杏MAP导航

(Vatican News - 31 august 2025) E Ziua Domnului. Începem sfânta ?i dumnezeiasca Liturghie cu o invoca?ie din psalmii biblici: ?Ai mil? de mine, Doamne, c?tre tine strig toat? ziua, c?ci tu, Doamne, e?ti bun ?i iert?tor, plin de îndurare fa?? de cei care te cheam?” (Ps 85/86,3.5 Ant. la intrare). Rug?ciunea este respira?ia sufletului iar inima omului credincios este îndreptat? continuu c?tre Dumnezeu,  încrez?toare în bun?tatea sa. Isus Cristos, ?mijlocitorul noului leg?mânt” (Evr 12,24: lectura a doua) ne-a ar?tat prin parabola tat?lui milostiv c? Dumnezeu este bun ?i iert?tor ?i nu-l umile?te pe fiul risipitor care se reîntoarce acas? dar îl îmbr??i?eaz? p?rinte?te ?i îl îmbrac? în hain? de s?rb?toare (cf. Lc 15,11-32). Celebrând Sfânta Liturghie, suntem invita?i s? lu?m parte ?la osp??ul Mielului”: ?Lua?i ?i mânca?i…Lua?i ?i be?i!” R?spundem invita?iei liturgice cu atitudinea smerit? a centurionului roman, când l-a chemat pe Isus s? vin? ?i s?-i vindece servitorul bolnav: ?Doamne nu sunt vrednic s? intri sub acoper?mântul meu dar spune numai cu cuvântul ?i se va t?m?dui sufletul meu” (cf. Lc 7,6). Ast?zi Cuvântul lui Dumnezeu vrea s? ne conduc? spre un nou mod de a ne concepe pe noi în?ine ?i pe ceilal?i. Suntem invita?i la umilin?? ?i la slujirea dezinteresat? a semenilor având ca m?sur? inima lui Dumnezeu Tat?l.

1. Umile?te-te ?i vei afla har înaintea Domnului!

Isus înso?it de discipoli este în drum spre Ierusalim, unde va p?timi ?i va muri r?stignit pe cruce. Pe parcurs îi preg?te?te pe discipoli pentru masa împ?r??iei lui Dumnezeu la care se ajunge trecând pe poarta cea strâmt?. Isus înva?? c? discipolul este umil ?i se intereseaz? de cei s?raci. În concret, vorbe?te despre alegerea locului din urm? în comunitate ?i despre iubirea gratuit? ?i universal? fa?? de to?i.  Discipolii îl au ca model pe înv???torul lor care le spune în mod explicit: ?Lua?i asupra voastr? jugul meu ?i înv??a?i de la mine c? sunt blând ?i smerit cu inima!” (Mt 11,29ab: Aclama?ie la Evanghelie). Din lecturile liturgice se desprinde leg?tura profund? dintre umilin?a omului care crede în Dumnezeu ?i bel?ugul de har ce se revars? asupra lui. Deja în?eleptul din vechime înv??a c? omul modest este pl?cut lui Dumnezeu: ?Cu cât e?ti mai mare, cu atât mai mult s? te umile?ti ?i vei afla har înaintea Domnului!” (cf. Sir 3,17-18.20.28-29: prima lectur?). Avantajul acestui comportament consist? în faptul c? este aprobat de Dumnezeu care se complace de omul bun ?i f?r? trufie în inima sa. De fapt Isus confirm? umilin?a ca regul? fundamental? a candida?ilor la împ?r??ia lui Dumnezeu, spunând c? ?oricine se înal?? pe sine va fi umilit, iar cel care se umile?te va fi în?l?at” (cf. Lc 14,1.7-14: Evanghelia zilei). Pentru a atrage privirea binevoitoare a lui Dumnezeu ?i simpatia semenilor no?tri s? ne înscriem cu hot?râre la ?coala umilin?ei, care este ?coala Evangheliei.

