杏MAP导航

Papa Francisc

În istoria poporului Israel, sunetul unui corn de berbec numit yobel - de la care provine termenul ?jubileu” - r?suna în fiecare sat, anun?ând începutul unui an special, în conformitate cu dispozi?iile Legii lui Moise (cf. Lev 25).

Jubileul, timp al rena?terii

Anul jubiliar a fost un moment de r?scump?rare ?i rena?tere, marcat de anumite alegeri cu un puternic caracter simbolic, care ?i ast?zi sunt de o mare relevan??: odihna de la cultivarea p?mântului, pentru a ne reaminti c? nimeni nu-l posed? ?i nu-l poate exploata, deoarece apar?ine lui Dumnezeu ?i ne este oferit de El ca un dar care trebuie p?zit; ?tergerea datoriilor, cu scopul de a restabili ciclic, la fiecare 50 de ani, o justi?ie social? împotriva inegalit??ilor; eliberarea sclavilor, pentru a cultiva visul unei comunit??i umane f?r? discrimin?ri, asem?n?toare cu poporul exodului, pe care Dumnezeu l-a vrut ca o singur? familie pe drum.

Un drum cu semnul speran?ei

La începutul predicii sale, în sinagoga din Nazaret, Isus preia acest orizont ebraic al jubileului, dându-i un sens nou ?i ultim: el însu?i este chipul lui Dumnezeu coborât pe p?mânt pentru a-i r?scump?ra pe s?raci ?i a-i elibera pe cei captivi, venit s? manifeste compasiunea Tat?lui fa?? de cei r?ni?i, c?zu?i sau f?r? speran??.
Isus, de fapt, vine s? duc? s?racilor vestea cea bun?; s? proclame celor captivi eliberarea ?i celor orbi, rec?p?tarea vederii, s? redea libertatea celor asupri?i; s? vesteasc? un an de bun?voin?? al Domnului (cf. Lc 4,18-19). Într-un astfel de program mesianic, Jubileul se extinde pentru a cuprinde toate formele de opresiune din via?a omului, devenind astfel un prilej de har pentru eliberarea celor care se afl? în închisoarea p?catului, a resemn?rii ?i a disper?rii, pentru vindecarea tuturor orbirilor interioare care nu ne permit s?-l întâlnim pe Dumnezeu ?i s?-l vedem pe aproapele nostru, pentru a trezi din nou bucuria întâlnirii cu Domnul ?i, astfel, pentru a putea relua drumul vie?ii în semn de speran??.

A descoperi bucuria întâlnirii cu Isus

În acest spirit, începând cu anul 1300, odat? cu Bula papei Bonifaciu al VIII-lea, milioane de pelerini s-au îndreptat spre Roma, exprimând prin pelerinajul lor exterior dorin?a unui parcurs interior de reînnoire, astfel încât via?a lor de zi cu zi, chiar ?i în muncile ?i oboselile ei, s? poat? fi din nou cuprins? ?i sus?inut? de speran?a Evangheliei. C?ci to?i poart? în inim? o sete de fericire ?i de via?? deplin? ?i, confrunta?i cu imprevizibilitatea viitorului, nutresc speran?a c? nu se vor l?sa prad? neîncrederii, scepticismului ?i mor?ii. Iar Cristos, speran?a noastr?, vine în întâmpinarea fl?c?rii acestui dor care ne locuie?te, invitându-ne s? redescoperim bucuria întâlnirii cu el, care transform? ?i reînnoie?te existen?a. Prin urmare, ”este clar c? via?a cre?tin? este un parcurs, care are nevoie ?i de momente puternice care s? hr?neasc? ?i s? înt?reasc? speran?a, o înso?itoare de neînlocuit care las? s? se întrevad? scopul: întâlnirea cu Domnul Isus” (Spes non confundit, n. 5).

Poarta Sfânt?, un pasaj pentru a intra într-o via?? nou?

Acest moment puternic este reprezentat de Jubileu. Poarta Sfânt? care se deschide, în noaptea de Cr?ciun, este o invita?ie de a face o trecere, un Pa?te al reînnoirii, de a intra în acea via?? nou? care ne este oferit? de întâlnirea cu Cristos. ?i va fi din nou ora?ul Roma, care îi va primi pe numero?ii pelerini din multe p?r?i ale lumii, a?a cum s-a întâmplat în acel îndep?rtat an 1300, cu ocazia primului Jubileu al Bisericii catolice. Cu acel prilej, mul?i pelerini soseau din nord ?i, dup? cum spune Dante Alighieri, ajungând la Monte Mario, au putut admira splendoarea Ora?ului Etern, dup? care tânjeau; al?ii, venind din sud, navigau în b?rci mici pe Tibru. Dorin?a de a ajunge la Poarta Sfânt? ?i de a-i trece pragul a fost mare pentru to?i. În mod similar, fiecare jubileu a v?zut pa?ii pelerinilor întâlnind frumuse?ea ora?ului Roma.  

Roma, ora? primitor ?i ospitalier pentru to?i

Cu ocazia Jubileului, mobilizarea este mare, cu m?suri extraordinare pentru îmbun?t??irea leg?turilor rutiere, pentru o mai mare func?ionalitate a transportului public, pentru restaurarea monumentelor ?i, în general, pentru modernizarea ora?ului; cu toate acestea, de?i este important s? fie preg?tit din punct de vedere al spa?iului urban, s? nu uit?m c? Jubileul confer? Romei o voca?ie special?: de a fi un spa?iu primitor ?i ospitalier pentru to?i, un laborator de contaminare al diversit??ii ?i de dialog între p?r?i, un atelier multicultural care reune?te, ca într-un mozaic, diferite culori ale lumii. Astfel, poate fi un ora? cu un suflu etern, înr?d?cinat într-un trecut glorios, care, totu?i, promite s? construiasc? viitorul: un viitor f?r? bariere, f?r? zidurile discrimin?rii ?i neîncrederii.
Acesta este visul care trebuie cultivat: Ora?ul Roma va ar?ta lumii întregi frumuse?ea specific? a acelei istorii cre?tine care l-a f?urit ?i care se distinge nu numai prin splendoarea artei, ci ?i ?i, mai presus de toate, prin profe?ia primirii ?i a fraternit??ii.

A?adar, în fiecare inim? ?i pe fiecare strad? a acestui ora? s? r?sune cu bucurie cântecul: ”Roma, nemuritoare prin martiri ?i sfin?i... for?a ?i teroarea nu vor prevala, ci Adev?rul ?i Iubirea vor domni” (Imnul pontifical).