杏MAP导航

(Vatican News 鈥� 13 aprilie 2025) E Ziua Domnului. Duminica Floriilor deschide poarta de intrare în marea 鈥濻膬pt膬mân膬 sfânt膬鈥�. 鈥�În timpul Postului de patruzeci de zile ne-am preg膬tit inimile prin poc膬in牛膬 艧i fapte de iubire iar azi ne adun膬m s膬 începem cu întreaga 叠颈蝉别谤颈肠膬 celebrarea misterului pascal, al mor牛ii 艧i învierii Domnului nostru Isus Cristos, mister pentru îndeplinirea c膬ruia El a intrat în cetatea sa, Ierusalim鈥�. Liturghia Floriilor este atât de gr膬itoare 艧i sugestiv膬, încât explica牛iile omiletice pot fi reduse la esen牛ial. Gesturile rituale, cânt膬rile 艧i lecturile sacre vorbesc de la sine. Pentru o participare spiritual膬 rodnic膬 este îndeajuns s膬 deschidem bine ochii ca s膬 vedem, urechile ca s膬 auzim dar mai ales inimile ca s膬 primim cu simplitate binecuvântarea Domnului.   În aceste considera牛ii sunt propuse câteva orient膬ri pentru o tr膬ire mai con艧tient膬 a Tainelor pascale

1. Drama decisiv膬 a r膬scump膬r膬rii lumii

Comemor膬m în aceast膬 mare s膬pt膬mân膬 drama cea mai decisiv膬 cunoscut膬 de istorie. Cheia de interpretare a întregii vie牛i a lui Isus este oferit膬 de apostolul Paul într-o sintez膬 de nedep膬艧it: 鈥濩ristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, nu a considerat un beneficiu propriu c膬 e egal cu Dumnezeu, ci s-a despuiat pe sine luând firea sclavului, devenind asemenea oamenilor, iar, dup膬 felul lui de a fi, a fost aflat ca un om. S-a umilit pe sine f膬cându-se ascult膬tor pân膬 la moarte, pân膬 la moartea pe cruce. Pentru aceasta, 艧i Dumnezeu l-a în膬l牛at 艧i i-a d膬ruit numele care este mai presus de orice nume, pentru ca în numele lui Isus s膬 se plece tot genunchiul: al celor din ceruri, al celor de pe p膬mânt 艧i al celor de dedesubt, 艧i orice limb膬 s膬 dea m膬rturie c膬 Isus Cristos este Domn, spre gloria lui Dumnezeu Tat膬l鈥� ( Fil 2,6-11: lectura a doua).

2. Urmarea lui Isus pe drumul Crucii

Participând la sfânta 艧i dumnezeiasca Liturghie, cre艧tinii î艧i propun s膬-l urmeze pe Isus pe drumul Crucii. În acest ciclu liturgic notat cu litera 鈥濩鈥� suntem c膬l膬uzi牛i de Evanghelia dup膬 sfântul Luca. Acesta concepe Evanghelia sa ca pe o singur膬 艧i lung膬 c膬l膬torie a lui Isus din Galileea la Ierusalim pentru s膬rb膬toarea Pa艧telui. Acum suntem la cap膬tul acestei c膬l膬torii Scopul ultim al acestei 鈥瀠rc膬ri鈥� este oferirea de sine pe Cruce. Isus nu este singur. Este înso牛it de apostoli 艧i de mul牛imea discipolilor care l-au urmat. Ast膬zi noi suntem cei care îl înso牛esc tainic pe Isus în Pa艧tele s膬u.

