脦ntoarcerea la Niceea, ca fra葲i
Andrea Tornielli
Vatican News 鈥� 4 aprilie 2025. "Întoarcerea la Niceea dup膬 1700 de ani, în timpul Jubileului din 2025, înseamn膬, în primul rând, s膬 ne reg膬sim ca fra葲i cu to葲i cre葯tinii din lume: m膬rturisirea de credin葲膬 care a rezultat din primul Conciliu ecumenic este de fapt împ膬rt膬葯it膬 nu numai de Bisericile Orientale, Bisericile Ortodoxe 葯i Biserica Catolic膬, dar este, de asemenea, comun膬 comunit膬葲ilor ecleziale n膬scute din Reform膬. Aceasta înseamn膬 reunirea între fra葲i în jurul a ceea ce este cu adev膬rat esen葲ial, deoarece ceea ce ne une葯te este mai puternic decât ceea ce ne desparte: "Împreun膬, credem în Dumnezeul Treimic, în Cristos, om adev膬rat, Dumnezeu adev膬rat, în mântuirea în Isus Cristos, potrivit Scripturilor citite în 叠颈蝉别谤颈肠膬 葯i sub ac葲iunea Duhului Sfânt. Împreun膬, credem în 叠颈蝉别谤颈肠膬, în botez, în învierea mor葲ilor 葯i în via葲a ve葯nic膬". Acesta este un punct central al documentului "Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul", publicat de Comisia Teologic膬 Interna葲ional膬 în contextul împlinirii a 1700 de ani de la Conciliul ecumenic de la Niceea.
Unul dintre obiectivele primului conciliu ecumenic a fost stabilirea unei date comune pentru s膬rb膬torirea Pa葯telui, o chestiune controversat膬 deja în Biserica primelor secole: unii îl s膬rb膬toreau concomitent cu Pesah-ul evreiesc, în data de 14 a lunii Nisan; al葲ii îl s膬rb膬toreau în duminica urm膬toare Pesah-ului evreiesc. Niceea a contribuit la g膬sirea unei date comune prin stabilirea duminicii care urmeaz膬 primei luni pline din anotimpul prim膬verii ca dat膬 pentru s膬rb膬torirea Pa葯telui. Situa葲ia s-a schimbat în secolul al XVI-lea, odat膬 cu reforma calendaristic膬 a papei Grigore al XIII-lea: În prezent, Bisericile din Occident calculeaz膬 data conform acestui calendar, în timp ce cele din Orient continu膬 s膬 foloseasc膬 calendarul iulian, utilizat în întreaga 叠颈蝉别谤颈肠膬 înainte de reforma gregorian膬. Dar este semnificativ 葯i profetic faptul c膬 tocmai în acest an, când se împlinesc 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea, Bisericile cre葯tine s膬rb膬toresc Pa葯tele în aceea葯i zi, duminic膬 20 aprilie. Este un semn 葯i o speran葲膬 de a ajunge cât mai curând posibil la o dat膬 acceptat膬 de to葲i.
În plus fa葲膬 de aspectul ecumenic, exist膬 un al doilea aspect care face aceast膬 întoarcere la Niceea atât de actual膬. Deja în ultimul deceniu al secolului trecut, Joseph Ratzinger, pe atunci cardinal, a indicat drept o adev膬rat膬 provocare pentru cre葯tinism cea a unui "nou arianism", adic膬 dificultatea crescând膬 de a recunoa葯te divinitatea lui Isus, a葯a cum este m膬rturisit膬 în credin葲a cristologic膬 a Bisericii:
Isus este considerat un mare om, un revolu葲ionar, un înv膬葲膬tor excep葲ional, dar nu Dumnezeu. Cu toate acestea, exist膬 un alt risc, care este, de asemenea, subliniat în noul document, 葯i acesta reprezint膬 exact oglinda 葯i riscul opus, 葯i anume acela de a face dificil膬 admiterea umanit膬葲ii depline a lui Cristos. Isus poate experimenta oboseal膬, sentimente de triste葲e 葯i abandon, precum 葯i furie. Fiul a ales, de fapt, s膬 tr膬iasc膬 din plin umanitatea noastr膬. În El, în umanitatea exprimat膬 în fiecare moment, în faptul c膬 se las膬 'r膬nit de realitate', în faptul c膬 este mi葯cat de suferin葲a celor pe care îi întâlne葯te, în faptul c膬 spune 'da' solicit膬rilor celor s膬raci care îi cer ajutorul, vedem reflectat cu putere ceea ce înseamn膬 s膬 fii om 葯i, în acela葯i timp, vedem reflectat膬 puterea unei divinit膬葲i care a ales s膬 se coboare 葯i s膬 se goleasc膬 pentru a ne 葲ine companie 葯i pentru a ne salva."
