杏MAP导航

Salvatore Cernuzio – Cetatea Vaticanului
28 octombrie 2023 - Vatican News. Femeile ?i laicii, preo?ia ?i diaconatul, preo?ia ?i magisteriul, pacea ?i clima, s?racii ?i migran?ii, ecumenismul ?i identitatea, noile limbaje ?i structurile reînnoite, misiunile vechi ?i noi - inclusiv cele digitale - ascultarea tuturor ?i aprofundarea, nu în mod superficial, a tuturor aspectelor, chiar ?i a celor mai "controversate". Exist? o privire reînnoit? asupra lumii ?i a Bisericii ?i a exigen?elor lor în Rezumatul final (”Raportul de sintez?”) aprobat ?i publicat în seara de sâmb?t?, 28 octombrie a.c., de cea de-a XVI-a Adunare general? a Sinodului episcopilor despre sinodalitate. Dup? patru s?pt?mâni de lucr?ri, începute la 4 octombrie în Aula Paul al VI-lea, evenimentul eclezial î?i încheie ast?zi prima sesiune la Vatican. A doua sesiune este programat? în luna octombrie a anului 2024.

Cele aproximativ patruzeci de pagini ale documentului sunt rezultatul muncii adun?rii care "a avut loc în timp ce în lume r?zboaie vechi ?i noi fac ravagii, cu drama absurd? a nenum?rate victime". "Strig?tul celor s?raci, al celor for?a?i s? migreze, al celor care sufer? de violen?? sau care sufer? consecin?ele devastatoare ale schimb?rilor climatice a r?sunat printre noi, nu numai prin intermediul mass-media, ci ?i prin vocile multor persoane, implicate personal, împreun? cu familiile ?i popoarele lor, în aceste evenimente tragice", se arat? în document (Prefa??).  La aceast? provocare ?i la multe altele, Biserica universal? a încercat s? ofere un r?spuns în cadrul Cercurilor mici ?i în discursuri. Totul s-a reunit în ”Raportul de sintez?”, împ?r?it în trei p?r?i, care traseaz? calea pentru munca ce va fi depus? în cea de-a doua sesiune din 2024.

Ascultarea tuturor, începând cu victimele abuzurilor
La fel ca în ”Scrisoarea c?tre poporul lui Dumnezeu”, adunarea sinodal? reafirm? "deschiderea de a-i asculta ?i de a-i înso?i pe to?i, inclusiv pe cei care au suferit abuzuri ?i r?ni în Biseric?" (1 e). Pe drumul care trebuie parcurs "c?tre reconciliere ?i dreptate", aceasta "cere s? se abordeze condi?iile structurale care au permis astfel de abuzuri ?i s? se fac? gesturi concrete de poc?in??".

Chipul unei Biserici sinodale
Sinodalitatea este un prim pas. Un termen despre care participan?ii la Sinod recunosc ei în?i?i c? este "necunoscut pentru mul?i membri ai poporului lui Dumnezeu" ?i "stârne?te confuzie ?i îngrijorare în rândul unora" (1 f), în rândul celor care se tem de o îndep?rtare de tradi?ie, de o desconsiderare a naturii ierarhice a Bisericii (1 g), de o pierdere de putere sau, dimpotriv?, de imobilism ?i de lipsa de curaj pentru schimbare. "Sinodal" ?i "sinodalitate" sunt în schimb termeni care "indic? un mod de a fi Biseric? ce articuleaz? comuniunea, misiunea ?i participarea". A?adar, un mod de a tr?i Biserica, valorizând diferen?ele ?i dezvoltând implicarea activ? a tuturor. Pornind de la preo?i ?i episcopi: "O Biseric? sinodal? nu se poate lipsi de vocea lor" (1 n), citim: "O Biseric? sinodal? nu poate s? renun?e la vocea lor" (1 n). "Trebuie s? în?elegem motivele rezisten?ei fa?? de sinodalitate din partea unora dintre ei".

