杏MAP导航

Cetatea Vaticanului –A. M?rtina?/A. Danc?
12 februarie 2020 - Vatican News. A fost publicat? miercuri, 12 februarie 2020, (Drag? Amazonia), dedicat? vestirii Evangheliei în regiunea Amazoniei. Exorta?ia papei este rezultatul adun?rii speciale a Sinodului episcopilor dedicat? Regiunii Panamazonia, desf??urat? în perioada 6-27 octombrie 2019 în Cetatea Vaticanului sub genericul "Amazonia, noi drumuri pentru Biseric? ?i pentru o ecologie integral?".

Exorta?ia apostolic? este prezentat? publicului larg la conferin?a de pres? organizat? azi la ora Romei 13.00 la Sala de pres? a Sf. Scaun. La întâlnirea cu presa în Aula Ioan Paul al II-lea ?i-au anun?at participarea cardinalul Lorenzo Baldisseri, secretarul general al Sinodului Episcopilor, cardinalul Michael Czerny, subsecretar al Sec?iunii Migran?i din cadrul Departamentului pentru Serviciul Dezvolt?rii Umane Integrale, preotul Adelson Araújo dos Santos, S.J., teolog ?i profesor de teologie spiritual? la Universitatea Pontifical? Gregoriana din Roma, c?lug?ri?a Augusta de Oliveira, S.M.R., vicar general al congrega?iei "Slujitoarele Reparatoare ale Mariei"; profesorul Carlos Nobre, om de ?tiin??, laureat al Premiului Nobel în 2007, membru al Comisiei ?tiin?e ale Mediului din cadrul Consiliului Na?ional al Dezvolt?rii ?tiin?ifice ?i Tehnologice din Brazilia, ?i o contribu?ie video a mons. David Martinez de Aguirre Guinea, O.P., episcopul Vicariatului de Puerto Maldonado (Peru), secretar special al adun?rii speciale a Sinodului episcopilor pentru Regiunea Amazoniei. 

În general, exorta?ia ”Querida Amazonia” traseaz? noi c?i de evanghelizare, precum ?i de îngrijire a mediului ?i a celor s?raci, papa Francisc exprimându-?i speran?a într-un nou impuls misionar ?i încurajând rolul laicilor în comunit??ile biserice?ti.

V? oferim aici, în traducerea noastr? de lucru, o ampl? sintez? a exorta?iei apostolice realizat? de colegul nostru Alessandro Gisotti, c?ruia îi apar?in, de asemenea, titlurile paragrafelor.

"Iubita Amazonia se prezint? în fa?a lumii cu toat? splendoarea, drama ?i misterul s?u". Astfel începe Exorta?ia apostolic? post-sinodal? 'Querida Amazonia'. În primele paragrafe (2-4), pontiful explic? "sensul acestei Exorta?ii", plin? de referin?e la documentele Conferin?elor Episcopale din ??rile Regiunii Amazonia, con?inând totodat? poezii ale unor autori lega?i de Amazonia. Subliniind c? dore?te s? "exprime ecourile" pe care i le-a suscitat Sinodul, pontiful precizeaz? c? Exorta?ia nu dore?te s? înlocuiasc? sau s? repete Documentul final, îndemnând la lectura sa integral? ?i exprimându-?i speran?a ca întreaga Biseric? s? se lase "îmbog??it? ?i pus? în discu?ie de acesta", iar Biserica din Amazonia s? se angajeze "la aplicarea sa".

Papa Francisc împ?rt??e?te visurile privind Amazonia (5-7), a c?rei soart? trebuie s? ne îngrijoreze pe to?i, deoarece acest ?inut este ?i al "nostru". Pontiful formuleaz? astfel patru mari visuri: ca Amazonia "s? lupte pentru drepturile celor mai s?raci", "s?-?i p?streze avu?ia cultural?", "s?-?i p?zeasc? cu gelozie irezistibila frumuse?e natural?", iar "comunit??ile cre?tine s? fie capabile s? se angajeze ?i s? se identifice cu Amazonia".

