杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc? 
1 iunie 2025 – Vatican News. ”Cu inima plin? de recuno?tin?? ?i de speran??, vou?, so?ilor, v? spun: cas?toria nu este un ideal, ci m?sura adev?ratei iubiri dintre b?rbat ?i femeie, a unei iubiri totale, credincioase ?i fecunde. În timp ce v? transform? într-un singur trup, aceast? iubire v? face capabili, dup? chipul lui Dumnezeu, s? d?rui?i via?a”: a spus papa Leon al XIV-lea la omilia Sfintei Liturghii de încheiere a Jubileului familiilor, copiilor, bunicilor ?i persoanelor în vârst?. La Sfânta Liturghie, celebrat? în Pia?a San Pietro, au luat parte peste 70.000 de pelerini din 131 de ??ri, inclusiv din România. Miile de pelerini au efectuat în zilele precedente pelerinajul la Por?ile Sfinte ale bazilicilor jubiliare ?i, în seara sâmb?t?, au luat parte la Veghea de rug?ciune organizat? în fa?a catedralei Romei, bazilica Sfântul Ioan de la Lateran, cu m?rturii, medita?ii ?i rozariu.

Iubirea din Dumnezeu este în noi

La omilia Sfintei Liturghii de duminic?, papa Leon a vorbit pe larg despre pagina evangheliei în care Isus, la ultima cin?, se roag? pentru noi (cf. In 17,20). ”Cuvântul lui Dumnezeu care s-a f?cut om”, a remarcat papa, ”atunci când este aproape de sfâr?itul vie?ii sale p?mânte?ti se gânde?te la noi, la fra?ii s?i, f?cându-se pe sine binecuvântare, rug?minte ?i pream?rire adus? Tat?lui prin puterea Duhului Sfânt. La rândul nostru, în timp ce intr?m plini de uimire ?i încredere în rug?ciunea lui Isus, suntem cuprin?i în aceea?i iubire a sa într-un proiect mare, care prive?te întreaga umanitate”. ”Cristos cere, într-adev?r, ca to?i s? fie una (v. 21). Este binele cel mai mare care poate fi dorit pentru c? aceast? uniune universal? realizeaz? între creaturi eterna comuniune de iubire în care se identific? Dumnezeu însu?i ca Tat? care d? via??, Fiu care o prime?te ?i Duh Sfânt care o împ?rt??e?te”. ”Unitatea pentru care se roag? Isus este, în acest fel, o comuniune întemeiat? pe iubirea îns??i cu care Dumnezeu iube?te, din care vin în lume via?a ?i mântuirea”. Mai mult, Isus spune c? Tat?l îi iube?te pe discipoli cu aceea?i iubire prin care îl iube?te pe Fiul (cf. v. 23). Altfel spus, ”Isus ne reveleaz? c? Dumnezeu ne iube?te a?a cum îl iube?te pe el însu?i. Tat?l nu ne iube?te pe noi mai pu?in decât îl iube?te pe Fiul s?u unul-n?scut, adic? nem?rginit de mult”.

Iubirea unei familii ne-a primit la na?tere

”Faptul c? aceast? evanghelie o ascult?m ast?zi, la Jubileul familiilor ?i copiilor, al bunicilor ?i vârstnicilor, ne cople?e?te de bucurie”, a spus papa Leon al XIV. ”Noi am primit via?a înainte de a vrea via?a. Dup? cum înv??a papa Francisc, to?i oamenii sunt fii, dar nimeni dintre noi nu a ales s? se nasc? (Angelus, 1 ianuarie 2025). Nu doar atât. Imediat dup? ce ne-am n?scut, am avut nevoie de ceilal?i pentru a tr?i, c?ci singuri nu am fi reu?it: al?ii sunt cei care ne-au salvat, având grij? de noi, de trupul nostru ?i de spiritul nostru. Noi to?i, a?adar, tr?im datorit? unei rela?ii, unei leg?turi libere ?i eliberatoare de omenie ?i de grij? reciproc?”.

Iubirea poate fi tr?dat?

”E adev?rat c? uneori aceast? omenie este tr?dat?”, a recunoscut papa. ”De exemplu, de fiecare dat? când se invoc? libertatea nu pentru a d?rui via?a, ci pentru a o lua, nu pentru a veni în ajutor, ci pentru a ofensa. Cu toate acestea, chiar ?i în fa?a r?ului, care contrapune ?i ucide, Isus continu? s?-l roage pe Tat?l pentru noi, iar rug?ciunea sa ac?ioneaz? ca un balsam pe r?nile noastre, devenind pentru to?i o vestire a iert?rii ?i împ?c?rii. Aceast? rug?ciune a Domnului d? sens deplin momentelor luminoase ale iubirii noastre reciproce, ca p?rin?i ?i bunici, ca fii ?i fiice. Acest fapt vrem s?-l vestim lumii: noi suntem aici ca s? fim una, dup? cum Domnul ne vrea una, în familiile noastre ?i acolo unde tr?im, lucr?m ?i studiem, diferi?i ?i totu?i una, numero?i ?i totu?i una, întotdeauna, în orice situa?ie ?i la orice vârst? a vie?ii. Preaiubi?ilor, dac? ne vom iubi unii pe al?ii în acest fel, pe temelia lui Cristos, alfa ?i omega, începutul ?i sfâr?itul (cf. Ap 22,13), atunci vom fi un semn de pace pentru to?i, în societate ?i în lume. S? nu uit?m: în familii se na?te viitorul popoarelor”.

