杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc? 
19 mai 2025 – Vatican News. ”Ca episcop al Romei, consider c? una din obliga?iile mele prioritare este c?utarea refacerii comuniunii depline ?i vizibile între to?i cei care m?rturisesc aceea?i credin?? în Dumnezeu, Tat?l ?i Fiul ?i Duhul Sfânt”: a spus papa Leon al XIV-lea primind luni în audien?? reprezentan?ii Bisericilor, Comunit??ilor ecleziale ?i ai religiilor care au asistat duminic? la Sfânta Liturghie de început al pontificatului s?u.

Papa i-a salutat cu ”afec?iune fratern?” pe reprezentan?ii Bisericilor - în special pe patriarhii Bartolomeu, Theofilos al III-lea ?i Mar Awa al III-lea - spunând c? prezen?a ?i rug?ciunea tuturor celor de fa?? sunt pentru el o ”mare înt?rire ?i încurajare”. Vorbind, apoi, de pontificatul predecesorului s?u, papa Leon a remarcat c? Francisc a f?cut din fraternitatea universal? unul din punctele forte ale activit??ii sale, ducând mai departe deschiderile ?i ini?iativele întreprinse de pontifii preceden?i, mai ales începând cu sfântul Ioan al XXIII-lea. Prin enciclica sa ”Fratelli tutti”, papa Francisc ”a promovat atât drumul ecumenic cât ?i dialogul inter-religios”, cultivând rela?iile interpersonale în a?a fel încât, ”f?r? a ?tirbi cu nimic leg?turile ecleziale, s? fie valorificat? întotdeauna tr?s?tura uman? a întâlnirii”.

”Alegerea mea”, a spus papa Leon, ”a avut loc într-un timp în care se împlinesc 1700 de ani de la Primul Conciliu Ecumenic de la Niceea. Acel conciliu reprezint? o etap? fundamental? pentru elaborarea Crezului împ?rt??it de toate Bisericile ?i Comunit??ile ecleziale. În timp ce suntem pe drumul c?tre restabilirea comuniunii depline între to?i cre?tinii, recunoa?tem c? aceast? unitate nu poate s? fie decât o unitate în credin??. Ca episcop al Romei, consider ca pe una din obliga?iile mele prioritare c?utarea refacerii comuniunii depline ?i vizibile între to?i cei care m?rturisesc aceea?i credin?? în Dumnezeu Tat?l ?i Fiul ?i Duhul Sfânt”.

”Unitatea”, a reluat papa, ”a fost o preocupare constant? pentru mine, dup? cum m?rturise?te motto-ul pe care l-am ales pentru slujirea episcopal?, «In Illo uno unum» – o expresie a sfântului Augustin de Hipona care aminte?te faptul c? noi, de?i suntem mul?i, «în Acela care este unicul, adic? în Cristos, noi suntem una» (Enarr. In Ps., 127,3). Comuniunea noastr?, într-adev?r, se realizeaz? în m?sura în care mergem cu to?ii împreun? spre Domnul Isus Cristos. Cu cât suntem mai fideli ?i ascult?tori fa?? de El, cu atât mai mult suntem uni?i între noi. De aceea, ca ?i cre?tini, suntem cu to?ii chema?i s? ne rug?m ?i s? lucr?m împreun? pentru a ajunge încetul cu încetul la acest obiectiv, care este ?i r?mâne o lucrare a Duhului Sfânt. Fiind con?tient, de asemenea, c? sinodalitatea ?i ecumenismul sunt strâns legate, doresc s? v? asigur de inten?ia mea de a continua angajamentul papei Francisc în promovarea caracterului sinodal al Bisericii catolice ?i în dezvoltarea unor forme noi ?i concrete pentru o sinodalitate tot mai intens? în domeniul ecumenic”.

