杏MAP导航

ANDREA TORNIELLI

Vatican News - 19 decembrie 2023. «"Nemo venit nisi tractus", nimeni nu se apropie de Isus dac? nu este atras, scria Sfântul Augustin parafrazând cuvintele Nazarineanului: "Nimeni nu vine la mine dac? nu este atras de Tat?l meu". La originea atrac?iei fa?? de Isus - acea atrac?ie de care vorbea Benedict al XVI-lea, amintind de modul în care se r?spânde?te credin?a - se afl? întotdeauna ac?iunea harului. Dumnezeu ne precede întotdeauna, ne cheam?, ne atrage, ne face s? facem un pas spre El, sau cel pu?in aprinde în noi dorin?a de a face acest pas, chiar dac? ni se pare c? ne lipse?te înc? puterea ?i ne sim?im paraliza?i.

Inima unui pastor nu poate r?mâne indiferent? fa?? de oamenii care se apropie de el cu umilin?? cerând s? fie binecuvânta?i, indiferent de condi?ia lor, de istoria lor, de drumul lor în via??. Inima p?storului nu stinge lic?rirea pl?pând? a celor care î?i simt propria insuficien??, ?tiind c? au nevoie de mil? ?i ajutor de sus. Inima p?storului întrez?re?te în acea cerere de binecuvântare o cr?p?tur? în zid, o mic? sp?rtur? prin care harul poate fi deja la lucru. ?i astfel, prima sa preocupare nu este s? închid? micu?a cr?p?tur?, ci întâmpinând ?i implorând binecuvântare ?i mil? pentru ca oamenii pe care-i are în fa?a sa s? poat? începe s? în?eleag? planul lui Dumnezeu pentru via?a lor.

Aceast? con?tientizare de baz? este transmis? de "Fiducia supplicans", Declara?ia Departamentului pentru Doctrina Credin?ei privind semnifica?ia binecuvânt?rilor, care deschide posibilitatea binecuvânt?rii cuplurilor aflate în situa?ii neregulate, chiar ?i a cuplurilor de acela?i sex, clarificând în mod clar c? binecuvântarea în acest caz nu înseamn? aprobarea op?iunilor lor de via?? ?i reiterând, de asemenea, necesitatea de a evita orice ritualizare sau alte elemente care ar putea imita chiar ?i de departe o c?s?torie. Este un document care aprofundeaz? doctrina privind binecuvânt?rile, f?când distinc?ia între cele rituale ?i liturgice ?i cele spontane, care se caracterizeaz? mai degrab? ca fiind acte de devo?iune legate de pietatea popular?. Este un text care concretizeaz?, zece ani mai târziu, cuvintele scrise de papa Francisc în "Evangelii gaudium": "Biserica nu este o vam?, este casa p?rinteasc? în care este loc pentru fiecare persoan? cu propria sa via?? ?i dificult??i".

Originea Declara?iei este evanghelic?. Aproape în fiecare pagin? a Evangheliei, Isus rupe tradi?iile ?i prescrip?iile religioase, respectabilitatea, conven?iile sociale. ?i face gesturi care îi scandalizeaz? pe conformi?ti, pe cei care se autointituleaz? "puri", pe cei care î?i fac un scut de norme ?i reguli pentru a îndep?rta, a respinge, a închide u?ile. Aproape în fiecare pagin? a Evangheliei îi vedem pe înv???torii legii încercând s?-l pun? pe Isus la punct cu întreb?ri tenden?ioase, pentru ca apoi s? murmure indigna?i în fa?a libert??ii sale care debordeaz? de mil?: "El îi prime?te pe p?c?to?i ?i m?nânc? cu ei!".

Isus era gata s? alerge la casa centurionului din Cafarnaum pentru a-l vindeca pe slujitorul s?u iubit, f?r? grija de a se murd?ri intrând în locuin?a unui p?gân. El a permis p?c?toasei s? îi spele picioarele în fa?a privirilor judec?toare ?i dispre?uitoare ale oaspe?ilor, incapabili s? în?eleag? de ce nu a respins-o. L-a privit ?i l-a chemat pe vame?ul Zaheu în timp ce st?tea prins de crengile sicomorului, f?r? s? se a?tepte ca el s? se converteasc? ?i s?-?i schimbe via?a înainte de a primi acea privire milostiv?. Nu a condamnat-o pe femeia adulterp, care era pasibil? de lapidare conform legii, ci a dezarmat mâinile c?l?ilor ei, amintindu-le c? ?i ei - ca to?i ceilal?i - erau p?c?to?i. A spus c? a venit pentru cei bolnavi ?i nu pentru cei s?n?to?i, s-a comparat cu figura singular? a unui p?stor dispus s? lase 99 de oi nesupravegheate pentru a merge s? o g?seasc? pe cea r?t?cit?. L-a atins pe lepros, vindecându-l de boala sa ?i de stigmatul de a fi un proscris "de neatins". Ace?ti oameni considera?i "rebuturi" i-au întâlnit privirea ?i s-au sim?it iubi?i, beneficiari ai unei îmbr??i??ri plin? de îndurare care le-a fost oferit? f?r? nicio condi?ie prealabil?. Descoperindu-se iubi?i ?i ierta?i, ei ?i-au dat seama ce erau: ni?te bie?i p?c?to?i ca to?i ceilal?i, care aveau nevoie de convertire, care tr?iau condi?ia total? de cer?etori.

Papa Francisc le-a spus noilor cardinali, crea?i în februarie 2015: "Pentru Isus, ceea ce conteaz? mai presus de toate este s? ajung? la cei îndep?rta?i ?i s?-i salveze, s? vindece r?nile celor bolnavi, s? îi reintegreze pe to?i în familia lui Dumnezeu. Iar acest lucru îi scandalizeaz? pe unii! Iar lui Isus nu-i este fric? de acest tip de scandal! El nu se gânde?te la oamenii închi?i care se scandalizeaz? chiar ?i de o vindecare, care se scandalizeaz? de orice deschidere, de orice pas care nu se încadreaz? în schemele lor mentale ?i spirituale, de orice mângâiere sau bun?tate care nu corespunde obiceiurilor lor de gândire ?i purit??ii lor ritualice".

"Doctrina catolic? peren? despre c?s?torie", subliniaz? Declara?ia, nu se schimb?: numai în contextul c?s?toriei dintre un b?rbat ?i o femeie "rela?iile sexuale î?i g?sesc sensul lor natural, adecvat ?i pe deplin uman". Prin urmare, trebuie s? se evite s? se recunoasc? drept c?s?torie "ceea ce nu este". Dar, dintr-o perspectiv? pastoral? ?i misionar?, nu este momentul s? închidem u?a unui cuplu aflat într-o situa?ie neregulat? care vine s? cear? o simpl? binecuvântare, poate cu ocazia unei vizite la un sanctuar sau în timpul unui pelerinaj. Eruditul evreu Claud Montefiore a identificat caracterul distinctiv al cre?tinismului tocmai în acest lucru: "În timp ce alte religii descriu omul care îl caut? pe Dumnezeu, cre?tinismul proclam? un Dumnezeu care îl caut? pe om.... Isus a înv??at c? Dumnezeu nu a?teapt? poc?in?a p?c?tosului, ci îl caut? pentru a-l chema la sine." U?a deschis? a unei rug?ciuni ?i o mic? binecuvântare pot fi un început, o oportunitate, un ajutor.»