A fost deschis? Poarta Sf?nt? de la ”Sf?ntul Paul”: Exist? speran?? chiar ?i ?n acest timp r?nit
Cetatea Vaticanului – E. Asmarandei
05 ianuarie 2025 – Vatican News. Cardinalul James Michael Harvey, arhipreot al bazilicii papale Sfântul Paul din Afara Zidurilor, a deschis duminic?, 5 ianuarie a.c., la ora 10:00, ora Romei, ultima Poart? Sfânt?. Al?turi de cea de la Sfântul Ioan din Lateran ?i Sfânta Maria cea Mare, Poarta Sfânt? a bazilicii San Paolo Fuori le Mura, va r?mâne deschis? pân? pe 28 decembrie 2025, dup? cum a dispus papa Francisc, în bula de indic?iune a Jubileului 2025, Spes non confundit. Poarta Sfânt? de la bazilica Sfântul Petru va r?mâne deschis? pân? pe data de 6 ianuarie 2026.
Por?ile Sfinte ale Jubileului speran?ei sunt doar cele deschise la bazilicile papale din Roma: precizeaz? Departamentul pentru evanghelizare într-o not? de pres?. Potrivit acesteia, prin expresia ”Poarta Sfânt?” se face referin?? la Poarta Sfânt? a bazilicii Sfântul Petru ?i a celorlalte bazilici papale din Roma - Sfântul Ioan de la Lateran, Sfânta Maria cea Mare ?i Sfântul Paul din Afara Zidurilor (cf. nr. 6) – precum ?i la Poarta Sfânt? de închisoarea Rebbibia din Roma, pentru a oferi de?inu?ilor ”un semn concret de apropiere” (cf. nr. 10).
La Sfânta Liturghie, precum ?i la ceremonia de deschidere a Por?ii Sfinte de la bazilica Sfântul Paul din Afara Zidurilor, au luat parte aproximativ 3.000 de persoane.
”M-am bucurat când mi s-a spus: S? mergem în casa Domnului!”. Iat?, picioarele noastre au ajuns la por?ile tale, Ierusalíme! (Psalmul 121/122). Cu aceste cuvinte din Psalm, cardinalul Harvey a început omilia sa de la Sfânta Liturghie de deschidere a Por?ii Sfinte. ”Biserica”, a continuat cardinalul, ”face un nou pas decisiv în istoria sa milenar?. Sunt cuvinte pe care Psalmistul le cânt? ora?ului sfânt, Ierusalim, dar acum Liturghia le cânt? Bisericii universale ?i fiec?rui membru al acesteia. În aceast? diminea??, odat? cu deschiderea Por?ii Sfinte a bazilicii papale Sfântul Paul din Afara Zidurilor, un act pe cât de simplu, pe atât de sugestiv, am trecut pragul templului sfânt cu o bucurie imens?, pentru c?, într-un mod emblematic, am trecut Poarta Speran?ei”.
Doi termeni: Bucurie ?i Speran??
”Bucurie ?i speran??: ace?tia sunt termenii care contureaz? ritul liturgic actual”, a mai spus cardinalul Harvey, ”bucurie pentru c? s-a n?scut Mântuitorul, speran?? pentru c?, Cristos este speran?a noastr?! Bucuria caracterizeaz? perioada Cr?ciunului, când lumea cre?tin? contempl? planul extraordinar al lui Dumnezeu ?i mul?ume?te prin cuvintele Sfântului Paul c?tre Efeseni: ”Binecuvântat s? fie Dumnezeu, Tat?l Domnului nostru Isus Cristos, care ne-a binecuvântat cu orice binecuvântare spiritual? în ceruri, în Cristos”, pentru c? ne-a predestinat s? fim copiii S?i adoptivi. Acesta este, într-adev?r, scopul Întrup?rii: singurul Fiu al lui Dumnezeu a devenit trup, nu doar pentru a fi printre noi, ci pentru a fi unul dintre noi; nu doar pentru a fi admirat sau primit ca înso?itor, ci pentru a ne comunica propria Sa via?? filial?, pentru a ne aduce într-o rela?ie apropiat? cu Dumnezeu”.
Poarta Sfânt?, cale spre Cristos
”Deschiderea Por?ii Sfinte”, a subliniat cardinalul arhipreot, ”marcheaz? trecerea mântuitoare deschis? de Cristos, prin întruparea, moartea ?i învierea Sa, chemându-i pe to?i membrii Bisericii s? se împace cu Dumnezeu ?i cu aproapele. Trecând cu credin?? pragul acestei bazilici, intr?m în timpul milostivirii ?i al iert?rii, pentru ca, potrivit expresiei patronului nostru Sfântul Paul, s? se deschid? fiec?rei femei ?i fiec?rui b?rbat calea speran?ei care nu în?al? (cf. Rom 5,5). Cât de mult avem nevoie de speran?? acum! În aceast? perioad? post-pandemic?, r?nit? din p?cate de tragedii, r?zboaie ?i crize de diferite tipuri, speran?a, de?i legat? f?r? îndoial? de viitor, este tr?it? ?i în prezent”.