2. Primele locuri ?i alegerea invita?ilor

Continuând lectura Evangheliei dup? sfântul Luca, liturghia acestei duminici propune parabola despre primele locuri la mas? ?i alegerea invita?ilor (Lc 14,7-14). Într-o zi de sâmb?t? Isus s-a dus în casa unuia dintre conduc?torii fariseilor, unde fusese invitat la prânz. Fariseii îl urm?resc cu privirea cum se comport?, ca apoi s?-l acuze. Dar ?i Isus îi observ? pe farisei, înv???tori ai legii, ?i vede c? se comport? în mod total diferit de ceea ce înva?? legea lui Dumnezeu. În Biblie Dumnezeu spune: ?Nu te da mare în fa?a regelui ?i nu sta în locurile celor mari! C?ci este mai bine s?-?i zic?: ?Urc? aici!”, decât s? fii coborât înaintea celui nobil pe care-l v?d ochii t?i” (Prov 25,6-7). De fapt, în timp ce a?tepta ca gazda s?-i arate locul la mas?, Isus observ? cu cât? ardoare ?i grij? invita?ii se gr?beau s? prind? primele locuri, f?r? nici un pic de pudoare. Observ?, de asemenea, c? printre comeseni nu se afla nici o persoan? s?rac? sau de condi?ie modest?. ?i totu?i ast?zi în psalmul biblic se afirm? c? ?Dumnezeu este tat?l orfanilor, ap?r?torul v?duvelor” (Ps 67/68,6-7ab). Isus se serve?te de aceste situa?ii pentru a da celor prezen?i ?i tuturor celor care vor asculta cuvântul s?u dou? înv???turi fundamentale pentru împ?r??ia lui Dumnezeu, care începe înc? de acum.

3. Când e?ti invitat, a?eaz?-te (Sic!) în locul din urm?

Prima înv???tur? este aceasta: ?Alege locul din urm?!”. Cunoa?tem povestirea. V?zând cum î?i alegeau locurile dintâi, Isus le-a spus celor invita?i aceast? parabol?: ?Când e?ti invitat de cineva la nunt?, nu ocupa primul loc, pentru c? ar putea fi chemat cineva mai de seam? decât tine ?i, venind cel care te-a chemat ?i pe tine ?i pe el, î?i va spune: «D? locul acestuia!» Atunci vei sta cu ru?ine pe ultimul loc. Dimpotriv?, când e?ti chemat, mergi ?i a?az?-te pe ultimul loc, pentru ca atunci când va veni cel care te-a chemat s?-?i spun?: «Prietene, urc? mai sus!»; ?i acolo vei avea glorie în fa?a tuturor celor care sunt la mas? cu tine!” (Lc 14,8-10). În alt? ocazie Isus îi avertizeaz? pe discipoli cu privire la comportamentul c?rturarilor: ?Fi?i aten?i la c?rturarii c?rora le place s? umble în haine lungi, c?rora le pace s? fie saluta?i prin pie?e, [s? ocupe] primele locuri în sinagogi ?i locurile dintâi la ospe?e” (Lc 20,46). Trebuie îns? s? ?ti?i bine c? ?oricine se înal?? pe sine va fi umilit, iar cel care se umile?te va fi în?l?at” (Lc 14,11). Aceast? afirma?ie conclusiv? provine în mod cert dintr-un oracol al profetului Ezechiel: ?A?a vorbe?te Domnul Dumnezeu: «Îndep?rteaz?-?i turbanul ?i ridic? coroana! Aceasta nu va mai fi: pe cel înjosit în?l?a?i-l ?i pe cel în?l?at înjosi?i-l!» (Ez 21,31). Concluzia este reluat? ?i în parabola vame?ului ?i fariseului (cf. Lc 18,14) ?i comentat? într-o alt? ocazie la adresa fariseilor iubitori de argin?i: ?Voi sunte?i cei care v? ar?ta?i drep?i înaintea oamenilor, îns? Dumnezeu cunoa?te inimile voastre; c?ci ceea ce este pre?ios pentru oameni este abominabil înaintea lui Dumnezeu” (Lc 16,15).

4. O regul? a împ?r??iei lui Dumnezeu

Este clar c? pentru Isus nu-i vorba doar de o simpl? norm? de în?elepciune omeneasc?. Din contra, este o regul? a împ?r??iei lui Dumnezeu. Isus denun?? cu insisten?? c?utarea primelor locuri, l?sând s? se în?eleag? c? nu este vorba de un defect de mic? importan??. Isus vede în aceast? dorin?? a fariseilor de a fi onora?i în mijlocul oamenilor, manifestarea în exterior a unei false rela?ii interioare cu Dumnezeu. Isus condamn? prezum?ia de a fi drep?i, ce denatureaz? raportul cu Dumnezeu, dar ?i rela?iile cu oamenii. Din aceast? prezum?ie se nasc preten?iile, preocup?rile ierarhice, judec??ile, cum reiese din parabola vame?ului ?i fariseului deja men?ionat?. În societatea construit? dup? inima lui Dumnezeu, în împ?r??ia pe care discipolii lui Isus (cre?tinii) sunt chema?i s? o construiasc?, începând deja aici pe p?mânt, primul este cel care sluje?te iar cel mai mare este cel din urm?. Acestuia Dumnezeu i se va adresa în ultima zi pentru a-i spune: ?Prietene, urc? lâng? mine. Intr? în casa mea”. Arivi?tii, uzurpatorii primelor locuri, sunt în schimb cei mai departe de Dumnezeu. Sunt cei care în ziua din urm? vor fi trimi?i de Dumnezeu s? ocupe, ru?ina?i, ultimele locuri. Re?inem c? banchetul de nunt? care conteaz? este cel al împ?r??iei lui Dumnezeu iar a fi umili este o condi?ie fundamental? pentru a intra în ea. Dar mai sunt ?i altele.

