杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc? 
19 august 2025 – Vatican News. ”V? încurajez s? lua?i exemplu din eroica sa atitudine de a se sacrifica pentru aproapele. Prin mijlocirea sa, ruga?i-l cu st?ruin?? pe Dumnezeu s? d?ruiasc? pacea tuturor popoarelor care tr?iesc tragedia r?zboiului”. Sunt cuvintele prin care papa Leon al XIV-lea a salutat pelerinii polonezi la audien?a general? din 13 august, cu o zi înainte de comemorarea liturgic? a sfântului Maximilian Kolbe, preot franciscan, martir în lag?rul de exterminare de la Auschwitz în cel de-al Doilea R?zboi Mondial. Al?turi de Kolbe, al?i martiri din aceast? perioad? sunt aminti?i în calendarul catolic al lunii august, formând o adev?rat? ”constela?ie”, precum sfânta Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein) ?i fericitul Karl Leisner, care au dat m?rturia suprem? a iubirii cre?tine în diferite lag?re de exterminare.

Maximilian Kolbe

Maximilian Kolbe, men?ionat recent de papa Leon al XIV-lea, a murit la Auschwitz în 14 august 1941, oferindu-?i via?a în locul unui tat? de familie care a fost trimis în bunc?rul mor?ii. Acesta era unul din cei zece prizonieri condamna?i la pedeapsa capital? pentru a compensa evadarea unui tovar?? de suferin??, iar fratele franciscan conventual s-a oferit de bun? voie în locul s?u. ”Cavalerul Neprih?nitei Fecioare Maria”, cum a fost numit deseori preotul martir polonez, a murit cu o zi înainte de cea mai mare s?rb?toare marian? a lunii august, Adormirea Maicii Domnului. Beatificat în 1971 de sfântul Paul al VI-lea, Kolbe a fost canonizat în 1982 de compatriotul s?u, sfântul Ioan Paul al II-lea, în prezen?a lui Franciszek Gajowniczek, tat?l de familie în locul c?ruia ?i-a dat via?a. Numeroase ?i mult mai aprofundate sunt articolele dedicate acestui sfânt, drept care ne sim?im îndrept??i?i s? ne oprim aici.

Tereza Benedicta a Crucii

Nu mai pu?in cunoscut? este m?rturia eroic? a sfintei Tereza Benedicta a Crucii, c?lug?ri?? ?i martir?. Edith Stein, dup? numele ei civil, s-a n?scut la Breslau în 12 octombrie 1891 într-o familie de evrei pe când aceasta s?rb?torea Yom Kippur, Ziua isp??irii, iar Edith avea s? devin?, în sensul cel mai nea?teptat al cuvântului, o adev?rat? profe?ie a isp??irii. Asistent? universitar? la catedra de filosofie existen?ialist? a lui Edmund Husserl, ea a g?sit într-o libr?rie autobiografia sfintei Tereza de Avila. Pe ner?suflate, a citit-o într-o singur? noapte, apoi avea s? scrie: ”Când am închis cartea, mi-am spus: acesta este adev?rul”. A primit botezul pe 1 ianuarie 1922, ziua circumciziei lui Isus. A devenit c?lug?ri?? carmelit?, dar ura nazi?tilor fa?? de evrei a p?truns pretutindeni, inclusiv prin zidurile m?n?stirilor. Edith a fost arestat? de trupele Gestapo în capel? pe 2 august 1942. A fost trimis? la Auschwitz împreun? cu al?i o mie de evrei, printre care se afla ?i sora ei Roza, ter?iar? carmelit?, al?turi de care a murit în camera de gazare pe 9 august. ”O fiic? a lui Israel care, în timpul persecu?iei nazi?tilor, a r?mas unit? cu credin?? ?i iubire la Domnul r?stignit, Isus Cristos, în calitate de catolic? ?i, în fa?a poporului ei, de evreic?”. Filmul ”A ?aptea camer?” din 1996, în interpretarea excep?ional? a Maiei Morgenstern, reparcurge asceza l?untric? a unui suflet în care s-au întip?rit tragedia ?i iubirea a?a-numitului ”Secol scurt”.