Visul social: Biserica s? fie de partea celor asupri?i

Primul capitol din 'Querida Amazonia' pune accentul pe "visul social" (8). Se eviden?iaz? c? "o autentic? abordare ecologic?" este ?i "o abordare social?" ?i, chiar apreciind "modul bun de via??" al b??tina?ilor, atrage aten?ia asupra "conserva?ionismului" care se preocup? doar de mediu. Cu un ton vibrant, pontiful vorbe?te despre "nedreptate ?i crim?" (9-14), amintind c? ?i Benedict al XVI-lea a denun?at "devastarea mediului înconjur?tor al Regiunii Amazonia". Papa Francisc atrage aten?ia asupra faptului c? popoarele b??tina?e sunt supuse "înrobirii" atât de puterile locale  cât ?i de cele externe.  În viziunea papei Francisc, opera?iunile economice care alimenteaz? devast?ri, ucideri ?i corup?ie, merit? numele de "nedreptate ?i crim?". ?i, împreun? cu Ioan Paul al II-lea, reitereaz? c? globalizarea nu trebuie s? devin? un nou colonialism.

Cei s?raci s? fie asculta?i cu privire la viitorul Regiunii Amazonia

În fa?a unei atât de mari nedrept??i, pontiful solicit? "indignare ?i cerere de iertare" (15-19). De aceea, papa se opre?te asupra temei legat? de "sim?ul comunit??ii" (20-22), amintind c?, în cazul popoarelor din Regiunea Amazonia, rela?iile umane "sunt îmbog??ite de natura înconjur?toare". Din acest motiv – scrie pontiful – ei tr?iesc ca pe o "dezr?d?cinare" constrângerea de a se muta în ora?e. Ultima parte din primul capitol este dedicat? "institu?iilor degradate" (23-25) ?i "Dialogului social" (26-27). Papa denun?? r?ul corup?iei care otr?ve?te statul ?i institu?iile sale ?i sper? ca Regiunea Amazonia s? devin? un "loc al dialogurilor sociale", înainte de toate "cu cei din urm?". Vocea celor s?raci "s? fie vocea cea mai puternic? despre Amazonia", atrage aten?ia Sfântul P?rinte.

Visul cultural: a se îngriji de poliedrul amazonian

Al doilea capitol este dedicat "visului cultural". Papa Francisc precizeaz? cu claritate c? "promovarea Amazoniei" nu înseamn? "colonizarea sa cultural?" (28). De aceea, recurge la o imagine care-i este drag? "poliedrul amazonian" (29-32). Trebuie comb?tur? "colonizarea postmodern?", papa Francisc eviden?iind urgen?a "p?str?rii r?d?cinilor" (33-35). Citând "Laudato si'" ?i "Christus vivit", Sfântul P?rinte subliniaz? c? "viziunea consumist? privind fiin?a omeneasc?" tinde la "a face astfel încât culturile s? devin? omogene", acest aspect având impact mai ales asupra tinerilor.  În favoarea lor, pontiful îndeamn? la "asumarea propriei identit??i" ?i la "recuperarea memoriei r?nite".

Respingerea unui indigenism închis; este necesar? întâlnirea intercultural?

Exorta?ia se opre?te ?i asupra necesit??ii "întâlnirii interculturale" (36-38). Chiar ?i "culturile aparent mai evoluate" – a remarcat pontiful – "au dezvoltat un tezaur cultural r?mânând legate de natur?". Prin urmare, diversitatea nu este "o frontier?", ci "o punte de leg?tur?" ?i respinge "un indigenism complet închis". Ultima parte a celui de-al doilea capitol este dedicat? temei: "culturi amenin?ate, popoare aflate în pericol" (39-40). În orice proiect dedicat Regiunii Amazonia "este necesar? asumarea perspectivei privind drepturile popoarelor". Acestea – adaug? pontiful – "cu greu vor putea r?mâne intacte" dac? mediul în care s-au n?scut ?i au crescut "se deterioreaz?".

Visul ecologic: îmbinarea îngrijirii mediului cu îngrijirea persoanelor

Cel de-al treilea capitol, intitulat "Un vis ecologic" este cel mai direct legat de enciclica "Laudato si'". În introducere (41-42) se subliniaz? c? în Regiunea Amazonia exist? o strâns? rela?ie între natur? ?i fiin?a uman?. A ne îngriji de fra?ii no?tri dup? cum Domnul are grij? de noi "este prima ecologie de care avem nevoie" a repetat pontiful. Grija fa?? de mediu ?i grija fa?? de cei s?raci sunt inseparabile. Papa Francisc î?i îndreapt? apoi aten?ia spre "visul f?cut din ap?" (43-46). Pontiful îl citeaz? pe poetul Pablo Neruda ?i pe al?i poe?i locali care au scris despre for?a ?i frumuse?ea ce caracterizeaz? Rio Amazonas. Prin poeziile lor – scrie - "ne ajut? s? ne eliber?m de paradigma tehnocratic? ?i consumist? care sufoc? natura".