5. Când dai un osp??, invit?-i pe cei s?raci

Este ?i aceasta. A doua înv???tur? a lui Isus este pentru gazd?, adic? cel care invit? la mas?. Nici aceasta nu este o simpl? invita?ie la a fi caritabili,  ci se refer? la gratuitatea gestului. C?ci Isus i-a spus celui care l-a invitat: "Când dai un osp?? la prânz sau la cin?, nu-i invita pe prietenii t?i, nici pe fra?ii t?i, nici pe p?rin?ii t?i, nici pe vecinii boga?i, ca nu cumva s? te invite ?i ei la rândul lor ?i astfel s?-?i prime?ti r?splata. Dimpotriv?, când dai un osp??, invit?-i pe cei s?raci, pe schilozi, pe ?chiopi ?i pe orbi. Atunci ferice de tine, c?ci ei nu au cu ce s?-?i r?spl?teasc? ?i î?i vei primi r?splata la învierea celor drep?i" (Lc 14,12-14). Isus înva?? o iubire care nu urmeaz? logica schimbului de favoruri. Sfatul pe care Isus îl d? st?pânului casei este de-a dreptul revolu?ionar, contrar tuturor uzan?elor. Modelul este Isus însu?i, c?ci Dumnezeu Tat?l l-a dat lumii pe unicul s?u Fiu ca expresie a iubirii sale. În fa?a lui Dumnezeu nimeni nu este marginalizat, ci fiecare este ?aproapele”. Criteriul de urmat când se aleg invita?ii la cin? sau la prânz este iubirea lui Dumnezeu, ?i nu vechea dreptate a oamenilor. De ce s? invi?i mereu doar rude ?i prieteni? Procedând astfel se r?mâne mereu în cadrul unei iubiri interesate. Sunt invita?ii între prieteni, între persoane de acela?i rang, ast?zi m? invi?i tu, mâine te invit eu. S?racii r?mân mereu afar? iar cei exclu?i sunt mereu marginaliza?i.

6. Iubire gratuit? ?i universal?

În concluzie, Evanghelia vizeaz? o fraternitate cu dou? caracteristici clare: gratuitate ?i universalitate. Se d? ?i celor de la care nu se poate a?tepta nimic în schimb. Isus se gânde?te la viitoarea comunitate a discipolilor. Acum, în marea c?l?torie spre Ierusalim îi preg?te?te cu grij?. Isus viseaz? un loc de ospitalitate pentru cei exclu?i. Nu-i, desigur, o înv???tur? nou?. În Evanghelie este proclamat? fericirea pentru cei s?raci: ?Ferici?i voi, cei s?raci, c?ci a voastr? este împ?r??ia lui Dumnezeu” (Lc 6,20) dar ?i fericirea pentru cei care folosesc bunurile proprii pentru a-i primi pe cei nevoia?i: ?Ferice de tine, c?ci ei nu au cu ce s?-?i r?spl?teasc? ?i î?i vei primi r?splata la învierea celor drep?i" (Lc 14,14). Aceea?i idee, ca un fel de testament, apare în discursul rostit de apostolul Paul la Milet c?tre prezbiterii din Efes: ?V-am ar?tat în toate privin?ele c? trudind astfel trebuie s? le veni?i în ajutor celor slabi, amintindu-v? de cuvintele Domnului Isus. C?ci el spunea: «Este mai mare fericire a da decât a primi»” (Fap 20,35). Într-adev?r, iubirea adev?rat? ?i des?vâr?it? nu locuie?te în inima celui care se dovede?te darnic dar crede c? pentru asta merit? mii de mul?umiri sau pretinde s? fie r?spl?tit pentru ceea ce a f?cut. M?sura iubirii este Dumnezeu care iube?te în mod gratuit. ?i atunci întrebarea: "Ce ai, omule, ce nu ai primit? ?i dac? ai primit, de ce te lauzi ca ?i cum nu ai fi primit!" (1Cor 4,7). Ce ai putea s? restitui lui Dumnezeu, care s? nu fi fost primit de la el? Dumnezeu ne-a încredin?at crea?ia, bucuria iert?rii, Sfânta Împ?rt??anie ca izvor de via??. Dumnezeu îl iube?te pe om când este înc? p?c?tos. Omul afl? fericirea, când ajunge s? iubeasc? f?r? s? pretind? nimic în schimb.