Misiune
Sinodalitatea merge mân? în mân? cu misiunea, de aceea se cere comunit??ilor cre?tine ”s? împ?rt??easc? fraternitatea cu b?rba?ii ?i femeile de alte religii, convingeri ?i culturi, evitând pe de o parte riscul autoreferen?ialit??ii ?i al autoconserv?rii, iar pe de alt? parte cel al pierderii identit??ii" (2 e). În acest nou "stil pastoral", în opinia multora, este important ca "limbajul liturgic s? fie mai accesibil credincio?ilor ?i mai întruchipat în diversitatea culturilor" (3 l).

S?racii în centru
Un spa?iu amplu în Raport este consacrat s?racilor, care cer Bisericii "iubire" în?eleas? ca "respect, acceptare ?i recunoa?tere" (4 a). "Pentru Biseric?, op?iunea pentru cei s?raci ?i cei rebuta?i este o categorie teologic?" (4 b), reitereaz? documentul, identificând ca s?raci ?i pe migran?i, popula?iile indigene, victimele violen?ei, ale abuzurilor (în special femeile), ale rasismului ?i ale traficului cu persoane, persoanele cu dependen?e, minorit??ile, b?trânii abandona?i, lucr?torii exploata?i (4 c). "Cei mai vulnerabili dintre cei vulnerabili, pentru care este nevoie de o ap?rare constant?, sunt copiii din pântecele mamei ?i mamele lor", se arat? în textul Adun?rii, care se declar? con?tient? de strig?tul "noilor s?raci" l?sa?i în urm? de r?zboaie ?i terorism,  dar ?i de "sistemele politice ?i economice corupte".

Angajarea credincio?ilor în politic? ?i pentru binele comun
În acest sens, Biserica este îndemnat? s? se angajeze atât în "denun?area public? a nedrept??ilor" s?vâr?ite de indivizi, guverne sau întreprinderi, cât ?i în angajarea activ? în politic?, asocia?ii, sindicate ?i mi?c?ri populare (4g). F?r? a neglija ac?iunea consolidat? a Bisericii în domeniul educa?iei, al s?n?t??ii ?i al asisten?ei sociale, "f?r? discrimin?ri sau excluderi ale nim?nui" (4 k).

Migran?i
Accentul este pus pe migran?i ?i refugia?i, care "devin o surs? de reînnoire ?i de îmbog??ire pentru comunit??ile care îi primesc ?i o ocazie de a stabili o leg?tur? direct? cu Bisericile îndep?rtate geografic" (5 d). În fa?a unor atitudini tot mai ostile fa?? de ei, Sinodul invit? Biserica "s? practice o primire deschis?, s?-i  înso?easc? în construirea unui nou proiect de via?? ?i s? construiasc? o adev?rat? comuniune intercultural? între popoare". Fundamental în acest sens este "respectul pentru tradi?iile liturgice ?i practicile religioase", precum ?i pentru limb?. De exemplu, un cuvânt precum "misiune", în contexte în care "proclamarea Evangheliei a fost asociat? cu colonizarea ?i chiar cu genocidul", este înc?rcat cu "o mo?tenire istoric? dureroas?" ?i împiedic? comuniunea (5 e). "Evanghelizarea în aceste contexte necesit? recunoa?terea gre?elilor f?cute, înv??ând o nou? sensibilitate fa?? de aceste probleme", se afirm? în document.

Combaterea rasismului ?i a xenofobiei
Un angajament ?i o aten?ie special? i se cere Bisericii "în educarea la o cultur? a dialogului ?i a întâlnirii, în combaterea rasismului ?i a xenofobiei, în special în programele de formare pastoral?" (5 p). De asemenea, este urgent s? se "identifice sistemele care creeaz? sau men?in nedreptatea rasial? în cadrul Bisericii ?i s? le combat?" (5 q).