”Drumul nostru comun”, a afirmat papa Leon, ”poate ?i trebuie s? fie în?eles, de asemenea, într-un sens larg, care-i cuprinde pe to?i, în spiritul fraternit??ii umane la care f?ceam referin?? mai înainte. Ast?zi este timpul pentru a dialoga ?i pentru a construi pun?i. Sunt bucuros ?i recunosc?tor”, a mai spus Sfântul P?rinte, ”pentru prezen?a reprezentan?ilor celorlalte tradi?ii religioase care împ?rt??esc c?utarea lui Dumnezeu ?i a voin?ei sale, care întotdeauna este numai o voin?? de iubire ?i de via?? pentru b?rba?i ?i femei ?i pentru toat? f?ptura”. Pontiful a amintit în acest sens ”eforturile remarcabile” depus de papa Francisc în favoarea dialogului inter-religios prin cuvinte ?i fapte care au deschis noi perspective de întâlnire pentru a promova ”cultura dialogului drept cale, colaborarea comun? drept conduit? ?i cunoa?terea reciproc? drept metod? ?i criteriu” (Document despre fraternitatea uman?, Abu Dhabi, 4 februarie 2019).

Salutând, în acest orizont, fra?ii ?i surorile de religie ebraic?, papa a spus c? ”datorit? r?d?cinilor evreie?ti ale cre?tinismului, to?i cre?tinii au o rela?ie special? cu ebraismul” (cf. Nostra Aetate, nr. 4) care alimenteaz? ”stima ?i cunoa?terea reciproc?”, în timp ce ”dialogul teologic dintre cre?tini ?i evrei r?mâne întotdeauna important ?i ?in mult la acesta. Chiar ?i în aceste timpuri dificile, marcate de conflicte ?i neîn?elegeri, este necesar s? continu?m cu elan dialogul nostru atât de pre?ios”.

Cât prive?te raporturile dintre Biserica catolic? ?i musulmani, papa a spus c? acestea ”au fost marcate de un angajament din ce în ce mai mare pentru dialog ?i fraternitate”, favorizat de stima pentru ace?ti fra?i ?i surori ”care îl ador? pe unicul Dumnezeu, cel viu ?i subzistent, milostiv ?i atotputernic, creator al cerului ?i al p?mântului, care a vorbit oamenilor” (cf. Nostra Aetate, nr. 3). Aceast? abordare, întemeiat? pe respectul reciproc ?i pe libertatea de con?tiin??, reprezint? o baz? solid? pentru a construi pun?i între comunit??ile noastre”.

Mul?umind pentru prezen?a lor la aceast? întâlnire ?i pentru contribu?ia lor la pace, papa Leon a spus în discursul s?u c? ”într-o lume r?nit? de violen?? ?i conflicte, fiecare dintre comunit??ile reprezentate aici î?i aduce aportul s?u de în?elepciune, compasiune ?i angajare pentru binele umanit??ii ?i salvgardarea casei comune. Sunt convins”, a reluat papa, ”c? dac? vom fi în concordie ?i liberi de condi?ion?ri ideologice ?i politice, vom reu?i s? fim eficien?i în a spune NU r?zboiului ?i DA p?cii, NU cursei înarm?rii ?i DA dezarm?rii, NU unei economii care s?r?ce?te popoarele ?i P?mântul ?i DA dezvolt?rii integrale. M?rturia fraternit??ii noastre, care îmi doresc s? o putem ar?ta prin gesturi eficace, va contribui cu siguran?? la edificarea unei lumi mai pa?nice, cum î?i doresc în inima lor to?i b?rba?ii ?i femeile de bun? voin??”.

”S? invoc?m în inimile noastre binecuvântarea lui Dumnezeu”, a îndemnat la final papa Leon al XIV-lea, iar ”nem?rginita sa bun?tate ?i în?elepciune s? ne ajute s? tr?im ca fii ai s?i, fra?i ?i surori între noi, pentru ca s? creasc? în lume speran?a”.