Viziunea papilor
”Papa Benedict al XVI-lea”, a exemplificat cardinalul Harvey, ”în scrisoarea sa enciclic? Spe salvi, a subliniat modul în care speran?a cre?tin? ofer? o perspectiv? original? în rela?ia dintre prezent ?i viitor. Prin r?scump?rarea în Isus Cristos, a scris papa, ”ni s-a dat o speran?? sigur?, în virtutea c?reia putem face fa?? prezentului: prezentul, chiar ?i un prezent obositor, poate fi tr?it, acceptat, dac? duce spre un scop ?i dac? putem fi siguri de acest scop, dac? acest scop este atât de mare încât s? justifice oboseala c?l?toriei (....). Numai atunci când viitorul este sigur ca realitate pozitiv?, prezentul poate fi tr?it. Vestea bun?, mesajul cre?tin, este proclamarea acestei realit??i împlinite: Isus Cristos, mort, înviat ?i glorificat, este speran?a noastr?. Poarta întunecat? a timpului, a viitorului, a fost larg deschis?. Cel care are speran?? tr?ie?te altfel; i s-a dat o via?? nou?”. (Benedict al XVI-lea, Scrisoarea enciclic?, Spe salvi, 1-2)”.
”Papa Francisc”, a continuat cardinalul, ”de altfel, într-o catehez? recent? la audien?a general? de miercuri, a dezvoltat tema în termeni mai direc?i: ”Speran?a”, a explicat papa, ”nu este un cuvânt gol sau o dorin?? vag? din partea noastr? c? lucrurile se vor îndrepta spre bine: speran?a este o certitudine, deoarece se bazeaz? pe fidelitatea lui Dumnezeu fa?? de promisiunile sale. ?i de aceea este numit? o virtute teologic?: pentru c? este insuflat? de Dumnezeu ?i îl are pe Dumnezeu ca ?i garant. Nu este o virtute pasiv?, care doar a?teapt? ca lucrurile s? se întâmple. Este o virtute extrem de activ?, care ajut? la realizarea lor”. (Audien?a general?, miercuri, 11 decembrie 2024). Cum? Speran?a este o virtute supranatural?: Duhul Sfânt este sursa mereu rev?rsat? a speran?ei cre?tine. Sfântul Paul ne-a l?sat aceste cuvinte pre?ioase de încurajare: ”Iar Dumnezeul speran?ei s? v? umple de toat? bucuria ?i pacea în credin??, ca s? prisosi?i în speran?? prin puterea Duhului Sfânt!”. (Rom 15,13). ”Dac? Biserica este o barc?”, aminte?te papa, ”Duhul Sfânt este vela care o propulseaz? ?i o face s? înainteze pe marea istoriei, ast?zi ca ?i în trecut” (ibid.)”.
S? devenim pelerini
”Jubileul din 2025”, a conchis cardinalul, ”ca fiecare An Sfânt, ne cere s? devenim pelerini. Acest lucru presupune s? ne sim?im parte a unei comunit??i care merge pe str?zile acestei lumi de dou? mii de ani, proclamând învierea Domnului Isus. Ora?ul Etern se preg?te?te din nou s? a?tepte ?i s? primeasc? pelerini din întreaga lume. ?i noi, la Roma, facem parte din aceast? mul?ime de credincio?i. Repet?m gesturile ?i mi?c?rile care caracterizeaz? experien?a jubiliar? în istoria sa ?i tr?im aceast? s?rb?toare ca un dar special de har, peniten??, convertire ?i iertare a p?catelor. Printr-o astfel de experien??, Biserica invit? fiecare pelerin s? porneasc? într-o c?l?torie spiritual? pe urmele credin?ei ?i î?i dore?te cu ardoare ca aceasta s? reaprind? tor?a speran?ei în inimile lor. Speran?a cre?tin? ne sus?ine cu adev?rat în pelerinajul nostru.
”Într-adev?r, este virtutea care ne permite s? în?elegem mai bine condi?ia noastr? de pelerini. A fi pelerin înseamn? a avea un scop de atins (...) Speran?a face din c?l?toria vie?ii un adev?rat pelerinaj, pentru c? sus?ine oboseala (...) ?i insufl? un sentiment de bucurie ?i senin?tate care izvor??te tocmai din capacitatea de a privi prezentul ca pe o adev?rat? premis? a viitorului” (cf. Rino Fisichella Sperare per tutti, pag. 28). Este atât o chemare urgent?, cât ?i o provocare s? nu ne mul?umim doar s? avem speran??, ci ?i s? radiem speran??, s? fim sem?n?tori de speran??. Acesta este cu siguran?? cel mai frumos dar pe care Biserica îl poate oferi întregii umanit??i, în special în acest moment al istoriei sale. (cf. Audien?a general? de miercuri, 11 decembrie 2024). Fie ca Duhul Sfânt, cu prezen?a sa peren? pe calea Bisericii, s? înso?easc? pa?ii no?tri în acest pelerinaj al credin?ei, fermi în speran?a care nu dezam?ge?te”.