Bisericile orientale
Tot pe tema migra?iei, se prive?te la Europa de Est ?i la conflictele recente care au provocat fluxul a numero?i credincio?i din R?s?ritul catolic. Apelul adresat Bisericilor locale de rit latin este ca "în numele sinodalit??ii, s?-i ajute pe credincio?ii orientali care au emigrat s?-?i p?streze identitatea", f?r? a suferi "procese de asimilare" (6 c).

Calea c?tre unitatea cre?tin?
În ceea ce prive?te ecumenismul, se vorbe?te despre "procese de poc?in??" ?i "vindecarea memoriei" (7c); apoi se citeaz? expresia Papei despre un "ecumenism al sângelui", altfel spus, al "cre?tinilor de diferite apartenen?e care î?i dau împreun? via?a pentru credin?a în Cristos" (7d) ?i se relanseaz? propunerea unui Martirologiu ecumenic (7o). Colaborarea între to?i cre?tinii, se mai spune în Raport, reprezint? o resurs? "pentru a vindeca cultura urii, a diviz?rii ?i a r?zboiului care pune grupuri, popoare ?i na?iuni unele împotriva altora". Nu uit?, de asemenea, de problema a?a-numitelor c?s?torii mixte, o realitate în care "ne putem evangheliza reciproc" (7 f).

(PARTEA a II-a) Credincio?ii laici ?i familiile
"Credincio?ii laici ?i laice, b?rba?ii ?i femeile consacrate ?i slujitorii hirotoni?i au aceea?i demnitate" (8 b): ipoteza este reiterat? cu for?? în Raportul de sintez?, care aminte?te cum credincio?ii laici "sunt din ce în ce mai prezen?i ?i activi ?i în slujirea din comunit??ile cre?tine" (8 e). Educatori în credin??, teologi, formatori, animatori spirituali, catehe?i, activi în salvgardare ?i administra?ie: contribu?ia lor este "indispensabil? pentru misiunea Bisericii" (8 e). Diferitele carisme trebuie, prin urmare, s? fie "eviden?iate, recunoscute ?i pe deplin valorizate" (8 f), nu s? fie depreciate suplinind doar lipsa de preo?i sau, mai r?u, ignorate, sub-utilizate ?i "clericalizate" (8 f).

Femeile
Se cere Bisericii un angajament puternic de a înso?i ?i în?elege femeile în toate aspectele vie?ii lor, inclusiv în cele pastorale ?i sacramentale. Femeile, se spune, "cer dreptate într-o societate marcat? de violen?? sexual? ?i inegalit??i economice, precum ?i de tendin?a de a le trata ca pe ni?te obiecte" (9c). "Înso?irea ?i promovarea decisiv? a femeilor merg mân? în mân?".

Clericalism ?i machism
Multe femei prezente la Sinod "?i-au exprimat o profund? recuno?tin?? pentru munca preo?ilor ?i a episcopilor, dar au vorbit ?i despre o Biseric? care r?ne?te" (9 f). "Clericalismul, machismul ?i folosirea necorespunz?toare a autorit??ii continu? s? marcheze fa?a Bisericii ?i s? d?uneze comuniunii". Este necesar? "o profund? convertire spiritual? ?i schimb?ri structurale", precum ?i "un dialog între b?rba?i ?i femei f?r? subordonare, excludere sau competi?ie" (9 h).

Diaconatul feminin
P?rerile sunt diferite în ceea ce prive?te accesul femeilor la diaconat (9 j): pentru unii este un pas "inacceptabil", "în discontinuitate cu Tradi?ia"; pentru al?ii, acesta ar restabili o practic? a Bisericii primare; al?ii îl v?d ca pe "un r?spuns adecvat ?i necesar la semnele timpurilor" pentru "o vitalitate ?i o energie reînnoite în Biseric?". Apoi sunt cei care î?i exprim? "teama c? aceast? cerere este expresia unei confuzii antropologice periculoase, acceptând ca Biserica s? se alinieze la spiritul vremurilor". Membrii Sinodului cer s? se continue "cercetarea teologic? ?i pastoral? privind accesul femeilor la diaconat", folosind rezultatele comisiilor special instituite de Papa ?i cercet?rile teologice, istorice ?i exegetice deja efectuate: "Dac? este posibil, rezultatele s? fie prezentate la urm?toarea sesiune a Adun?rii" (9 n).

