ÐÓMAPµ¼º½

Părintele Francesco Ielpo, noul custode al Țării Sfinte Părintele Francesco Ielpo, noul custode al Țării Sfinte  

Francesco Ielpo, noul custode al Țării Sfinte: Cu privirea mereu îndreptată spre Cristos

Luni, 21 iulie a.c., noul custode al Țării Sfinte, preotul Francesco Ielpo, și-a făcut intrarea solemnă în Biserica Preasfântul Mântuitor din Ierusalim, gest care – împreună cu predarea sigiliului de către precedentul custode, părintele Francesco Patton – a marcat începutul oficial al misiunii sale în Țara Sfântă. Prezent la Ierusalim, colegul nostru Roberto Cetara a stat de vorbă cu noul custode al Țării Sfinte.

Ierusalim – Roberto Cetera

Vatican News - 22 iulie 2025. Părinte Ielpo, vă începeÈ›i mandatul de custode al Țării Sfinte probabil în cel mai grav moment prin care a trecut acest È›inut de la războiul din 1967 încoace, dacă nu chiar din 1948.  În 22 de luni, în Gaza au murit 57 000 de persoane, iar posibilitățile de armistiÈ›iu anunÈ›ate de multe ori încă nu s-au concretizat.  În Cisiordania, din zi în zi, atacurile coloniÈ™tilor devin din ce în ce mai violente. De asemenea, minoritatea creÈ™tină suferă din cauza violenÈ›elor repetate, precum raidurile coloniÈ™tilor asupra satului creÈ™tin Taybeh È™i mai ales bombardarea, joi, 17 iulie, a bisericii parohiei catolice din Gaza, soldată cu 3 morÈ›i È™i 10 răniÈ›i.

Da, este o perioadă foarte dificilă, sunt conÈ™tient de acest lucru. Și pentru că, după cum È™tiÈ›i, prezenÈ›a noastră nu se limitează doar la o custodie a locurilor sfinte, ci este totodată o prezență pastorală vie alături de creÈ™tinii acestui È›inut. Și, pe lângă dificultățile obiective, după cum le-am putea numi, există È™i cele subiective. Adică, sunt foarte conÈ™tient de decalajul dintre misiunea care mi-a fost încredinÈ›ată È™i resursele modeste ale persoanei mele. Dar văd acest decalaj È™i ca pe o oportunitate. În sensul că lasă mai mult spaÈ›iu pentru acÈ›iunea Duhului Sfânt. Și am încredere în acest lucru mai presus de toate. Pentru că datorăm în primul rând acestei acÈ›iuni a Duhului Sfânt faptul că, timp de 800 de ani, franciscanii au reuÈ™it, în ciuda multor adversități, să fie martorii prezenÈ›ei creÈ™tine în È›ara lui Isus.

Părinte Ielpo, cunoaÈ™teÈ›i deja foarte bine Èšara Sfântă È™i realitatea Custodiei Țării Sfinte; de altfel, în ultimii ani, aÈ›i reprezentat-o în calitatea de delegat în Italia al custodelui Țării Sfinte. V-aÈ›i gândit deja la un program de lucru

IntenÈ›ionez pur È™i simplu să urmez brazda bine trasată de predecesorii mei. Custodia nu înseamnă custodele, ci dăruirea, efortul È™i calitățile celor peste 300 de fraÈ›i care o alcătuiesc È™i care îÈ™i îndeplinesc misiunea în cadrul Custodiei. Mai degrabă decât să dirijeze, funcÈ›ia custodelui este de a pune în valoare talentele bine răspândite în întregul corp al acestei provincii franciscane speciale, după cum a făcut atât de bine, în ultimii nouă ani, părintele Patton. Printre aceste talente, aÈ™ sublinia în primul rând caracterul internaÈ›ional al Custodiei, care include mai mult de cincizeci de naÈ›ionalități. Sarcina mea este să fac armonioasă această simfonie de vocaÈ›ii È™i talente.  Apoi, aÈ™ sublinia natura misionară specifică a franciscanilor, axată în întregime pe urmarea lui Cristos prin evanghelizare, È™i care se exprimă aici nu numai prin primirea atâtor pelerini, ci È™i prin gestionarea parohiilor încredinÈ›ate de Patriarhia Latină din Ierusalim (parohiile din Ierusalim, Betleem, Nazaret È™i Jaffa sunt încredinÈ›ate franciscanilor, n.r.) È™i, mai ales, prin gestionarea celor 17 È™coli care, în Israel È™i Palestina, educă în fiecare an, în spiritul păcii, mii de elevi.  Școlile sunt, fără îndoială, o misiune care se adaugă activităților noastre pastorale. De asemenea, ne ocupăm È™i de operele de caritate creÈ™tină, menite să uÈ™ureze suferinÈ›a celor mai defavorizaÈ›i din rândul populaÈ›iei palestiniene. Acesta este un domeniu în care suntem cu toÈ›ii implicaÈ›i È™i, în special, părintele nostru Ibrahim Faltas a pornit iniÈ›iative foarte importante pentru copii, în aceste luni de război.

