杏MAP导航

Cetatea Vaticanului - Adrian Danc?
12 decembrie 2024 - Vatican News. Sala de Pres? a Sfântului Scaun a publicat joi, 12 decembrie a.c., mesajul papei Francisc pentru Ziua mondial? a p?cii din 2025, pe care Biserica catolic?, urmând o tradi?ie lansat? de Sfântul Paul al VI-lea, o marcheaz? anual pe 1 ianuarie, solemnitatea Preasfintei Fecioare Maria, N?sc?toare de Dumnezeu. 

V? oferim aici, în traducerea noastr? de lucru, mesajul papei Francisc

Mesajul Sfântului P?rinte pentru a LVIII-a Zi mondial? a p?cii
1 ianuarie 2025
Ne iart? nou? gre?elile noastre, d?ruie?te-ne pacea ta!

I. Ascultând strig?tul omenirii amenin?ate

1 .În zorii acestui nou an ce ne-a fost d?ruit de Tat?l ceresc, timp jubiliar dedicat speran?ei, adresez urarea mea cea mai sincer? de pace fiec?rei femei ?i fiec?rui b?rbat, mai ales celui care se simte împov?rat de propria stare existen?ial?, condamnat de propriile gre?eli, strivit de judecata celuilalt ?i care nu reu?e?te s? mai întrez?reasc? nicio perspectiv? pentru via?a sa. Vou? tuturor, speran?? ?i pace, pentru c? acesta este un An de Har, care provine din Inima R?scump?r?torului!

2. În 2025, Biserica Catolic? celebreaz? Jubileul, un eveniment care cople?e?te inimile de speran??. ”Jubileul” duce la o antic? tradi?ie iudaic?, atunci când sunetul unui corn de berbec (în ebraic?, yobel), la fiecare patruzeci ?i nou? de ani, vestea un an de îndurare ?i eliberare pentru tot poporul (cf. Lv 25,10). Aceast? chemare solemn? trebuia, în mod ideal, s? r?sune pentru toat? lumea (cf. Lv 25,9) ca s? restabileasc? dreptatea lui Dumnezeu în diferitele domenii ale vie?ii: folosirea p?mântului, posesia asupra bunurilor, în rela?ia cu aproapele, mai ales fa?? de cei mai s?raci ?i de cel care c?zuse în necaz. Sunetul cornului amintea întregului popor, celui care era bogat ?i celui care devenise s?rac, c? nicio persoan? nu vine pe lume ca s? fie asuprit?: suntem fra?i ?i surori, fii ai aceluia?i Tat?, n?scu?i ca s? fim liberi dup? voin?a Domnului (cf. Lv 25,17.25.43.46.55).

3. Chiar ?i ast?zi, Jubileul este un eveniment care ne mân? s? c?ut?m dreptatea eliberatoare a lui Dumnezeu asupra întregului p?mânt. În locul cornului, la începutul acestui An de Har, noi am vrea s? ne dispunem ca s? ascult?m strig?tul disperat de ajutor (Spes non confundit, Bula de indic?iune a Jubileului din Anul 2025, 9 mai 2024, nr. 8) care, ca glasul sângelui dreptului Abel, se înal?? din mai multe p?r?i ale p?mântului (cf. Gen 4,10) ?i pe care Dumnezeu nu înceteaz? niciodat? s?-l asculte. La rândul nostru, ne sim?im chema?i s? devenim noi în?ine vocea atâtor situa?ii de exploatare a p?mântului ?i de asuprire a aproapelui (Sf. Ioan Paul al II-lea, Scrisoarea enciclic? Tertio Millennio Adveniente, 11 noiembrie 1995, nr. 51). Aceste injusti?ii dobândesc uneori chipul celor pe care Sfântul Ioan Paul al II-lea le-a numit structuri de p?cat (Scrisoarea enciclic? Sollicitudo rei socialis, 30 decembrie 1987, nr. 36), pentru c? nu sunt datorate numai nedrept??ii unora, dar sunt, pentru a spune astfel, consolidate ?i se sus?in pe o complicitate extins?.