Discriminare ?i abuz
Între timp, se reitereaz? urgen?a de a "asigura c? femeile particip? la procesele de luare a deciziilor ?i î?i asum? roluri de responsabilitate în îngrijirea ?i slujirea pastoral?", iar dreptul canonic trebuie adaptat în consecin?? (9m). De asemenea, trebuie abordate cazurile de discriminare la locul de munc? ?i de remunerare nedreapt?, inclusiv cele din Biseric?, unde "femeile consacrate sunt adesea considerate for?? de munc? ieftin?" (9 o). În schimb, trebuie extins accesul femeilor la programele de educa?ie ?i formare teologic? (9 p), inclusiv promovarea utiliz?rii unui limbaj incluziv în textele liturgice ?i în documentele Bisericii (9 q).

Via?a consacrat?
Privind bog??ia ?i varietatea formelor de via?? consacrat?, se avertizeaz? împotriva "persisten?ei unui stil autoritar, care nu las? loc dialogului fratern" ?i din care provin cazuri de abuzuri de diferite tipuri. O problem? care "necesit? interven?ii decisive ?i adecvate" (10 d).

Diaconii ?i formarea
Recuno?tin?? se exprim?, apoi, fa?? de diaconi, "chema?i s? tr?iasc? slujirea poporului lui Dumnezeu într-o atitudine de apropiere fa?? de oameni, de primire ?i de ascultare a tuturor" (11 b). Pericolul este întotdeauna clericalismul, o "deformare a preo?iei" care trebuie comb?tut? "înc? din primele etape ale form?rii", gra?ie unui "contact viu" cu oamenii ?i cu cei în nevoie (11 c). Tot în aceast? ordine de idei, se exprim? ?i cererea ca seminariile sau alte cursuri de formare a candida?ilor la preo?ie s? fie legate de via?a cotidian? a comunit??ilor (11 e), pentru a evita "riscurile formalismului ?i ale ideologiei care duc la atitudini autoritare ?i împiedic? o adev?rat? cre?tere voca?ional?".

Celibatul
A fost men?ionat? tema celibatului, care a atras diferite evalu?ri în timpul adun?rii. "Toat? lumea", se arat? în Raportul final, "apreciaz? valoarea sa profetic? ?i m?rturia de conformare cu Cristos; unii se întreab? dac? adecvarea sa teologic? cu slujirea preo?easc? ar trebui s? se traduc? în mod necesar în Biserica latin? într-o obliga?ie disciplinar?, mai ales acolo unde contextele ecleziale ?i culturale o fac mai dificil?. Aceasta nu este o tem? nou?, care trebuie s? fie abordat? în continuare".

Rolul ?i figura episcopilor
Exist? o ampl? reflec?ie asupra figurii ?i rolului episcopului, care este chemat s? exercite o "coresponsabilitate", în?eleas? ca implicare a altor factori din cadrul diecezei ?i a clerului, pentru a u?ura "supraînc?rcarea de angajamente administrative ?i juridice" care adesea îi împiedic? misiunea (12 e). Împreun? cu aceasta, episcopul "nu g?se?te întotdeauna sprijin uman ?i sprijin spiritual" ?i "experien?a dureroas? a unei anumite singur?t??i nu este neobi?nuit?" (12 e).

Cazurile de abuz
În chestiunea abuzurilor, care "îi pune pe mul?i episcopi în dificultatea de a concilia rolul de p?rinte ?i pe cel de judec?tor" (12 i), se sugereaz? c? "ar trebui s? se ia în considerare oportunitatea de a încredin?a sarcina judiciar? unui alt organism, care s? fie specificat canonic" (12 i).

