杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc? 
21 iunie 2025 – Vatican News. Papa Leon al XIV-lea a primit sâmb?t? în audien??, în Sala binecuvânt?rilor din Palatul Apostolic, participan?ii la jubileul guvernan?ilor ?i administratorilor publici, în contextul celei de-a doua Conferin?e interna?ionale despre dialogul inter-religios. ”Activitatea politic?”, a spus papa în discursul s?u, ”a fost definit?, pe bun? dreptate, ca forma cea mai înalt? de caritate (Pius al XI-lea, Discurs c?tre Federa?ia universitar? catolic? italian?, 18 decembrie 1927). Într-adev?r, dac? se ?ine cont de serviciul pe care îl desf??oar? în favoarea societ??ii ?i a binelui comun, ea apare realmente ca o lucrare a acelei iubiri cre?tine care niciodat? nu este o teorie, ci întotdeauna un semn ?i o m?rturie concret? a lucr?rii lui Dumnezeu în favoarea omului” (cf. Francisc, enc. Fratelli tutti, 176-192).

Binele comunit??ii

În amplul s?u discurs, papa a împ?rt??it trei considera?ii ”importante în actualul context cultural”. Prima dintre acestea se refer? la ”îndatorirea ce v-a fost încredin?at?, de a promova ?i a tutela, dincolo de orice interes particular, binele comunit??ii, în special în ap?rarea celor mai slabi ?i marginaliza?i”. De exemplu, a reluat papa citându-l pe predecesorul s?u Leon al XIII-lea, este vorba de a lucra astfel încât s? fie dep??it? ”dispropor?ia inacceptabil? dintre o bog??ie de?inut? de câ?iva ?i o s?r?cie extins? dincolo de orice m?sur?” (cf. enc. Rerum novarum, nr. 1).

Libertatea religioas?

A doua considera?ie prive?te ”libertatea religioas? ?i dialogul inter-religios”, remarcând c? în acest domeniu de o actualitate din ce în ce mai mare ”activitatea politic? poate s? fac? mult, promovând condi?ii în care libertatea religioas? s? fie efectiv? ?i s? se poat? dezvolta o întâlnire respectuoas? ?i constructiv? între diferitele comunit??i religioase. A crede în Dumnezeu, cu valorile pozitive care decurg, este în via?a persoanelor ?i a comunit??ilor o surs? imens? de bine ?i de adev?r. În aceast? privin??, Sfântul Augustin vorbea de o trecere a omului de la amor sui – iubirea egoist? de sine, închis? ?i distrug?toare – la amor Dei – iubirea gratuit?, care î?i are r?d?cina proprie în Dumnezeu ?i care poart? la d?ruirea de sine – ca element de baz? în construc?ia acelei civitas Dei, a unei societ??i în care legea fundamental? este caritatea (cf. De civitate Dei, XIV, 28). Pentru a avea un punct unitar de referin?? în activitatea politic?, în loc s? fie exclus? a priori, în procesele decizionale, considerarea transcendentului, va fi de ajutor a c?uta în acesta ceea ce avem cu to?ii în comun. În acest scop, o referin?? la care nu se poate renun?a este la legea natural?, nu scris? de mâna omului, ci recunoscut? ca valabil? universal ?i în orice timp, care î?i g?se?te în natura îns??i forma ei cea mai plauzibil? ?i conving?toare. (...) Legea natural?, universal valabil? ?i deasupra oric?ror alte convingeri cu un caracter mai opinabil, constituie busola cu ajutorul c?reia ne putem orienta în a legifera ?i a ac?iona, în special asupra unor delicate chestiuni etice care ast?zi se prezint? de o manier? mai arz?toare decât în trecut, atingând sfera intimit??ii personale”.

Inteligen?a artificial?

Ultima din cele trei considera?ii împ?rt??ite de papa politicienilor a avut în vedere ”marea provocare” a inteligen?ei artificiale, indiciu al ”gradului de civiliza?ie pe care l-a atins lumea de ast?zi”. ”Este vorba de un progres care cu siguran?? va fi un ajutor valabil pentru societate în m?sura în care, îns?, folosirea lui nu duce la afectarea identit??ii ?i a demnit??ii persoanei umane ?i a libert??ilor ei fundamentale. Nu trebuie s? uit?m, în mod particular, c? inteligen?a artificial? are func?ia sa de a fi un instrument pentru binele fiin?ei umane, nu pentru a o diminua sau de-a dreptul a-i defini înfrângerea”. ”Via?a personal? valoreaz? mult mai mult decât un algoritm, iar rela?iile sociale au nevoie de spa?ii umane cu mult superioare schemelor limitate pe care orice fel de ma?in? f?r? suflet ar putea s? o prefabrice. De?i are puterea de a înmagazina milioane de date ?i de a oferi în câteva secunde r?spunsuri la multe chestiuni, s? nu uit?m c? inteligen?a artificial? r?mâne dotat? cu o memorie static?, cu nimic asem?n?toare celei pe care o are b?rbatul ?i femeia, care este, în schimb, creatoare, dinamic?, generativ?, capabil? s? uneasc? trecutul, prezentul ?i viitorul într-o vie ?i fecund? c?utare a sensului, cu toate implica?iile etice ?i existen?iale care decurg (cf. Francisc, Discurs la sesiunea G7 despre inteligen?a artificial?, 14 iunie 2024)”.

Exemplul lui Sir Thomas Morus

La finalul discursului, papa Leon al XIV-lea a amintit c? sfântul Ioan Paul al II-lea, cu ocazia Jubileului din 2000, l-a ar?tat politicienilor pe sfântul Thomas Morus ca ”m?rturisitor la care s? priveasc? ?i mijlocitor sub a c?rui ocrotire s? depun? eforturile lor”. ”Într-adev?r”, a reluat pontiful, ”Sir Thomas Morus a fost un om credincios responsabilit??ilor sale civice, servitor des?vâr?it al statului tocmai în virtutea credin?ei sale, care l-a f?cut s? interpreteze politica nu ca pe o profesie, ci ca misiune pentru cre?terea în adev?r ?i în bine. El a pus propria activitate public? în serviciul persoanei, mai ales dac? aceasta era slab? sau s?rac?; a gestionat controversele sociale cu un iscusit sim? al echit??ii; a tutelat familia ?i a ap?rat-o cu un angajament sus?inut; a promovat educa?ia integral? a tineretului (Ioan Paul II, scrisoarea apostolic? ”motu proprio” E Sancti Thomae Mori, 31 octombrie 2000, nr. 4). Curajul prin care el nu a pregetat s?-?i dea chiar via?a pentru a nu tr?da adev?rul îl face ?i pentru noi, ast?zi, un martir al libert??ii ?i al primatului con?tiin?ei. Fie ca exemplul s?u”, a încheiat papa Leon al XIV-lea, ”s? fie surs? de inspira?ie ?i de guvernan?? ?i pentru fiecare dintre dumneavoastr?”.