S? fie ascultat strig?tul Amazoniei; o dezvoltare sustenabil?

Papa îndeamn? s? fie ascultat cu urgen?? "strig?tul Amazoniei" (47-52), amintind c? echilibrul planetar depinde de s?n?tatea Amazoniei. Sfântul P?rinte consider? c? exist? puternice interese nu doar locale, ci ?i interna?ionale. Prin urmare, solu?ia nu este "interna?ionalizarea" Amazoniei, fiind în schimb necesar? "o tot mai mare responsabilitate din partea guvernelor na?ionale". Dezvoltarea sustenabil? – continu? pontiful – solicit? ca locuitorii s? fie mereu informa?i despre proiectele care îi privesc ?i sper? s? creeze "un sistem normativ" cu "limite inviolabile". Exorta?ia apostolic? a papei Francisc îndeamn? la "profe?ia contempla?iei" (53-57). Doar ascultând popoarele indigene ajungem s? iubim Regiunea Amazonului, nu doar "s? o folosim": ajungem s? g?sim în aceasta "un loc teologic, un spa?iu unde Dumnezeu se manifest? ?i î?i cheam? fiii". Ultima parte a celui de-al treilea capitol pune accentul pe "educa?ie ?i obiceiuri ecologice" (58-60). Papa remarc? faptul c? ecologia nu este o chestiune tehnic?, ci include întotdeauna un aspect educativ.   

Visul eclezial: a dezvolta o Biseric? cu fa?? amazonian?

Ultimul capitol, cel mai voluminos, este dedicat de o manier? ”mai direct?” p?storilor de suflete ?i credincio?ilor catolici ?i se concentreaz? pe ”visul eclezial”. Papa invit? la ”a dezvolta o Biseric? cu fa?? amazonian?” printr-o ”mare vestire misionar?” (61), o ”vestire indispensabil? în Amazonia” (62-65). Pentru papa nu este îndeajuns a duce ”un mesaj social”. Aceste popoare au ”dreptul la vestirea Evangheliei”, altfel ”orice structur? eclezial? va deveni” un ONG. O parte consistent? este dedicat?, de asemenea, încultur?rii. Reluând Gaudium et spes, papa vorbe?te de ”înculturare” (66-69) ca de un proces care duce ”la plin?tate în lumina Evangheliei” ceea ce este bun în culturile amazoniene.

O reînnoit? înculturare a Evangheliei în Amazonia

Papa î?i îndreapt? privirea mai în profunzime indicând ”c?ile de înculturare în Amazonia” (70-74). Valorile prezente în comunit??ile originare trebuie luate în considerare în evanghelizare. Paragrafele succesive se opresc asupra ”încultur?rii sociale ?i spirituale” (75-76). Papa eviden?iaz? faptul c?, dat? fiind condi?ia de s?r?cie a numero?ilor locuitori ai Amazoniei, înculturarea trebuie s? aib? ”o amprent? puternic social?”. În acela?i timp, îns?, dimensiunea social? trebuie integrat? cu dimensiunea ”spiritual?”.

Sacramentele s? fie accesibile tuturor, mai ales celor s?raci

Exorta?ia arat?, apoi, ”punctele de plecare pentru o sfin?enie amazonian?” (77-80) care nu trebuie s? copie ”modele din alte locuri”. Se subliniaz? c? ”este posibil a recepta în vreun fel un simbol indigen f?r? a-l califica în mod necesar drept idolatric”. Poate fi valorizat, adaug? pontiful, vreun mit ”înc?rcat cu semnifica?ie spiritual?” f?r? a fi considerat în mod necesar ”o eroare p?gân?”. Acela?i lucru este valabil pentru unele s?rb?tori religioase care, chiar dac? au nevoie de un ”proces de purificare”, ”con?in o semnifica?ie sacr?”. Un alt paragraf important din ”Querida Amazonia” se refer? la înculturarea liturgiei (81-84). Pontiful constat? c? deja Conciliul Vatican II a cerut un efort de ”înculturare a liturgiei în popoarele indigene”. Aminte?te, mai departe, într-o not? a textului, c? la Sinod ”a reie?it propunerea de a elabora un rit amazonian”. Sacramentele, îndeamn? papa Francisc, ”trebuie s? fie accesibile, mai ales celor s?raci”. Biserica, subliniaz? el f?când referin?? la Amoris laetitia, nu se poate transforma într-o ”vam?”.

