杏MAP导航

Cetatea Vaticanului – Adrian Danc?
10 decembrie 2024 – Vatican News. Directorul S?lii de Pres? a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, a adus la cuno?tin?a jurnali?tilor acredita?i c? joi, 12 decembrie a.c., are loc un briefing pentru prezentarea programului c?l?toriei apostolice pe care papa Francisc, la invita?ia autorit??ilor civile ?i biserice?ti din Fran?a, o va efectua la Ajaccio, în Corsica, duminic? 15 decembrie, cu ocazia unui congres dedicat religiozit??ii populare în regiunea M?rii Mediterane.

Întâlnirea cu reprezentan?ii presei începe joi la ora 13.00 ?i se desf??oar? la sediul S?lii de Pres? a Sfântului Scaun, pe Via della Conciliazione, nr. 54, nu departe de Pia?a Sfântul Petru.

Agenda c?l?toriei apostolice la Ajaccio

Potrivit programului oficial, papa ajunge pe aeroportul interna?ional din Ajaccio la ora 9.00, iar o or? mai târziu prezint? primul discurs al vizitei la sesiunea final? a congresului pastoral amintit, care se desf??oar? la Palatul Congreselor ?i Expozi?iilor din ora?ul corsican.

În jurul orie 11.30, papa merge în catedrala dedicat? Fecioarei Maria ridicat? la cer, unde prezint? al doilea discurs al vizitei ?i conduce rug?ciunea ”Îngerul Domnului”, cu participarea episcopilor, preo?ilor, diaconilor, persoanelor consacrate ?i a seminari?tilor.

La 15.30, în Pia?a Austerlitz, papa prezideaz? Sfânta Liturghie a celei de-a treia duminici a Adventului (dup? ritul roman sau latin) ?i prezint? omilia celebr?rii euharistice.

În fine, la 17.30, pontiful merge la aeroportul din Ajaccio, unde are o întâlnire cu pre?edintele Republicii Franceze, dup? care se întoarce la Roma, sosirea fiind prev?zut? pentru ora 19.00.

Într-un interviu realizat de colegul nostru de la redac?ia francez? Jean-Charles Putzolu cu episcopul de Ajaccio, cardinalul François Xavier Bustillo, se men?ioneaz? faptul c? a 47-a c?l?torie apostolic? interna?ional? a pontificatului reprezint? a 18-a c?l?torie efectuat? de papa Francisc în ??rile din jurul Mediteranei, dar ?i prima vizit? a unui pap? în aceast? insul? francez?.

Colocviul interna?ional despre tradi?iile populare din regiunea Mediteranei a atras aten?ia episcopului Romei datorit? celor dou? tematici pe care le reune?te: devo?iunile ?i tradi?iile populare, pe de o parte, considerate ca surs? de evanghelizare, iar pe de alta, Marea Mediteran? în?eleas? de papa Francisc ca regiune care concentreaz? numeroase chestiuni teologice ?i geopolitice actuale, de la întâlnirea culturilor pân? la criza migra?iilor umane.

Cardinalul Bustillo despre vizita papei la Ajaccio

Întrebat fiind cum a luat contur proiectul unei vizite a papei la Ajaccio, cardinalul a subliniat c? insula Corsica ”este un loc de tradi?ii. Geografic, nu este foarte departe de Roma. Este un loc în care exist? numeroase tradi?ii populare. În fiecare sat ?i în fiecare ora? au loc întotdeauna multe procesiuni. Exist? multe confrerii, peste trei mii”. În acela?i timp, a ad?ugat prelatul, ”este important de ?tiut c? multe persoane sunt angajate în conferrii ?i procesiuni, manifest?ri pa?nice ?i spirituale organizate în toate ora?ele ?i satele din Corsica. Papa este sensibil la aceast? dimensiune spiritual?, care în acela?i timp reprezint? o dimensiune popular?, uman?, în care oamenii ies în strad? ?i î?i exprim? credin?a sa f?r? s? fac? îndoctrinare public?, ci cu simplitate ?i bucurie. Faptul c? noi avem aceste tradi?ii”, a spus cardinalul Bustillo, ”a atras, probabil, ?i aten?ia Sfântului P?rinte care vrea s? vin? ca s? le s?rb?toreasc?. Poate c? trebuie s? le tr?im ?i, de asemenea, s? le promov?m”.