Karl Leisner

”Ce p?cat!”. S? mori pentru aceste cuvinte, într-un timp ca al nostru, pare o banalitate stupid?, dar nu era la fel în atmosfera celui de-al Doilea R?zboi Mondial. Sunt cuvintele unui diacon catolic german n?scut în 1915, Karl Leisner, pe care le-a amintit într-un interviu pentru Vatican News nepoata sa, Monika Kaiser-Hass, într-un inerviu realizat de colega noastr? Stefanie Stahlhofen. ”Când papa l-a men?ionat pe Maximilian Kolbe”, a spus Monika, ”pentru mine a fost foarte semnificativ. Al?turi de Karl, el a inten?ionat s?-i includ? pe to?i”. Arestat de nazi?ti din cauza m?rturiei sale publice de credin?? ?i a slujirii sârguincioase a aproapelui, diaconul Karl a fost luat prizonier în 1940. Avea s? devin? preot chiar în lag?rul de deten?ie din Dachau, dar tot acolo avea s? primeasc? ?i cununa martiriului. ”Când vorbesc de Karl”, spune Monika, ”m? gândesc la to?i ferici?ii, la to?i sfin?ii ?i la to?i de?inu?ii. Cu to?ii au suferit, cu to?ii au fost priva?i de demnitate, de ap?rare ?i de drepturi. Iar Martin Niemöller a spus c? într-un lag?r de concentrare era de o mie de ori mai r?u decât cineva î?i poate închipui”.

”Am fost ?i eu în vizit? la Auschwitz”, a mai spus Monika, ”iar când vezi a?a ceva, se în?elege imediat prin ce au trecut acele persoane. Maximilian Kolbe a murit ca s?-l scape de la moarte pe un alt om. Este ceva cu adev?rat extraordinar, el este un martir cu adev?rat excep?ional. Cât de frumos este faptul c? papa Leon a vorbit despre el!”. Kolbe, potrivit m?rturiilor, a murit rostind dou? cuvinte: ”Ave Maria!”. Pentru dou? cuvinte a murit ?i fericitul Karl, doar c? acestea erau urm?toarele: ”Ce p?cat!”. Exprimau reac?ia sa spontan? la ?tirea c? atentatul asupra lui Adolf Hitler din 9 noiembrie 1939 e?uase. Acele cuvinte erau rostite într-un spital pentru boli pulmonare, în care Karl era internat. Cineva le-a auzit, l-a tr?dat ?i pentru el a început sfâr?itul. ”La scurt timp, a venit Gestapo ?i dup? dou? ore a fost dus de acolo. Primise o ultim? ?ans?, care putea s?-i schimbe destinul, oferit? de un judec?tor care îi ceruse s?-?i schimbe public ideea. El nu a acceptat. A r?mas de aceea?i convingere”, a subliniat Monika.

Karl a fost dus în lag?rul de la Dachau în 1940. Era înc? diacon. ”În septembrie 1944”, a reluat Monika, ”a fost adus în lag?r un episcop francez, Gabriel Piguet, al diecezei de Clermont. G?rzile nu ?i-au dat seama c? era episcop, altfel l-ar fi dus într-un bunc?r special, astfel c? l-au condus printre ceilal?i de?inu?i. ?tiind c? diaconul î?i dorea s? devin? preot, de?inu?ii au f?cut tot posibilul ca dorin?a lui s? devin? realitate ?i, prin sacrificii ascunse de ochii vigilen?i ai g?rzilor, au reu?it s? schime triste?ea lag?rului de exterminare ”astfel încât consacrarea s? fie frumoas?, ca într-o catedral?”. Karl a consim?it la efortul colectiv al neobi?nuitei sale hirotoniri preo?e?ti. A fost eliberat, dar a murit pe 12 august 1945, distrus trupe?te de suferin?ele îndurate în lag?rele de la Sachsenhausen ?i Dachau. A fost beatificat în 1996 de sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul c?l?toriei sale apostolice la Berlin, prezentându-l ca martir, m?rturisitor al lui Cristos în timpuri de prigoan?. Pentru a se ajunge la canonizarea lui, aminte?te Monika, este nevoie de o minune care s? fie atribuit? mijlocirii sale. ”Ar fi atât de frumos”, m?rturise?te ea, ”pentru c? ar putea s? fie chiar patronul ceresc al tinerilor europeni, dup? cum a sugerat papa Ioan Paul al II-lea. Dar ar putea s? reprezinte voca?iile la preo?ie, pentru ca s? recunoa?tem c? acestea nu sunt doar un dar din ceruri, dar ?i rodul unui angajament prin care s? sim?im voca?ia. Îns?, pentru a face aceste lucruri, e nevoie s? tr?im credin?a cu pasiune”.