Episcopii latinoamericani s? trimit? misionari în Amazonia

Legat? de aceasta este tema încultur?rii ”minsiterialit??ii” (85-90) în privin?a c?reia Biserica trebuie s? dea un r?spuns ”curajos”. Pentru papa trebuie garantat? ”o mai mare frecven?? a celebr?rii Euharistiei”. În aceast? privin?? este important ”a determina ceea ce este mai specific preotului”. R?spunsul este în sacramentul Ordinului Sacru care abiliteaz? numai preotul s? prezideze Euharistia. Cum se poate, a?adar, ”asigura ministerul sacerdotal” în zonele îndep?rtate? Francisc îndeamn? pe to?i episcopii, mai ales pe cei latinoamericani, ”s? fie mai genero?i”, orientându-i pe cei care ”arat? o voca?ie misionar?” s? aleag? Amazonia ?i îi îndeamn? s? revad? formarea preo?ilor.

A promova protagonismul laicilor în comunit??i

Dup? Sacramente, Querida Amazonia se opre?te asupra ”comunit??ilor pline de via??” (91-98) în care laicii trebuie s?-?i asume ”responsabilit??i importante”. Pentru papa, într-adev?r, nu este vorba ”numai de a favoriza o mai mare prezen?? de mini?tri hirotoni?i”. Acesta ar fi un obiectiv ”limitat” dac? nu s-ar trezi ”o nou? via?? în comunitate”. Sunt necesare, a?adar, noi ”slujiri laicale”. Numai printr-un ”incisiv protagonism al laicilor”, Biserica va putea s? r?spund? la ”provoc?rile Amazoniei”. Pentru pontif, un loc special îl ocup? ?i persoanele consacrate, în timp ce aminte?te de rolul comunit??ilor de baz? care au ap?rat drepturile sociale ?i încurajeaz? în particular activitatea re?elei REPAM ?i a ”grupurilor misionare itinerante”.

Noi spa?ii pentru femei, dar f?r? clericaliz?ri

Un spa?iu aparte, papa îl dedic? for?ei ?i darului femeilor (99-103). Recunoa?te c? în Amazonia unele comunit??i s-au sus?inut numai ”datorit? prezen?ei unor femei puternice ?i generoase”. Avertizeaz?, îns?, c? Biserica nu trebuie redus? la ”structurile ei func?ionale”. Dac? ar fi a?a, într-adev?r, s-ar acorda femeilor un rol numai dac? ele ar avea acces la Sacramentul Preo?iei. Pentru papa trebuie respins? clericalizarea femeilor, primind, în schimb, contribu?ia lor dup? stilul feminin care prelunge?te ”for?a ?i tandre?ea Mariei”. Încurajeaz?, de asemenea, apari?ia unor noi forme de slujire feminin? care, cu o recunoa?tere public? din partea episcopilor, s? aib? inciden?? asupra deciziilor care privesc via?a comunit??ii.

Cre?tinii s? lupte împreun? pentru a-i ap?ra pe s?racii Amazoniei

Pentru Sfântul P?rinte este necesar ”a l?rgi orizonturile dincolo de conflicte” (104-105) ?i a se l?sa provoca?i de Amazonia la ”a dep??i perspectivele limitate” care r?mân ”închise în aspecte par?iale”. Al IV-lea capitol se încheie cu tema ”coexisten?ei ecumenice ?i inter-religioase” (106-110). Papa îi invit? pe cei care cred s? ”g?seasc? spa?ii pentru a dialoga ?i a ac?iona împreun? pentru binele comun”. ”Cum s? nu lupt?m împreun??”, se întreab? papa, ”cum s? nu ne rug?m împreun? ?i s? nu lucr?m cot la cot pentru a-i ap?ra pe cei s?raci ai Amazoniei?”

S? încredin??m Fecioarei Maria Amazonia ?i popoarele ei

Papa Francisc încheie Querida Amazonia cu o rug?ciune la Maica Amazoniei (111). ”Mam?, prive?te la cei s?raci ai Amazoniei”, se spune într-un paragraf al rug?ciunii sale, ”pentru c?, din interese meschine, casa lor este distrus? (...), ?i atinge sensibilitatea celor puternici pentru c?, chiar dac? sim?im c? e deja târziu, tu ne chemi s? salv?m ceea ce înc? mai tr?ie?te”.