4. Fiecare dintre noi trebuie s? se simt? responsabil, într-un anumit fel, de devastarea la care este supus? casa noastr? comun?, începând cu acele activit??i care, chiar ?i numai indirect, alimenteaz? conflictele care biciuiesc omenirea. Se alimenteaz? ?i se împletesc, în acest sens, provoc?ri de sistem, deosebite dar interconectate, care afecteaz? planeta noastr? (cfr. Discurs c?tre participan?ii la Întâlnirea organizat? de Academiile Pontificale de ?tiin?e ?i de ?tiin?e Sociale, 16 mai 2024). M? refer, în special, la disparit??ile de tot felul, la tratamentul inuman acordat persoanelor migrante, la degradarea mediului, la confuzia vinovat? generat? de dezinformare, la respingerea oric?rei forme de dialog, la finan??rile mari ale industriei militare. Toate acestea reprezint? factori ai unei amenin??ri concrete pentru existen?a întregii omeniri. La începutul acestui an, de aceea, vrem s? ne dispunem ca s? ascult?m acest strig?t al omenirii pentru a ne sim?i chema?i, cu to?ii, împreun? ?i personal, s? sf?râm?m lan?urile nedrept??ii ?i s? proclam?m dreptatea lui Dumnezeu. Nu va fi suficient vreun gest episodic de filantropie: sunt necesare schimb?ri culturale ?i structurale pentru ca s? aib? loc ?i o schimbare de durat? (cf. Exhorta?ia apostolic? Laudate Deum, 4 octombrie 2023, nr. 70).

II. O schimbare cultural?: suntem cu to?ii datornici

5. Evenimentul jubiliar ne îndeamn? s? întreprindem diferite schimb?ri ca s? înfrunt?m actuala stare de injusti?ie ?i inegalitate, amintindu-ne c? bunurile p?mântului sunt destinate nu doar câtorva privilegia?i, ci tuturor oamenilor (Spes non confundit, nr. 16). Poate fi de folos s? amintim ceea ce scria Sfântul Vasile din Cezarea: ”Spune-mi, dar, care lucruri sunt ale tale? De unde le-ai luat ca s? le cuprinzi în via?a ta? (...) Nu ai ie?it complet gol din sânul mamei tale? Nu te vei întoarce, oare, din nou, gol în p?mânt? De unde provine ceea ce ai acum? Dac? vei spune c? provin din întâmplare, l-ai t?g?dui pe Dumnezeu, nerecunoscându-L pe Creator ?i nefiind recunosc?tor fa?? de Donator” (Homilia de avaritia, nr. 7; PG 31, 275). Când recuno?tin?a dispare, omul nu mai recunoa?te darurile lui Dumnezeu. În mila sa nem?rginit?, îns?, Domnul nu-i p?r?se?te pe oamenii care p?c?tuiesc împotriva Lui ci confirm?, mai degrab?, darul vie?ii prin iertarea mântuirii, oferit? tuturor prin Isus Cristos. De aceea, înv??ându-ne Tat?l Nostru, Isus ne îndeamn? s? cerem: Ne iart? nou? gre?elile noastre (Mt 6,12).

6. Atunci când o persoan? ignor? leg?tura sa cu Tat?l, începe s? nutreasc? gândul c? rela?iile cu ceilal?i pot fi guvernate de o logic? a exploat?rii, în care cei mai puternici pretind c? au dreptul de a prevala asupra celor mai slabi (8. Cf Scrisoarea enciclic? Laudato si’ - 24 mai 2015, 123.). La fel ca elitele din vremea lui Isus, care profitau de pe urma suferin?ei celor mai s?raci, ?i ast?zi, în satul global interconectat (9. Cf Cateheza din 2 septembrie 2020: L’Osservatore Romano, 3 septembrie 2020, p. 8.), sistemul interna?ional – dac? nu este alimentat de o logic? a solidarit??ii ?i interdependen?ei – genereaz? nedrept??i care, exacerbate de corup?ie, prind în capcan? ??rile s?race. Logica exploat?rii debitorului descrie succint ?i actuala "criz? a datoriilor", care afecteaz? mai multe ??ri, în special din sudul lumii.