(PARTEA a III-a) Formarea
Se cere apoi o "abordare sinodal?" a form?rii, recomandând în primul rând "aprofundarea temei educa?iei afective ?i sexuale, pentru a-i înso?i pe tineri în drumul lor de cre?tere ?i pentru a sus?ine maturizarea afectiv? a celor care sunt chema?i la celibat ?i la castitatea consacrat?" (14 g). Se cere s? aprofundeze dialogul cu ?tiin?ele umane (14 h), pentru a dezvolta "teme care se prezint? controversate chiar ?i în interiorul Bisericii" (15 b). Adic? chestiuni "referitoare la identitatea de gen ?i orientarea sexual?, sfâr?itul vie?ii, situa?iile matrimoniale dificile, problemele etice legate de inteligen?a artificial?". Pentru Biseric?, acestea "pun noi întreb?ri" (15g). "Este important s? ne lu?m timpul necesar pentru aceast? reflec?ie ?i s? investim în ea cele mai bune energii, f?r? a ceda la judec??i simplificatoare care lezeaz? oamenii ?i Trupul Bisericii", reamintind c? "multe indica?ii sunt deja oferite de Magisteriu ?i a?teapt? s? fie traduse în ini?iative pastorale adecvate".

Atitudinea ascult?rii
Cu aceea?i preocupare, se reînnoie?te invita?ia la o ascultare "autentic?" a "persoanelor care se simt marginalizate sau excluse din Biseric?, din cauza situa?iei lor matrimoniale, a identit??ii ?i a sexualit??ii lor" ?i care "cer s? fie ascultate ?i înso?ite ?i s? le fie ap?rat? demnitatea". Dorin?a lor este de a reveni "acas?", în Biseric?, ?i "de a fi ascultate ?i respectate, f?r? teama de a se sim?i judecate", afirm? Adunarea, reafirmând c? "cre?tinii nu pot s? nu respecte demnitatea oric?rei persoane" (16 h).

Poligamia
Având în vedere experien?ele relatate în adunare de unii membri ai Sinodului din Africa, membrii Conferin?ele episcopale din Africa ?i Madagascar (SECAM - Simpozionul Conferin?elor Episcopale din Africa ?i Madagascar) sunt încuraja?i s? promoveze "un discern?mânt teologic ?i pastoral" pe tema poligamiei ?i "înso?irea persoanelor aflate în uniuni poligame care se apropie de credin??" (16 q).

Cultura digital?
În partea final?, Raportul de sintez? vorbe?te despre mediul digital. Încurajarea este de a "ajunge la cultura de ast?zi în toate spa?iile în care oamenii caut? sens ?i iubire, inclusiv prin telefoanele mobile ?i tabletele lor" (17c), ?inând cont de faptul c? Internetul "poate, de asemenea, s? provoace daune ?i v?t?m?ri, de exemplu, prin h?r?uire, dezinformare, exploatare sexual? ?i dependen??". Prin urmare, este urgent "s? se reflecteze asupra modului în care comunitatea cre?tin? poate sprijini familiile pentru a se asigura c? spa?iul online nu este doar sigur, dar ?i d?t?tor de via?? spiritual?" (17 f).

Rezumatul final sau ”Raportul de sintez?” al primei sesiuni a celei de-a XVI-a Adun?ri generale a Sinodului episcopilor (4-29 octombrie 2023) a fost publicat de Sala de Pres? a Sfântului Scaun în italian? ?i poate fi consultat .

Din Biserica catolic? din România au participat la prima sesiune a adun?rii sinodale episcopul Cristian Dumitru Cri?an, auxiliar al Arhieparhiei de F?g?ra? ?i Alba Iulia a Românilor, desemnat din partea Sinodului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolic?, arhiepiscopul Gergely Kovács al arhidiecezei de Alba Iulia ?i administrator apostolic ”ad nutum Sanctae Sedis” al Ordinariatului pentru catolicii de rit armean din România, episcopul József-Csaba Pál al diecezei romano-catolice de Timi?oara ?i profesoara Klára Antonia Csiszár.