杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – 14 martie 2025. Joi, 13 martie a.c., Exerci?iile spirituale în Cetatea Vaticanului au ajuns la penultima zi de reculegere. La cea de-a doua medita?ie, în cursul dup?-amiezii, prezentat? în Aula Paul al VI-lea, predicatorul Casei pontificale, preotul italian capucin Roberto Pasolini a vorbit despre conceptul biblic de odihn?, care nu este inactivitate, ci o condi?ie de plin?tate ?i împlinire.

Cu pu?in timp înainte de începerea medita?iilor, monseniorul Vittorio Francesco Viola, secretarul Departamentului pentru cultul divin ?i disciplina sacramentelor, a transmis papei Francisc, apropierea ?i rug?ciunea, în numele Curiei Romane, cu ocazia împlinii celor doisprezece ani de pontificat.

V? oferim aici, în traducerea noastr? de lucru, rezumatul celei de-a noua medita?ii a p?rintelui Roberto Pasolini.

9. Odihna ve?nic?
(Joi, 13 martie, ora 17.00)

Via?a ve?nic? este un dar prezent deja, îns?, cu greu în?elegem adesea un aspect fundamental: odihna. Înc? de mici, suntem obi?nui?i s? auzim rug?ciunea: ”Odihna ve?nic? d?-le-o lor, Doamne, ?i lumina cea f?r? de sfâr?it s? le str?luceasc?. S? se odihneasc? în pace. Amin”. Ideea unei ve?nicii bazate pe odihna ve?nic? pare dezam?gitoare, ca ?i cum via?a s-ar termina cu un somn f?r? de sfâr?it. Îns?, aceast? percep?ie se na?te dintr-un echivoc profund: vedem odihna numai ca o inactivitate, în timp ce în viziunea biblic? este o condi?ie a plin?t??ii ?i a împlinirii.

Chiar ?i Dumnezeu a tr?it odihna, când Isus, dup? ce a fost r?stignit, a fost a?ezat în mormânt. Acest moment nu este o iner?ie steril?, ci împlinirea unei lucr?ri, a?a cum relateaz? o veche omilie despre Sâmb?ta Sfânt?: ”Dumnezeu a murit în trup ?i a coborât pentru a zgudui împ?r??ia iadului”. Cristos se odihne?te ?i, totu?i, ac?ioneaz? în mod misterios, eliberându-i pe prizonierii iadului. Acest fapt ne înva?? c?, a ne opri, nu înseamn? a fi inutili, ci a ?ti s? îmbr??i??m timpul cu încredere, f?r? a urm?ri o activitate frenetic? ?i steril?.

În zilele noastre, odihna este un lux neglijat. Tr?im într-o societate care ne impune s? fim mereu activi, mereu conecta?i, mereu productivi. Cu toate acestea, cu cât avem mai multe oportunit??i, cu atât suntem mai mai pu?in capabili s? ne odihnim cu adev?rat. Parabola servitorului, care dup? ce a lucrat, nu a?teapt? o recompens?, ci accept? c? a f?cut ceea cea fost chemat s? fac?, ne înva?? un secret important. Atât timp cât tr?im cu obsesia realiz?rii, nu vom g?si niciodat? odihn?. Doar cel care î?i accept? propria limitare cu senin?tate se poate odihni în sfâr?it în pace.

Adev?rata odihn? nu este inactivitate, ci libertate. Este starea în care nu mai trebuie s? dovedim nimic, pentru c? ne l?s?m îmbr??i?a?i de iubirea lui Dumnezeu. Este pacea interioar? care ne permite s? spunem: ”Pentru c? cine intr? în odihna lui se odihne?te ?i el de lucr?rile lui, ca ?i Dumnezeu, de ale sale." (Evr 4,10). A tr?i bine odihna înseamn? s? ne antren?m pentru via?a ve?nic?, înv??ând s? tr?im f?r? team?, s? l?s?m deoparte lucrurile inutile ?i s? avem încredere în faptul c? Dumnezeu lucreaz? deja în noi.

Odihna adev?rat? este pacea interioar?, care nu se m?soar? în realiz?ri, ci în capacitatea de a primi ceea ce via?a ne ofer?. Nu este o fug?, ci un mod de a înv??a s? tr?im mai intens, f?r? anxietate. Nu este pasivitate, ci o încredere activ? care ne face liberi s? iubim. ”În iubire nu exist? fric?; dimpotriv?, iubirea des?vâr?it? alung? frica” (1In 4,18). În cele din urm?, via?a ve?nic? nu este un obiectiv îndep?rtat, ci o realitate care cre?te în noi. Chiar acum, suntem chema?i s-o tr?im.