杏MAP导航

Cetatea Vaticanului 鈥� Adrian Danc膬 
19 august 2025 鈥� Vatican News. 鈥漋膬 încurajez s膬 lua葲i exemplu din eroica sa atitudine de a se sacrifica pentru aproapele. Prin mijlocirea sa, ruga葲i-l cu st膬ruin葲膬 pe Dumnezeu s膬 d膬ruiasc膬 pacea tuturor popoarelor care tr膬iesc tragedia r膬zboiului鈥�. Sunt cuvintele prin care papa Leon al XIV-lea a salutat pelerinii polonezi la audien葲a general膬 din 13 august, cu o zi înainte de comemorarea liturgic膬 a sfântului Maximilian Kolbe, preot franciscan, martir în lag膬rul de exterminare de la Auschwitz în cel de-al Doilea R膬zboi Mondial. Al膬turi de Kolbe, al葲i martiri din aceast膬 perioad膬 sunt aminti葲i în calendarul catolic al lunii august, formând o adev膬rat膬 鈥漜onstela葲ie鈥�, precum sfânta Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein) 葯i fericitul Karl Leisner, care au dat m膬rturia suprem膬 a iubirii cre葯tine în diferite lag膬re de exterminare.

Maximilian Kolbe

Maximilian Kolbe, men葲ionat recent de papa Leon al XIV-lea, a murit la Auschwitz în 14 august 1941, oferindu-葯i via葲a în locul unui tat膬 de familie care a fost trimis în bunc膬rul mor葲ii. Acesta era unul din cei zece prizonieri condamna葲i la pedeapsa capital膬 pentru a compensa evadarea unui tovar膬葯 de suferin葲膬, iar fratele franciscan conventual s-a oferit de bun膬 voie în locul s膬u. 鈥滳avalerul Neprih膬nitei Fecioare Maria鈥�, cum a fost numit deseori preotul martir polonez, a murit cu o zi înainte de cea mai mare s膬rb膬toare marian膬 a lunii august, Adormirea Maicii Domnului. Beatificat în 1971 de sfântul Paul al VI-lea, Kolbe a fost canonizat în 1982 de compatriotul s膬u, sfântul Ioan Paul al II-lea, în prezen葲a lui Franciszek Gajowniczek, tat膬l de familie în locul c膬ruia 葯i-a dat via葲a. Numeroase 葯i mult mai aprofundate sunt articolele dedicate acestui sfânt, drept care ne sim葲im îndrept膬葲i葲i s膬 ne oprim aici.

Tereza Benedicta a Crucii

Nu mai pu葲in cunoscut膬 este m膬rturia eroic膬 a sfintei Tereza Benedicta a Crucii, c膬lug膬ri葲膬 葯i martir膬. Edith Stein, dup膬 numele ei civil, s-a n膬scut la Breslau în 12 octombrie 1891 într-o familie de evrei pe când aceasta s膬rb膬torea Yom Kippur, Ziua isp膬葯irii, iar Edith avea s膬 devin膬, în sensul cel mai nea葯teptat al cuvântului, o adev膬rat膬 profe葲ie a isp膬葯irii. Asistent膬 universitar膬 la catedra de filosofie existen葲ialist膬 a lui Edmund Husserl, ea a g膬sit într-o libr膬rie autobiografia sfintei Tereza de Avila. Pe ner膬suflate, a citit-o într-o singur膬 noapte, apoi avea s膬 scrie: 鈥滳ând am închis cartea, mi-am spus: acesta este adev膬rul鈥�. A primit botezul pe 1 ianuarie 1922, ziua circumciziei lui Isus. A devenit c膬lug膬ri葲膬 carmelit膬, dar ura nazi葯tilor fa葲膬 de evrei a p膬truns pretutindeni, inclusiv prin zidurile m膬n膬stirilor. Edith a fost arestat膬 de trupele Gestapo în capel膬 pe 2 august 1942. A fost trimis膬 la Auschwitz împreun膬 cu al葲i o mie de evrei, printre care se afla 葯i sora ei Roza, ter葲iar膬 carmelit膬, al膬turi de care a murit în camera de gazare pe 9 august. 鈥漁 fiic膬 a lui Israel care, în timpul persecu葲iei nazi葯tilor, a r膬mas unit膬 cu credin葲膬 葯i iubire la Domnul r膬stignit, Isus Cristos, în calitate de catolic膬 葯i, în fa葲a poporului ei, de evreic膬鈥�. Filmul 鈥滱 葯aptea camer膬鈥� din 1996, în interpretarea excep葲ional膬 a Maiei Morgenstern, reparcurge asceza l膬untric膬 a unui suflet în care s-au întip膬rit tragedia 葯i iubirea a葯a-numitului 鈥漇ecol scurt鈥�.