3. Dou膬 p膬r牛i: bucurie 艧i triste牛e

Liturghia de Florii are dou膬 p膬r牛i semnificative. Se deschide cu binecuvântarea ramurilor 艧i procesiunea s膬rb膬toreasc膬 în amintirea intr膬rii lui Isus în Ierusalim (cf. Lc 19,28-40) 艧i continu膬 imediat cu celebrarea euharistic膬 în care se proclam膬 întreaga povestire a Patimii Domnului (cf. Lc 22,14鈥�23,56). Aceste dou膬 momente trezesc în inimile participan牛ilor dou膬 sim牛膬minte contrastante, unul de bucurie 艧i altul de triste牛e. Sentimentele de bucurie sunt exprimate în procesiunea cu ramuri, imitând mul牛imea care în acea zi a strigat într-un glas: "Binecuvântat cel ce vine, regele, în numele Domnului!  Pace în cer  艧i glorie în înaltul cerurilor!" (Lc 19,38). Îns膬 gloria 艧i regalitatea lui Cristos sunt doar prevestite. Ele se vor realiza în P膬timire 艧i în Cruce. Sentimentele de mâhnire se nasc în inimile credincio艧ilor la lectura/cântarea pe roluri a Patimii Domnului. Stând în picioare 艧i în total膬 t膬cere participan牛ii parcurg în mod ideal scenele dramatice ale p膬timirii. Cei care l-au aclamat pe Isus ca 鈥瀝ege鈥�, doar dup膬 câteva zile cer insistent cu strig膬te puternice: 鈥濺膬stigne艧te-l, r膬stigne艧te-l!鈥� (Lc 23,21). L-au preferat pe Baraba. Cât膬 nerecuno艧tin牛膬, cât膬 perfidie, cât膬 nestatornicie!

4. Dou膬 dimensiuni: mântuire 艧i revela牛ie

Primii cre艧tini au v膬zut în p膬timirea lui Isus dou膬 aspecte importante. Au în牛eles c膬 Patima Domnului înseamn膬 mântuire 艧i revela牛ie. Ce vreau s膬 spun? Drumul Crucii este un eveniment determinant care a fost acceptat 艧i tr膬it de Isus în favoarea noastr膬 ca act de solidaritate. Isus a luat asupra sa p膬catele noastre 艧i a murit în locul nostru. Apoi, drumul Crucii este deopotriv膬 un act revelator în dou膬 privin牛e. În Cruce se dezv膬luie chipul lui Dumnezeu cu iubirea sa nem膬rginit膬 fa牛膬 de noi. În Cruce ne este ar膬tat膬 calea pe care suntem chema牛i s膬 p膬艧im pentru a fi p膬rta艧i la via牛a nou膬 cu Domnul înviat.

5. Suntem în inima Evangheliei: noi a艧a credem!

Ascultând proclamarea patimii Domnului, oricine î艧i poate da seama c膬 nu este vorba de o pagin膬 biblic膬 obi艧nuit膬 în care se poveste艧te sfâr艧itul tragic al lui Isus. Este vorba de 鈥濫vanghelia Evangheliilor鈥� cu anun牛ul prin excelen牛膬 al mesajului cre艧tin pe care Biserica îl adreseaz膬 oamenilor din toate timpurile 艧i pe care apostolul Paul l-a condensat în aceast膬 profesiune de credin牛膬: 鈥濾-am transmis, în primul rând, ceea ce am primit 艧i eu: Cristos a murit pentru p膬catele noastre, dup膬 Scripturi, a fost înmormântat 艧i a înviat a treia zi, dup膬 Scripturi. 艦i s-a ar膬tat lui Chefa (Petru) 艧i apoi celor doisprezece.  A艧adar, atât eu, cât 艧i ei, noi predic膬m astfel, iar voi astfel a牛i crezut (cf. 1Cor 15,3-11). 艦i noi a艧a credem.