7. Umilin?? ?i iubire dezinteresat?: o înv???tur? constant?

Aceste dou? înv???turi despre adev?rata umilin?? ?i iubirea dezinteresat? sunt de o importan?? fundamental? pentru tr?irea cre?tineasc?. Ele revin frecvent în Evanghelie, de?i sub alte forme. Astfel, dup? a treia anun?are a mor?ii ?i învierii lui Isus, când apostolii discutau despre cine trebuie s? ocupe primele locuri în noua împ?r??ie, Isus, chemându-i, le-a zis: ??ti?i c? cei care conduc neamurile le domin? ?i cei mari î?i fac sim?it? puterea asupra lor. Între voi s? nu fie a?a. Dimpotriv?, cine vrea s? devin? mare între voi s? fie sclavul vostru ?i cine vrea s? fie primul între voi s? fie servitorul vostru, a?a cum Fiul Omului nu a venit ca s? fie slujit, ci ca s? slujeasc? ?i s?-?i dea via?a ca r?scump?rare pentru mul?i” (Mt 20,25-28). Apoi, când la ultima cin? apostolii înc? mai discutau despre cine dintre ei este mai mare. Isus a luat ?tergarul de servitor, a îngenuncheat în fa?a tuturor ?i le-a sp?lat picioarele. La sfâr?it le-a zis: ?Voi m? numi?i «Înv???torul» ?i «Domnul» ?i bine spune?i, pentru c? sunt. A?adar, dac? eu, Domnul ?i Înv???torul, v-am sp?lat picioarele, ?i voi sunte?i datori s? v? sp?la?i picioarele unii altora. C?ci v-am dat exemplu ca ?i voi s? face?i a?a cum v-am f?cut eu” (In 13,13-15). În fine, pe Calvar, Isus Înv???tor ?i Domn moare r?stignit pe cruce între doi tâlhari, d?ruindu-?i via?a din iubire ?i f?când oamenilor cel mai mare serviciu posibil: împ?carea cu Dumnezeu, mântuirea, învierea. Ast?zi, noi suntem s?racii ferici?i invita?i ?la osp??ul Mielului”. Împreun? cu darurile sfin?ite prin lucrarea Duhului Sfânt ne oferim pe noi în?ine lui Dumnezeu spunând. ?Ale Tale dintru ale Tale, ?ie î?i aducem de toate ?i pentru toate”.

8. M?rturia de iubire a p?rin?ilor fa?? de copii

Exist? experien?e umane ce ne ajut? s? în?elegem iubirea lui Cristos deschis? spre gratuitatea curat?. De pild?, cea a p?rin?ilor fa?? de copii. Ace?tia cer ?i primesc de la p?rin?i iubire gratuit?. Ce ar putea un copila? s? dea în schimb pentru iubirea primit? de la p?rin?i, pentru jertfele, truda ?i nop?ile lor nedormite, pentru laptele mamei, pentru lacrimile ei? Tocmai în darul autentic, liber ?i necondi?ionat persoana uman? începe s? cunoasc? iubirea lui Dumnezeu care este Tat?, c?ci ?Tu, Doamne, ne îndemni sufletul s?-?i afle desf?tarea în lauda Ta, pentru c? ne-ai f?cut pentru Tine ?i nelini?tit? este inima noastr? pân? ce se va odihni în Tine”. Cine accept? în toat? valoarea sa rolul de a fi p?rin?i responsabili dovede?te o mare generozitate, o iubire gratuit? ce comport? umilin??. În ce sens? Înseamn? s? pui iubirea fa?? de proprii copii mai presus de gloria carierii ?i de succesul profesional. ?i întâlnim atâ?ia p?rin?i care aleg modestia casei ca loc în care petrec o parte din zi împreun? cu copiii lor. Asta înseamn? într-adev?r a face experien?a celui care afl? în umilin?? gratuitatea iubirii ?i urmeaz? calea cunoa?terii ?i a tr?irii lui Dumnezeu.

9. Rug?ciunea Bisericii

Dumnezeule al puterilor, de la care vine tot darul des?vâr?it, s?de?te în inimile noastre iubirea fat? de numele t?u; une?te-ne tot mai strâns cu tine, spre a hr?ni în noi ceea ce este bun, ?i vegheaz? cu grij?, ca s? p?strezi ce ai s?dit în noi.

S? ave?i o ?Duminic? binecuvântat?” cu bucurie ?i pace.

(Radio Vatican – Anton Lucaci, material omiletic de vineri 29 august 2025)