7. Nu obosesc s? repet c? datoria extern? a devenit un instrument de control, prin care anumite guverne ?i institu?ii financiare private din ??rile cele mai bogate nu ezit? s? exploateze f?r? discern?mânt resursele umane ?i naturale ale celor mai s?race ??ri pentru a satisface nevoile propriilor pie?e interconectate (10. Cf Discurs adresat participan?ilor la întâlnirea  Debt Crisis in the Global South, 5 iunie 2024.) La aceasta se adaug? faptul c? mai multe popula?ii, deja împov?rate de datoria interna?ional?, se v?d nevoite s? suporte ?i povara datoriei ecologice a ??rilor mai dezvoltate (11. Cf Discurs adresat Conferin?ei Statelor membre ale Conven?iei cadru a Na?iunilor Unite privind schimb?rile climatice - COP 28, 2 decembrie 2023.)

Datoria ecologic? ?i datoria extern? sunt dou? fe?e ale aceleia?i monede, ale acestei logici de exploatare, care culmineaz? cu criza datoriilor (12. Cf Discurs adresat participan?ilor la întâlnirea Debt Crisis in the Global South, 5 iunie 2024.) Pornind de la acest an jubiliar, fac apel la comunitatea interna?ional? s? ia m?suri pentru iertarea datoriei externe, recunoscând existen?a unei datorii ecologice între Nord ?i Sud. Este un apel la solidaritate, dar mai presus de toate la dreptate ( 13. Cf Spes non confundit. Bula de proclamare a Jubileului Ordinar din 2025 – 9 mai 2024, 16) .

8. Schimbarea cultural? ?i structural? pentru dep??irea acestei crize va avea loc atunci când vom recunoa?te, în sfâr?it, c? to?i suntem copiii Tat?lui ?i, în fa?a Lui, vom m?rturisi c? to?i suntem debitori, dar ?i necesari unii altora, conform unei logici a responsabilit??ii comune ?i diversificate. Vom putea descoperi "o dat? pentru totdeauna c? avem nevoie unii de ceilal?i ?i c? suntem datori unii altora" ( 14.Scrisoarea enciclic?. Fratelli tutti - 3 octombrie 2020), 35.

III. O cale a speran?ei: trei ac?iuni posibile

9. Dac? ne l?s?m inimile atinse de aceste schimb?ri necesare, Anul de gra?ie al Jubileului poate redeschide calea speran?ei pentru fiecare dintre noi. Speran?a izvor??te din experien?a milostivirii lui Dumnezeu, care este întotdeauna nelimitat? (15. Cf Spes non confundit, Bula de proclamare a Jubileului Ordinar din 2025 – 9 mai 2024. 23).

Dumnezeu, care nu datoreaz? nimic nim?nui, continu? s? acorde neîncetat har ?i milostivire tuturor oamenilor. Isaac din Ninive, un p?rinte al Bisericii Orientale din secolul al VII-lea, a scris: "Dragostea Ta este mai mare decât gre?elile mele. Pu?ine sunt valurile m?rii în compara?ie cu num?rul p?catelor mele, dar dac? îmi cânt?resc p?catele, în compara?ie cu dragostea Ta, ele dispar f?r? urm?" (16. Discursul X (Colec?ia a III-a), Rug?ciune rostit? deseori de pustnici, 100-101: CSCO 638, 115. S. Augustin ajunge chiar s? afirme c? Dumnezeu nu înceteaz? s? se fac? datornic omului: "Fiindc? milostivirea ta este ve?nic?, te învrednice?ti prin promisiunile tale s? devii datornicul celor c?rora le ier?i toate p?catele” (cf. Confessiones, 5,9,17: PL 32, 714).

Dumnezeu nu socote?te r?ul comis de om, ci este nespus de 'bogat în îndurare, datorit? dragostei mari cu care ne-a iubit' (Ef 2:4). În acela?i timp, el aude strig?tul celor s?raci ?i al p?mântului. Trebuie doar s? ne oprim pentru o clip?, la începutul acestui an, ?i s? ne gândim la harul cu care ne iart? p?catele ?i ne iart? toate datoriile, astfel încât inimile noastre s? fie inundate de speran?? ?i pace.