6. 鈥濨otezul鈥� mor牛ii, îngrop膬rii 艧i învierii lui Isus

A sosit momentul 鈥瀊otezului鈥� lui Isus întru moarte, atât de dorit 艧i de temut! A sosit ceasul Satanei 艧i al celor alia牛i cu puterea întunericului! Dintotdeauna Isus s-a preg膬tit la taina acestui 鈥濨otez鈥�: nu un 鈥瀊otez鈥� ritual, dar un botez al vie牛ii. 鈥濻-a despuiat鈥� în mod progresiv de demnitatea sa dumnezeiasc膬, a ales condi牛ia de servitor 艧i s-a l膬sat în voia Tat膬lui într-o ascultare total膬 pân膬 la moarte (cf. Fil 2,6-11 lectura a doua). Isus 艧tie c膬 b膬t膬lia va fi cumplit膬, sângeroas膬 艧i ca adev膬rat lupt膬tor se concentreaz膬 în lupt膬. Asud膬 sânge, dar nu d膬 înapoi. Este întristat profund, dar nu î艧i pierde cump膬tul. Este mereu st膬pân pe sine. În timp ce apostolii, cu excep牛ia lui Iuda, cad de somn, Isus, r膬mas singur s膬 vegheze, se cufund膬 într-o rug膬ciune filial膬. Domnul accept膬 s膬 bea pân膬 la cap膬t paharul plin cu nelegiuirile omenirii. Nu doar cu ale altora, dar 艧i cu ale mele 艧i ale tale.

7. P膬rta艧i la patimile Domnului

Pentru libertatea mea 艧i a ta, Isus accept膬 moartea infamant膬 a sclavului. A început la cina pascal膬 cu d膬ruirea tainic膬 de sine în Euharistie pe care o înf膬ptuie艧te prin d膬ruirea concret膬 pe lemnul Crucii. Acestea sunt semnele extreme ale unei iubiri libere, gratuite, f膬r膬 margini. Pentru a nu r膬mâne simpli spectatori la tainele pascale, s膬 ne punem aceast膬 întrebare: dintre personajele care se perind膬 în timpul p膬timirii lui Isus, al膬turi de cine sau în locul c膬ruia a艧 vrea s膬 fiu? Te invit s膬 alegi trei: pe Petru care plânge cu lacrimi amare tr膬darea lui Isus; pe Simon din Cirene care îl ajut膬 pe Isus s膬-艧i duc膬 crucea; pe tâlharul din dreapta crucii care se recunoa艧te p膬c膬tos 艧i îl roag膬 pe Isus cu adânc膬 credin牛膬: "Isuse, aminte艧te-牛i de mine când vei intra în împ膬r膬牛ia ta!" Iar el i-a spus: "Adev膬r î牛i spun, ast膬zi vei fi cu mine în paradis!" (Lc 23,42-43).

8. Mul牛imile se întorceau b膬tându-艧i pieptul

艦i acum clipa suprem膬: Moartea lui Isus pe Cruce. Era cam pe la ora a 艧asea 艧i s-a f膬cut întuneric pe tot p膬mântul pân膬 la ora a noua. Soarele s-a întunecat. Catapeteasma templului s-a sfâ艧iat la mijloc. Isus a strigat cu glas puternic: "Tat膬, în mâinile tale încredin牛ez sufletul meu". 艦i spunând aceasta, 艧i-a dat duhul. Când centurionul a v膬zut ceea ce s-a întâmplat, l-a pream膬rit pe Dumnezeu, zicând: "Cu adev膬rat, omul acesta era drept". Toate mul牛imile, prezent la aceast膬 priveli艧te, v膬zând cele petrecute, se întorceau b膬tându-艧i pieptul. To牛i cunoscu牛ii s膬i 艧i femeile care l-au urmat din Galileea st膬teau mai deoparte 艧i priveau acestea (Lc 23, 44-49).

9. Rug膬ciunea Bisericii

Dumnezeule atotputernic 艧i ve艧nic, tu ai dat neamului omenesc un exemplu de umilin牛膬 în Mântuitorul nostru, care s-a f膬cut om 艧i a îndurat moartea pe cruce: d膬-ne harul s膬 înv膬牛膬m a-l urma în r膬bdare, 艧i astfel, s膬 ne învrednicim a fi p膬rta艧i de învierea sa.

S膬 ave牛i o 鈥濻膬pt膬mân膬 Sfânt膬 binecuvântat膬鈥� cu roadele mântuirii.

(Radio Vatican 鈥� Anton Lucaci, material omiletic de vineri 11 aprilie 2025)