Karl Leisner

鈥滳e p膬cat!鈥�. S膬 mori pentru aceste cuvinte, într-un timp ca al nostru, pare o banalitate stupid膬, dar nu era la fel în atmosfera celui de-al Doilea R膬zboi Mondial. Sunt cuvintele unui diacon catolic german n膬scut în 1915, Karl Leisner, pe care le-a amintit într-un interviu pentru Vatican News nepoata sa, Monika Kaiser-Hass, într-un inerviu realizat de colega noastr膬 Stefanie Stahlhofen. 鈥滳ând papa l-a men葲ionat pe Maximilian Kolbe鈥�, a spus Monika, 鈥漰entru mine a fost foarte semnificativ. Al膬turi de Karl, el a inten葲ionat s膬-i includ膬 pe to葲i鈥�. Arestat de nazi葯ti din cauza m膬rturiei sale publice de credin葲膬 葯i a slujirii sârguincioase a aproapelui, diaconul Karl a fost luat prizonier în 1940. Avea s膬 devin膬 preot chiar în lag膬rul de deten葲ie din Dachau, dar tot acolo avea s膬 primeasc膬 葯i cununa martiriului. 鈥滳ând vorbesc de Karl鈥�, spune Monika, 鈥漨膬 gândesc la to葲i ferici葲ii, la to葲i sfin葲ii 葯i la to葲i de葲inu葲ii. Cu to葲ii au suferit, cu to葲ii au fost priva葲i de demnitate, de ap膬rare 葯i de drepturi. Iar Martin Niemöller a spus c膬 într-un lag膬r de concentrare era de o mie de ori mai r膬u decât cineva î葯i poate închipui鈥�.

鈥滱m fost 葯i eu în vizit膬 la Auschwitz鈥�, a mai spus Monika, 鈥漣ar când vezi a葯a ceva, se în葲elege imediat prin ce au trecut acele persoane. Maximilian Kolbe a murit ca s膬-l scape de la moarte pe un alt om. Este ceva cu adev膬rat extraordinar, el este un martir cu adev膬rat excep葲ional. Cât de frumos este faptul c膬 papa Leon a vorbit despre el!鈥�. Kolbe, potrivit m膬rturiilor, a murit rostind dou膬 cuvinte: 鈥滱ve Maria!鈥�. Pentru dou膬 cuvinte a murit 葯i fericitul Karl, doar c膬 acestea erau urm膬toarele: 鈥滳e p膬cat!鈥�. Exprimau reac葲ia sa spontan膬 la 葯tirea c膬 atentatul asupra lui Adolf Hitler din 9 noiembrie 1939 e葯uase. Acele cuvinte erau rostite într-un spital pentru boli pulmonare, în care Karl era internat. Cineva le-a auzit, l-a tr膬dat 葯i pentru el a început sfâr葯itul. 鈥滾a scurt timp, a venit Gestapo 葯i dup膬 dou膬 ore a fost dus de acolo. Primise o ultim膬 葯ans膬, care putea s膬-i schimbe destinul, oferit膬 de un judec膬tor care îi ceruse s膬-葯i schimbe public ideea. El nu a acceptat. A r膬mas de aceea葯i convingere鈥�, a subliniat Monika.

Karl a fost dus în lag膬rul de la Dachau în 1940. Era înc膬 diacon. 鈥�În septembrie 1944鈥�, a reluat Monika, 鈥漚 fost adus în lag膬r un episcop francez, Gabriel Piguet, al diecezei de Clermont. G膬rzile nu 葯i-au dat seama c膬 era episcop, altfel l-ar fi dus într-un bunc膬r special, astfel c膬 l-au condus printre ceilal葲i de葲inu葲i. 葮tiind c膬 diaconul î葯i dorea s膬 devin膬 preot, de葲inu葲ii au f膬cut tot posibilul ca dorin葲a lui s膬 devin膬 realitate 葯i, prin sacrificii ascunse de ochii vigilen葲i ai g膬rzilor, au reu葯it s膬 schime triste葲ea lag膬rului de exterminare 鈥漚stfel încât consacrarea s膬 fie frumoas膬, ca într-o catedral膬鈥�. Karl a consim葲it la efortul colectiv al neobi葯nuitei sale hirotoniri preo葲e葯ti. A fost eliberat, dar a murit pe 12 august 1945, distrus trupe葯te de suferin葲ele îndurate în lag膬rele de la Sachsenhausen 葯i Dachau. A fost beatificat în 1996 de sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul c膬l膬toriei sale apostolice la Berlin, prezentându-l ca martir, m膬rturisitor al lui Cristos în timpuri de prigoan膬. Pentru a se ajunge la canonizarea lui, aminte葯te Monika, este nevoie de o minune care s膬 fie atribuit膬 mijlocirii sale. 鈥滱r fi atât de frumos鈥�, m膬rturise葯te ea, 鈥漰entru c膬 ar putea s膬 fie chiar patronul ceresc al tinerilor europeni, dup膬 cum a sugerat papa Ioan Paul al II-lea. Dar ar putea s膬 reprezinte voca葲iile la preo葲ie, pentru ca s膬 recunoa葯tem c膬 acestea nu sunt doar un dar din ceruri, dar 葯i rodul unui angajament prin care s膬 sim葲im voca葲ia. Îns膬, pentru a face aceste lucruri, e nevoie s膬 tr膬im credin葲a cu pasiune鈥�.