Exemplul so?ilor sfin?i

”În ultimele decenii”, a reluat papa Leon, ”am primit cu to?ii un semn care ne bucur? ?i, în acela?i timp, ne d? de gândit. M? refer la faptul c? mai multe perechi de so?i au fost declarate Ferici?i ?i Sfin?i, dar nu în mod separat, ci împreun?. M? gândesc la Ludovic ?i Zelia Martin, p?rin?ii sfintei Tereza a Pruncului Isus, precum ?i la Ferici?ii Ludovic ?i Maria Beltrame Quattrocchi, a c?ror via?? de familie s-a desf??urat la Roma în secolul trecut. S? nu uit?m, apoi, de familia polonez? Ulma, cu p?rin?ii ?i copiii uni?i în iubire ?i în martiriu. Spuneam c? este vorba de un semn care ne d? de gândit. Da, pentru c? ar?tându-i ca m?rturisitori exemplari de so?i, Biserica ne spune c? lumea de ast?zi are nevoie de leg?mântul conjugal pentru a cunoa?te ?i a primi iubirea lui Dumnezeu ?i pentru a învinge, prin t?ria sa care unific? ?i reconciliaz?, puterile care distrug rela?iile ?i societ??ile. De aceea, cu inima plin? de recuno?tin?? ?i de speran??, vou?, so?ilor, v? spun: c?s?toria nu este un ideal, ci m?sura adev?ratei iubiri dintre b?rbat ?i femeie, a unei iubiri totale, credincioase ?i fecunde (cf. sf. Paul VI, enc. Humanae vitae, nr. 9). În timp ce v? face s? fi?i un singur trup, aceast? iubire v? face capabili, dup? chipul lui Dumnezeu, s? d?rui?i via?a”.

În copii, c?uta?i binele ?i ajuta?i-l s? creasc?

”V? încurajez, de aceea”, a îndemnat Sfântul P?rinte, ”s? fi?i pentru fiii vo?tri exemple de coeren??, comportându-v? a?a cum vre?i ca ei s? se comporte, educându-i la libertate prin intermediul ascult?rii, c?utând întotdeauna în ei binele ?i mijloacele pentru a-l face s? creasc?. Iar voi, fiii, fi?i recunosc?tori p?rin?ilor vo?tri: a spune mul?umesc pentru darul vie?ii ?i pentru tot ceea, împreun? cu el, v? este d?ruit zi de zi, este primul fel de a-i cinsti pe tata ?i pe mama (cf. Ex 20,12). În fine, vou?, dragi bunici ?i b?trâni, v? recomand s? veghea?i asupra celor pe care îi iubi?i, cu în?elepciunea ?i compasiunea, cu smerenia ?i r?bdarea pe care anii vi le înva??”.

”În familie”, a spus la încheierea omiliei sale papa Leon al XIV-lea, ”credin?a se transmite împreun? cu via?a, din genera?ie în genera?ie: este împ?rt??it? la fel ca hrana de pe mas? ?i afec?iunea inimii. Acest fapt o face s? fie un loc privilegiat în care s?-l întâlnim pe Isus, care ne iube?te ?i vrea binele nostru întotdeauna”.

”Regina Coeli”

La finalul Sfintei Liturghii, papa a condus rug?ciunea antifonului marian pascal ”Regina Coeli”. În scurta alocu?iune care a precedat cântarea, Sfântul P?rinte a mul?umit c?lduros participan?ilor la acest jubileu, în special copiilor, care ”revigoreaz? speran?a noastr?”. Pontiful a amintit, apoi, c? în aceast? duminic?, Biserica catolic? din multe ??ri celebreaz? solemnitatea În?l??rii Domnului, precum ?i faptul c? sâmb?t?, în Polonia, au fost beatificate 15 c?lug?ri?e din ”Congrega?ia Sfintei Ecaterina, Fecioar? ?i Martir?”, ucise în 1945 de solda?ii Armatei Ro?ii. În fine, papa Leon al XIV-lea a men?ionat c? în aceast? duminic? Biserica catolic? marcheaz? Ziua mondial? a comunica?iilor sociale ?i a mul?umit ”operatorilor mass-media care, având grij? de calitatea etic? a mesajelor, ajut? familiile în îndatorirea lor educativ?”.

Sfânta Liturghie ?i rug?ciunea ”Regina Coeli” s-au încheiat cu binecuvântarea apostolic? a papei Leon al XIV-lea, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la to?i cei care o primesc în spirit de credin??.

Sfânt? Liturghie în cinstea Fericitului Iuliu Hossu

Alte evenimente remarcabile au loc duminic? la Vatican. Astfel, chiar la ora în care suntem în studioul radiofonic pentru aceast? transmisiune, se celebreaz? Sfânta Liturghie în ritul bizantin ?i în limba român? în bazilica Sfântul Petru în comemorarea liturgic? a Fericitului episcop ?i martir Iuliu Hossu. Succesiv, papa Leon merge în Gr?dinile Vaticanului pentru a saluta participan?ii la concursul de ciclism Il Giro d’Italia, care au ales s? parcurg?, în afara competi?iei, o scurt? distan?? din traseul turistici intern în memoria papei Francisc. Vom reveni pe larg în emisiunile viitoare.