10. Prin urmare, Isus, în rug?ciunea "Tat?l nostru", face afirma?ia foarte exigent? "precum ?i noi iert?m gre?i?ilor no?tri", dup? ce i-am cerut Tat?lui iertarea gre?elilor noastre (cf. Mt 6:12). Pentru a ierta o datorie altora ?i pentru a le da speran??, propria via?? trebuie s? fie plin? de aceea?i speran?? care vine din milostivirea lui Dumnezeu. Speran?a este supraabundent? în generozitate, lipsit? de calcule, nu ?ine cont de buzunarele datornicilor, nu este preocupat? de propriul câ?tig, ci are un singur scop în minte: s?-i ridice pe cei c?zu?i, s? lege r?nile celor cu inima zdrobit?, s?-i elibereze de orice form? de robie.

11. Prin urmare, a? dori, la începutul acestui An de Gra?ie, s? sugerez trei ac?iuni care pot reda demnitatea vie?ii unor popula?ii întregi ?i, care, le pot readuce pe calea speran?ei, astfel încât criza datoriilor s? poat? fi dep??it? ?i to?i s? se poat? recunoa?te din nou ca fiind datornici ierta?i.

În primul rând, reiterez apelul f?cut de Sfântul Ioan Paul al II-lea cu ocazia Jubileului din anul 2000, de a ne gândi la o ”reducere substan?ial?, dac? nu, chiar la o iertare a datoriei interna?ionale, care apas? asupra destinului multor na?iuni” (Scrisoarea Apostolic? Tertio millennio adveniente, 10 noiembrie 1994, n. 51). Recunoscând datoria ecologic?, ??rile mai bogate s? se simt? chemate s? fac? tot posibilul pentru a ierta datoriile acelor ??ri care nu sunt în m?sur? s? pl?teasc? ceea ce datoreaz?. Desigur, pentru ca acesta s? nu fie un act izolat de caritate, care risc? apoi s? declan?eze din nou un cerc vicios de finan?are-datorie, trebuie, în acela?i timp, s? existe dezvoltarea unei noi arhitecturi financiare, care s? conduc? la crearea unei carte financiare globale, fondat? pe solidaritate ?i armonie între popoare.

În plus, fac apel la un angajament ferm de a promova respectarea demnit??ii vie?ii umane, de la concepere pân? la moartea natural?, astfel încât fiecare persoan? s? î?i poat? iubi via?a ?i s? priveasc? spre viitor cu speran??, dorind dezvoltare ?i fericire pentru sine ?i pentru copiii s?i. Într-adev?r, f?r? speran?? în via??, este dificil ca dorin?a de a genera alte vie?i s? apar? în inimile tinerilor. Aici, în special, a? dori s? solicit înc? o dat? un gest concret care poate promova cultura vie?ii. M? refer la eliminarea pedepsei cu moartea în toate Na?iunile. Aceast? m?sur?, de fapt, pe lâng? compromiterea inviolabilit??ii vie?ii, anihileaz? orice speran?? uman? de iertare ?i reînnoire (Cf. Spes non confundit. Bula de indic?iune a Anului Sfânt 2025, 9 mai 2024, n. 10).

De asemenea, doresc s? lansez un alt apel, amintind de Sfântul Paul al VI-lea ?i de Benedict al XVI-lea (Cf. Paul VI, Scrisoarea enciclic? Populorum progressio, 26 martie 1967, n. 51; Benedict XVI, Discurs c?tre corpul diplomatic acreditat pe lâng? Sfântul Scaun, 9 ianuarie 2006; Exorta?ia apostolic? post-sinodal? Sacramentum caritatis, 22 februarie 2007, n. 90), genera?iilor tinere, în aceast? perioad? marcat? de r?zboaie: s? folosim cel pu?in un procent fix din banii cheltui?i pe armament pentru înfiin?area unui fond mondial care s? elimine definitiv foametea ?i s? faciliteze activit??ile educa?ionale în ??rile cele mai s?race, pentru a promova dezvoltarea durabil? ?i a combate schimb?rile climatice (Cf. Scrisoarea enciclic? Fratelli Tutti, 3 octombrie 2020, n. 262; Discurs c?tre Corpul diplomatic acreditat pe lâng? Sfântul Scaun, 8 ianuarie 2024; Discurs c?tre Conferin?a statelor p?r?i la Conven?ia-cadru a Na?iunilor Unite privind schimb?rile climatice, COP 28, 2 decembrie 2023). Ar trebui s? încerc?m s? elimin?m orice pretext care i-ar putea determina pe tineri s? î?i imagineze viitorul f?r? speran?? sau ca o a?teptare de a r?zbuna sângele celor dragi. Viitorul este un dar pentru a dep??i gre?elile trecutului, pentru a construi noi c?i ale p?cii.