Èšara Sfântă nu înseamnă doar Ierusalim, Israel È™i Palestina, ci È™i Siria, Liban, Iordania, Egipt, Cipru È™i Rodos.

Chiar înainte de inaugurarea oficială din această după-amiază (21 iulie 2025 n.r.), am dorit să îmi încep misiunea vizitând, în ultimele zile, comunitățile noastre din Siria È™i Liban. Am fost plăcut surprins de spiritul creÈ™tin È™i de activitatea eficientă a fraÈ›ilor noÈ™tri È™i, cu atât mai mult, de înrădăcinarea È™i aprecierea de care se bucură în rândul populaÈ›iei din teritoriile lor de misiune. Și nu mă refer doar la aprecierea din partea creÈ™tinilor. În Siria, fraÈ›ii m-au însoÈ›it la întâlnirea cu vicarul Patriarhiei Ortodoxe È™i apoi cu preotul paroh al Bisericii Sfântul Ilie din cartierul Dwelah din Damasc, unde, la 21 iunie, un atac terorist islamist a ucis peste 30 de creÈ™tini È™i a rănit peste 60. Preotul paroh mi-a povestit despre atac È™i despre enoriaÈ™ii săi care au fost uciÈ™i: despre tânăra fată, prima victimă, ucisă în curtea bisericii în timp ce se îndrepta spre biserică cu o lumânare în mână, È™i despre tânărul care s-a năpustit asupra teroristului sinucigaÈ™ care urma să se arunce în aer., blocându-l înainte de a ajunge la băncile credincioÈ™ilor, astfel încât tânărul s-a sacrificat pentru a cruÈ›a zeci de alte posibile victime. 

La final, ne-am îmbrățiÈ™at ca fraÈ›ii, nu în mod formal, ca semn al unui ecumenism real în contextul unei suferinÈ›e comune È™i sub aceeaÈ™i cruce. Când fraÈ›ii noÈ™tri au organizat apoi o Sfântă Liturghie specială,  pentru prezenÈ›a mea, am crezut că frica va împiedica mulÈ›i oameni să vină; în schimb, biserica a fost plină. Identitatea creÈ™tină prevalează asupra identității etnice sau politice. De asemenea, în Liban, am fost martor la marea angajare caritabilă, în timpul bombardamentelor israeliene, a fraÈ›ilor noÈ™tri, care au adăpostit numeroase persoane strămutate atât în Beirut, cât È™i în sud. Admir curajul È™i spiritul misionar al fraÈ›ilor noÈ™tri, atât de puÈ›in cunoscute în Occident.

Ce le cereÈ›i fraÈ›ilor dumneavoastră, din rândul Custodiei Țării Sfinte?

Să fie pur È™i simplu fraÈ›i buni. AÈ™a cum au fost predecesorii lor, care au păstrat È™i garantat prezenÈ›a creÈ™tină în Èšara Sfântă timp de 800 de ani: cu atenÈ›ie față de aproapele lor, dar cu privirea mereu îndreptată spre Cristos. În ultimele zile, în timpul acestei călătorii, am meditat mult la noua misiune care mi-a fost încredinÈ›ată nemeritat, lăsându-mă inspirat în aceste ore de un pasaj din Evanghelie. În prezent, ca È™i în vremea lui Isus, valurile mării sunt înalte È™i amenințătoare, iar frica este mare în barcă dar, privindu-l pe Isus mergând pe apă, temerile ucenicilor se atenuează. Petru încearcă să îl imite, dar pare să cedeze. De ce? Pentru că a încetat să se mai uite în ochii lui Isus. Iată, acesta este obiectivul meu personal, dar È™i cel pe care îl propun fraÈ›ilor noÈ™tri: să fim capabili să ne menÈ›inem, cu statornicie È™i fără teamă, privirea asupra lui Isus, mai ales în vremurile de furtună ale lumii noastre. (traducere de A. MărtinaÈ™)

 

 

 

22 iulie 2025, 11:13