În privin?a colocviului despre religiozitatea popular? din Mediteran? organizat de dieceza de Ajaccio, prelatul a recunoscut c? ”se vorbe?te mult de Mediteran?, de problemele care sunt în jurul Mediteranei. Dintr-un punct de vedere politic, exist? r?zboaie în jurul acestui spa?iu, dar exist?, de asemenea, tradi?ii populare. Când unul se gânde?te la sudul Spaniei, are în minte procesiunile care se fac, mai ales în timpul S?pt?mânii Sfinte. Când unul se gânde?te la Sicilia, Sardinia, Corsica, la sudul Fran?ei, acolo exist? aceste tradi?ii populare. Atunci ne-am spus c? ar fi interesant ?i important s? împ?rt??im tr?irea acestor tradi?ii de la un mal la altul al Mediteranei. Cum tr?iesc aceste tradi?ii populare sicilienii, sarzii, locuitorii din sudul Fran?ei sau spaniolii? Faptul de a le împ?rt??i, de a se reg?si ?i de a ?ti c? tradi?ia popular?, dac? nu are un suflet, nu este decât folclor. Este vorba, de asemenea, de a propune o formare teologic? referitoare la modalitatea de a evangheliza prin intermediul tradi?iilor populare, ceea ce poate fi important ?i pentru via?a Bisericii”.

Episcopul Bustillo a remarcat, în aceast? privin?? c? ”nu exist? un divor? ori o disociere” între aceste tradi?ii populare ?i misiunea de a vesti Evanghelia. ”Misiunea are nevoie de toate aspectele, de creativitate, de libertate ?i de tradi?ie. Ecident, exist? tradi?ii foarte teologice, academice, în care se dezvolt? o reflec?ie teologic?, filosofic?, sociologic? ?i spiritual?. Dar exist?, de asemenea, tradi?ii foarte simple, tradi?ii populare. Se poate evangheliza printr-o prezen?? pe strad?, prin faptul de a duce o imagine a Fecioarei Maria, de a-l s?rb?tori pe Sfântul Erasmus. Este o form? de a-?i spune c? se iese în strad? pentru a cinsti un b?rbat sau o femeie din trecut, pentru a o cinsti pe Fecioara Maria ?i to?i sunt în mi?care. Devo?iunea popular? este, de asemenea, o mi?care f?cut? în urma unei statui. Nu se cinste?te ?i nu se venereaz? statuia în sine, ca într-o form? un pic idolatric?, ci via?a Fecioarei Maria, a unui sfânt sau a martirilor, pe urmele c?rora se porne?te la drum. Cred c? este important s? ne întreb?m, f?r? s? c?dem în nostalgii, cum ne ajut? s? ie?im un pic dintr-o numit? banalitate sau mediocritate amintirea b?rba?ilor ?i femeilor din trecut care au tr?it realit??i neobi?nuite în via?a lor obi?nuit?. Ei sunt cei care ne fac s? pornim la drum, iar noi ne str?duim s? tr?im ceva extraordinar”. ”A redescoperi în zilele noastre anumite tradi?ii”, a mai spus cardinalul Bustillo, ”nu este un gest de nostalgie fa?? de trecut ori de cucerire a str?zii, ci de a ne întreba cum ne ajut? tradi?iile spirituale s? devenim mai buni, s? fim al?turi de ceilal?i. La o procesiune, într-adev?r, ne strângem cu to?ii împreun?, cot la cot cu ceilal?i - de dreapta ori de stânga, oameni care cred, care cred pu?in, care nu cred -  dar ne reg?sim cu to?ii în numele unei tradi?ii pe care vrem s? o transmitem copiilor no?tri, tinerilor no?tri. În unele locuri, sunt continuate multe tradi?ii frumoase ?i cred c? acest fapt poate s? aduc? un pic de sare sau chiar de zah?r în societatea noastr? secularizat?, o dimensiune de unitate acolo unde lumea se separ?, unde se tr?ie?te o anumit? comuniune, unde sunt anumite cânt?ri tradi?ionale, unde persoanele venite din alt? parte pot s? vad? c? în satul acesta sau în ora?ul acesta mai exist? înc? credin??. Cred c? trebuie s? retrezim credin?a, s? o resuscit?m cu blânde?e, dar s? o facem ?i pe un plan exterior”.

”Papa vine ca s? ne spun? ca s? continu?m s?-l vestim pe Cristos, s? o urm?m pe Fecioara Maria, s? o s?rb?torim pe str?zi cum se face deseori în Corsica (Neprih?nita Z?mislire este ocrotitoarea Corsicii) ?i s? tr?im tradi?ia în jurul sfin?ilor din trecut, vine s? ne spun? c? noi to?i putem deveni sfin?i. Societatea noastr? are nevoie de puncte luminoase, are nevoie s? vad? b?rba?i ?i femei care str?lucesc, care cheam?, care interpeleaz? ?i care provoac?. Tr?im într-un timp în care este nevoie de provocare, în sensul etimologic al termenului, c?ci cuvântul provocare con?ine termenul voca?ie, o chemare care ne aminte?te cine suntem ?i la ce suntem chema?i”.