IV. Scopul p?cii

12. Cei care întreprind, prin gesturile sugerate, calea speran?ei, vor putea vedea tot mai aproape ?elul mult dorit al p?cii. Psalmistul ne confirm? aceast? promisiune: atunci când ”îndurarea ?i adev?rul se vor întâlni, dreptatea ?i pacea se vor îmbr??i?a” (Ps 85,11). Atunci când m? debarasez de arma creditului ?i redau calea speran?ei unei surori sau unui frate, contribui la restaurarea drept??ii lui Dumnezeu pe acest p?mânt ?i p??esc împreun? cu acea persoan? spre obiectivul p?cii. A?a cum spunea Sfântul Ioan al XXIII-lea, adev?rata pace poate veni doar dintr-o inim? dezarmat? de anxietatea ?i teama r?zboiului (Cf. Scrisoarea enciclic? Pacem in Terris, 11 aprilie 1963, n. 61).

13. Fie ca 2025 s? fie un an în care pacea s? creasc?! Acea pace adev?rat? ?i durabil?, care nu se opre?te la disputele contractelor sau la mesele compromisurilor umane (Cf. Momentul de rug?ciune cu ocazia celei de-a 10-a anivers?ri a ”Invoca?iei pentru pace în ?ara Sfânt?”, 7 iunie 2024). S? c?ut?m pacea adev?rat?, care este d?ruit? de Dumnezeu unei inimi dezarmate: o inim? care nu se str?duie?te s? calculeze ce este al meu ?i ce este al t?u; o inim? care dizolv? egoismul în disponibilitatea de a ajunge la ceilal?i; o inim? care nu ezit? s? se recunoasc? datoare fa?? de Dumnezeu ?i din acest motiv este gata s? ierte datoriile care îl asupresc pe aproapele s?u; o inim? care dep??e?te descurajarea cu privire la viitor, cu speran?a c? fiecare persoan? este o resurs? pentru aceast? lume.

14. Dezarmarea inimii este un gest care îi implic? pe to?i, de la primii la ultimii, de la cei mici la cei mari, de la boga?i la s?raci. Uneori, este suficient ceva simplu ca ”un zâmbet, un gest de prietenie, o privire fratern?, o ascultare sincer?, un serviciu gratuit” (Spes non confundit. Bula de indic?iune a Anului Sfânt 2025, 9 mai 2024, 18). Cu aceste gesturi mici-mari, ne apropiem de obiectivul p?cii ?i vom ajunge cu atât mai repede, cu cât, de-a lungul c?l?toriei al?turi de fra?ii ?i surorile pe care i-am reg?sit, vom descoperi c? ne-am schimbat deja fa?? de cum am pornit. Într-adev?r, pacea nu vine doar cu sfâr?itul r?zboiului, ci cu începutul unei lumi noi, o lume în care ne descoperim diferi?i, mai uni?i ?i mai fraterni decât ne-am imaginat.

15. D?-ne pacea Ta, Doamne! Aceasta este rug?ciunea pe care o adresez lui Dumnezeu în timp ce transmit ur?rile mele de Anul Nou ?efilor de stat ?i de guvern, ?efilor de organiza?ii interna?ionale, liderilor diferitelor religii ?i fiec?rei persoane de bun?voin??.

Iart?-ne gre?elile noastre, Doamne,
precum ?i noi iert?m gre?i?ilor no?tri,
iar în acest cerc al iert?rii d?-ne pacea Ta,
acea pace pe care numai Tu o po?i oferi
celor care las? ca inimile lor s? fie dezarmate,
celor care, cu speran??, doresc s? ierte datoriile fra?ilor lor,
celor care se m?rturisesc f?r? team? datornicii T?i,
celor care nu r?mân surzi la strig?tele celor mai s?raci.

Din Vatican, 8 decembrie 2024
Francisc