – «care îl uit? adesea pe Cel Preaînalt sau ofer? o imagine distorsionat? despre Dumnezeu, credincio?ii sunt chema?i s? dea m?rturie despre bun?tatea sa, indicând paternitatea lui Dumnezeu prin fraternitatea lor.»

«Din acest loc, izvor al credin?ei, din ?ara p?rintelui nostru Abraham, afirm?m c? Dumnezeu este milostiv ?i c? jignirea cea mai pâng?ritoare este aceea de a profana numele s?u, urându-l pe fratele nostru» – a spus pontiful, subliniind c? ostilitatea, extremismul ?i violen?a nu apar dintr-un suflet cu credin??, acestea constituind tr?d?ri ale religiei.  «Iar noi, credincio?ii, nu putem t?cea atunci când terorismul abuzeaz? de religie» – a mai spus Sfântul P?rinte, amintind c? depinde de noi s? clarific?m neîn?elegerile ?i s? nu permitem ca lumina Raiului s? fie acoperit? de norii urii!»
Referindu-se la suferin?ele cauzate de r?zboi, violen?e ?i terorism, pontiful a spus: «Peste aceast? ?ar? s-au adunat norii întuneca?i ai terorismului, r?zboiului ?i violen?ei. Toate comunit??ile etnice ?i religioase au suferit. A? dori s? men?ionez în special faptul c? yazidi?ii, care au plâns moartea multor b?rba?i, au asistat la r?pirea a mii de femei, tinere ?i copii ?i la vânzarea lor ca sclavi…».

«Ast?zi» – a continuat Sfântul P?rinte – «ne rug?m pentru cei care au suferit un astfel de chin, pentru cei care înc? sunt disp?ru?i ?i r?pi?i, pentru ca ei s? se întoarc? în curând în casele lor. ?i ne rug?m pentru ca libertatea con?tiin?ei ?i libertatea religioas? s? fie respectate ?i recunoscute peste tot: sunt drepturi fundamentale, deoarece îl fac pe om liber s? contemple Cerul pentru care a fost creat.»
Amintind c? pacea este calea pe care Cerul o indic? pentru via?a noastr?, papa Francisc a atras aten?ia asupra necesit??ii solidarit??ii, a accept?rii reciproce a împ?r?irii cu ceilal?i, a justi?iei, a echit??ii. «Nu va exista pace f?r? ca popoarele s?-?i întind? mâna unele altora» – a continuat, atr?gând aten?ia ?i asupra alian?elor împotriva cuiva, deoarece acest tip de alian?e – a unora împotriva altora – nu fac decât s? sporeasc? diviziunile.

Papa Francisc a îndemnat la rug?ciune pentru întreg Orientul Mijlociu, îndeosebi pentru Siria, ?ar? într-atât de chinuit?, ?i a amintit c? «pacea nu are nevoie de înving?tori sau învin?i, ci de fra?i ?i surori care, în ciuda neîn?elegerilor ?i a r?nilor din trecut, trec de la conflict la unitate».